58,690 matches
-
răspunderii publice și sunt sancționate conform legii. (4 Studenții sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calității. Art. 193 (1 Evaluarea universităților se realizează în scopul: a autorizării provizorii și acreditării; b ierarhizării programelor de studii și clasificării universităților. (2 Evaluarea în scopul autorizării provizorii și acreditării se realizează de către ARACIS sau de altă agenție înscrisă în EQAR și are loc potrivit legii și standardelor internaționale în domeniu. (3 Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii și a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
universităților. (2 Evaluarea în scopul autorizării provizorii și acreditării se realizează de către ARACIS sau de altă agenție înscrisă în EQAR și are loc potrivit legii și standardelor internaționale în domeniu. (3 Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii și a clasificării universităților se realizează pe baza unei metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului, în maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intră în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și creație artistică; c universități de cercetare avansată și educație. (5 Evaluarea prevăzută la alin. (3 se face de către un consorțiu format din: ARACIS, incluzând reprezentanți ai studenților, CNCS, CNATDCU și un organism internațional cu competențe în domeniul ierarhizării și clasificării instituțiilor de învățământ selectat pe bază de concurs. (6 Prin excepție de la prevederile alin. (5, prima evaluare de după intrarea în vigoare a prezentei legi, făcută conform prevederilor alin. (3, se face numai de către un organism internațional cu competență în domeniul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
învățământ selectat pe bază de concurs. (6 Prin excepție de la prevederile alin. (5, prima evaluare de după intrarea în vigoare a prezentei legi, făcută conform prevederilor alin. (3, se face numai de către un organism internațional cu competență în domeniul ierarhizării și clasificării instituțiilor de învățământ superior sau de către o agenție de asigurare a calității înregistrată în EQAR, din străinătate. (7 Pentru programele de licență și master, finanțarea instituțiilor de învățământ superior de stat, din surse publice, se face diferențiat pe categorii de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau a universităților. Rezultatele evaluării sunt publice, pentru informarea beneficiarilor de educație și pentru transparența instituțională. Art. 195 (1 Fiecare universitate are obligația să realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea internă și clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanță în cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS și aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Rezultatele evaluării și clasificării sunt publice. (2 Senatul universitar, la propunerea rectorului, pe baza evaluării
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
să realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea internă și clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanță în cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS și aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Rezultatele evaluării și clasificării sunt publice. (2 Senatul universitar, la propunerea rectorului, pe baza evaluării interne, poate dispune reorganizarea sau desființarea departamentelor ori institutelor neperformante, fără a prejudicia studenții. Art. 196. Guvernul României înființează Institutul de Studii și Cercetări Avansate din România, având ca
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
superior; c monitorizează și verifică direct sau prin organismele abilitate în acest sens respectarea reglementărilor privind organizarea și funcționarea învățământului superior, cercetarea universitară, managementul financiar, etica universitară și asigurarea calității în învățământul superior; d gestionează procesul de evaluare periodică, de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii ale acestora; e controlează gestionarea RMUR; f organizează recunoașterea și echivalarea diplomelor și certificatelor conform normelor interne și în conformitate cu normele europene; elaborează metodologia prin care se pot recunoaște automat diplomele și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Structura, organizarea și funcționarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Art. 341 (1 Cadrul național al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învățare atinse, al cărui scop este integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața muncii și societatea civilă. (2
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
limităm la prezentarea numai a acelora care au avut respectiva calitate în perioada sus-numită. Nu discutăm despre diplomații străluciți pe care i-a avut România în decursul timpului și nu există deci, sub nici o formă, vreo intenție de a face clasificări și comparații pe scara de valori sau de notorietate; nu trebuie să fie explicat însă, acest lucru, prin lipsa de respect sau de recunoștință; purtăm, dimpotrivă, aceeași admirație și pioșenie pe care, în mod indiscutabil, le-o datorăm pentru ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Legea nr. 590/2003 privind tratatele comentată și adnotată, coord. 2004, Destinul Contemporan al Dreptului Internațional Reflecții dintr-o perspectivă europeană. 2005, Ad honorem Ion Dogaru Studii juridice alese, coord. 2005, Dimensiunile politicii externe în Tratatele României Evidență cronologică și clasificare pe domenii 1990-2005, coord. 2006, Rolul doctrinei în evoluția dreptului internațional, coord. 2006, Drept Internațional Public Sinteze pentru examen, ediția a IV-a, coautor. 2006, Drept Internațional Public. Texte esențiale, ediția a II-a, coautor. 2006, Codul Zambaccian. 2006, România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Sibiu, patru clase la cursurile Școlii medii tehnice de Construcții Civile și Industriale la Sibiu, absolvită în anul 1955. Licențiat al facultății de Comerț Exterior de la Academia de Studii Economice, București în anul 1960. Specializare Curs de șase luni privind clasificarea bumbacului fibră organizat de Gdynia Cotton Association, în Gdynia, Polonia, în perioada 8 ianuarie 8 iulie 1962. Activitate diplomatică în domeniul comerțului exterior A activat în domeniul comerțului exterior din august 1960, până în decembrie 2004, astfel: Economist la Oficiul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de funcția de audit intern din cadrul entității, dar să nu uităm că și aceasta se confruntă cu riscul de audit. Din aceste considerente, apreciem importanța covârșitoare a identificării și cuantificării riscurilor pentru funcțiile/activitățile analizate, urmate de stabilirea priorităților și clasificarea acestora în vederea limitării apariției riscurilor majore. Guvernanța corporativă 212 212 În funcție de evaluarea riscurilor, activitățile de control trebuie să fie clare, precise, suficiente și să se limiteze la o barieră rezonabilă, la un instrument simplu și chiar elementar pentru a evita
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
posibilitatea de manifestare a acestora. Întotdeauna va exista un risc inerent al controlului ca și un risc al auditorului intern, care pot să evolueze dacă pe măsura trecerii timpului analiza riscurilor nu este actualizată în vederea adaptării activităților de control; d) clasificarea activităților de control intern stabilite pentru limitarea riscurilor pe cele șase grupe din care fac parte respectiv: obiective, mijloace, sisteme de informare, organizare, proceduri și supervizare. Capitolul 2. Controlul intern 213 213 Exemplu privind activitatea - plata salariilor în instituțiile publice
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sisteme de informare: analiza cauzelor inexistenței procedurilor; organizare: modificarea tuturor documentelor întocmite eronat; sondaje pentru a stabili până la ce nivel trebuie actualizat fișierul; proceduri: comparație cu dosarul de concurs; verificarea respectării procedurii în practică; supervizare: cunoașterea modificărilor legislative. Faza de clasificare a activităților de control identificate se finalizează prin întocmirea pe baza datelor din fazele anterioare a tabelului pentru clasarea subactivităților și riscurilor pentru activitatea - plata salariilor în instituțiile publice se prezintă în cele ce urmează: Nr. crt. Subactivități elementare Riscuri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
rezultă din figura 3.3. În lipsa acestei strategii vor exista întotdeauna probleme în ce privește confuzia dintre conceptul de responsabilitate și conceptul de învinovățire. De aceea, consiliul de administrație trebuie să selecteze primele 10-15 riscuri din organizație, care vor reprezenta baza pentru clasificarea riscurilor în întreaga organizație și care se va dezvolta în continuare în Registrele de riscuri la nivelurile executivului, care prin agregare și pe baza mesajelor top-down vor contribui la constituirea Registrului riscului la nivelul organizației. Organizația va menține un registru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a documentelor justificative; lipsa unui control asupra operațiilor cu risc ridicat; riscuri financiare, cum ar fi: plăți nesecurizate, nedetectarea operațiilor cu risc financiar; alte riscuri, cum ar fi cele generate de schimbările legislative, structurale, manageriale etc. Desigur, există și alte clasificări ale riscurilor, dar în activitatea practică a organizațiilor elementele cele mai importante referitoare la riscuri rămân cele legate de: probabilitatea de apariție a riscurilor; nivelul impactului, respectiv gravitatea consecințelor și durata acestora, în cazul în care s-ar produce. În
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
vedere întreaga gamă de factori interesați și să evite confuziile între evaluarea riscurilor și aprecierea tolerabilității acestora. Evaluarea riscurilor va fi realizată prin: aprecierea atât a probabilității de materializare a riscurilor, cât și a impactului riscului în situația materializării acestuia; clasificarea pe trei niveluri: mare, mediu, mic, a fiecărui risc, care vor conduce la o matrice 3 x 3. În continuare, prezentăm un model concret de constituire a matricei pentru evaluarea riscurilor 26 din cadrul organizației, așa cum este redat și comentat în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în raport cu ansamblul riscurilor; evaluarea pierderilor probabile plecând de la instrumente statistice și de la o abordare istorică; evaluarea directă a pierderilor anuale; constatări și extrapolări, cu corecturi, dacă este necesar. tehnica factorilor de risc, care se identifică în prealabil plecând de la o clasificare pe categorii de riscuri, pe care o vom utiliza cu predilecție în prezenta lucrare; tehnica matricelor de apreciere, plecând de la criteriile de apreciere și ponderile riscului privind: impactul financiar I - 35%; probabilitatea de apariție P - 20%; nivelul controlului intern CI
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
CI-45% SCOR Resurse umane 2 1 1 1,35 Financiar-contabil 2 1 2 1,80 Achiziții 2 3 2 2,20 Prestări servicii 1 1 3 1,90 IT 2 2 2 1,65 În cadrul acestei faze se realizează și clasificarea riscurilor care, în practică, se efectuează prin mai multe tehnici, și anume: tehnica clasificării absolută în ordinea importanței scorului total stabilit în exemplul anterior, valori ale riscului exprimate în procente sau printr-o medie, conform tabelului următor: DOMENIU SCOR RISC
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
80 Achiziții 2 3 2 2,20 Prestări servicii 1 1 3 1,90 IT 2 2 2 1,65 În cadrul acestei faze se realizează și clasificarea riscurilor care, în practică, se efectuează prin mai multe tehnici, și anume: tehnica clasificării absolută în ordinea importanței scorului total stabilit în exemplul anterior, valori ale riscului exprimate în procente sau printr-o medie, conform tabelului următor: DOMENIU SCOR RISC Achiziții 2,20 Mare Prestări servicii 1,90 Mare Financiar-contabil 1,80 Mare IT
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
anterior, valori ale riscului exprimate în procente sau printr-o medie, conform tabelului următor: DOMENIU SCOR RISC Achiziții 2,20 Mare Prestări servicii 1,90 Mare Financiar-contabil 1,80 Mare IT 1,65 Mediu Resurse umane 1,35 Mic tehnica clasificării relative, utilizând o scară de valori determinată în prealabil, spre exemplu: scăzut, mediu, ridicat; tehnica clasificării matriciale în funcție de diverse combinații posibile. În acest sens, se aleg criterii diverse aplicabile domeniilor care vor fi evaluate, tot pe o scală cu trei
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
RISC Achiziții 2,20 Mare Prestări servicii 1,90 Mare Financiar-contabil 1,80 Mare IT 1,65 Mediu Resurse umane 1,35 Mic tehnica clasificării relative, utilizând o scară de valori determinată în prealabil, spre exemplu: scăzut, mediu, ridicat; tehnica clasificării matriciale în funcție de diverse combinații posibile. În acest sens, se aleg criterii diverse aplicabile domeniilor care vor fi evaluate, tot pe o scală cu trei niveluri: slab, moderat și grav; Capitolul 3. Managementul riscului 265 c) stabilirea controlului intern se realizează
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
structurile organizației vor întreprinde o evaluare a riscurilor și vor redacta registre de riscuri care ulterior vor fi agregate la nivelul organizației. În acest mod se constituie în organizații un mecanism de raportare a riscurilor care va cuprinde: departamentele, activitățile, clasificarea riscurilor, proprietarii acestora și acțiunile necesare de urmat. Consiliul de administrație trebuie să urmărească implementarea politicii de management al riscurilor din întreaga organizație prin politica manage mentului performanței. Reperul de dezvoltare a managementului riscului organizațional - ERM - s-a consolidat pe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
numai sportivii concureaz..., ci și statele (națiunile) și mării sponsori. O medalie la Olimpiad... aduce glorie individual... (sau pentru echip...), dar și contracte de publicitate foarte lucrative. Num...rul de medalii ierarhizeaz... ț...rile, care nu sunt indiferente la aceast... clasificare. B...ț...lia pentru a organiza o olimpiad... (de văr... sau iarn...) este acerb.... Beijing 2008 ar consacră mediatic Chină, ca putere a secolului XXI (așa cum 2004 urm...rește s... arate față modern... a Greciei). Pentru 2012, cinci metropole se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
venim noi din pădure, că Victor vrea, neapărat, să-l ducem pe copchil să vadă pădurea. După ce oaspeții sosiți de departe au fost cinstiți, În concordanță cu inconfundabila tradiție olărească (tradiție păstrată cu sfințenie), aducânduse o oală mare („frunte” În clasificarea olarilor) cu vin rubiniu, rece, cu mărgeluțe Îmbietoare, care sfârâiau de plăcere, etalându-și buchetul de parfumuri și tărie, porniră spre pădure. Va era cocoțat pe umerii tăticului său. Victor, rămas numai Într-un maiou roșu-roșu ce lăsa la vedere
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]