4,004 matches
-
spiritul de adevăr ce domnește în cultura fixată prin ele să stăpânească în societate, și de aceea înțelegem ca studiul lor să fie mărginit la clasele acelea ale societății cari determinează spiritul public: la învățații de profesie, la jurisconsulți, la cler; dar în aceste ramure cunoștința trebuie să fie deplină. Celelalte clase se pot într-adevăr dispensa de cunoștința anticității, căci dezvoltarea limbii naționale, stăpânită fiind din sferele superioare de același spirit de adevăr și bine pe care-l are anticitatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mult ori mai puțină carte e prea adevărat, însă această cultură numită teocratică era totodată și... democratică. De vreme ce orice creștin, fără deosebire de rang, putea să învețe carte în mănăstiri de se făcea sau nu călugăr, școala nu era monopolul clerului. Cât despre cultura aristocratică, ea asemenea nu merită un nume atât de pompos. În toți timpii clasele mai avute au făcut abstracție de la școalele publice, preferând instrucția privată, ca una ce garantează creșterea mai bună a copiilor. {EminescuOpXI 240} Noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a d-lui Brătianu, mutatis mutandis se-nțelege, adecă minus cultura franceză. [I] Iată dar acele pasaje: Geaba dar mâniile zgomotoase ale partidului dominant, căci el nu crede nici în conspirațiile partidelor monarhice, nici în opoziția funcționarilor, nici în încercările clerului contrarie drepturilor statului. Ceea ce partidul dominant vrea e un cler servil, o administrație devotată, un partid conservator care să se dezintereseze de afacerile publice. Orice împotrivire îl iritează, chiar în marginile legii și ale Constituției. Orice inițiativă care nu e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cultura franceză. [I] Iată dar acele pasaje: Geaba dar mâniile zgomotoase ale partidului dominant, căci el nu crede nici în conspirațiile partidelor monarhice, nici în opoziția funcționarilor, nici în încercările clerului contrarie drepturilor statului. Ceea ce partidul dominant vrea e un cler servil, o administrație devotată, un partid conservator care să se dezintereseze de afacerile publice. Orice împotrivire îl iritează, chiar în marginile legii și ale Constituției. Orice inițiativă care nu e a sa îl supără. Orice putere politică, socială, religioasă care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
suferite de-o politică rea. Daca partidul republican ar voi să guverne și să administreze țara numai în interesul unic al țării ar vedea pe toată lumea asociindu-se cu Republica, făr-a avea nevoie de-a câștiga sau amenința pe cineva. Clerul, daca l-ar fi respectat, ar fi fost bun-bucuros să-și poată împlini liber, sub drapelul republicei, opera de pace și de mântuire a sufletelor. Administrațiile, daca le-ar fi protejat, n-ar fi cerut nimic alta decât de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
am însemnat câteva liniamente ale vechei ei organizări autonome și am spus - ceea ce e cunoscut îndealtmintrelea tuturor din țară - că biserica la noi nu era numai o comunitate religioasă, ci și națională. A existat în țările noastre sute de ani cler grecesc. Confundatu-s-a el vreodată cu clerul român, fie de mir, fie călugăresc? Nu. Din contra, au fost totdeauna opuși unii altora; totdeauna mitropoliții și țara căutau să depărteze acest cler străin, intrat prin mănăstirile închinate, deși era de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
autonome și am spus - ceea ce e cunoscut îndealtmintrelea tuturor din țară - că biserica la noi nu era numai o comunitate religioasă, ci și națională. A existat în țările noastre sute de ani cler grecesc. Confundatu-s-a el vreodată cu clerul român, fie de mir, fie călugăresc? Nu. Din contra, au fost totdeauna opuși unii altora; totdeauna mitropoliții și țara căutau să depărteze acest cler străin, intrat prin mănăstirile închinate, deși era de-o lege cu noi. Am spus că clerul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
A existat în țările noastre sute de ani cler grecesc. Confundatu-s-a el vreodată cu clerul român, fie de mir, fie călugăresc? Nu. Din contra, au fost totdeauna opuși unii altora; totdeauna mitropoliții și țara căutau să depărteze acest cler străin, intrat prin mănăstirile închinate, deși era de-o lege cu noi. Am spus că clerul bizantin avea veleități de papism, de biserică universală; cel rusesc manifestă în timpii din urmă veleități de cezaro-papism. Toate acestea românii le-au respins
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
clerul român, fie de mir, fie călugăresc? Nu. Din contra, au fost totdeauna opuși unii altora; totdeauna mitropoliții și țara căutau să depărteze acest cler străin, intrat prin mănăstirile închinate, deși era de-o lege cu noi. Am spus că clerul bizantin avea veleități de papism, de biserică universală; cel rusesc manifestă în timpii din urmă veleități de cezaro-papism. Toate acestea românii le-au respins pe cât au putut. Astfel am văzut cum în Banat și în granița militară, pe același teritoriu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dogmelor și a canoanelor. Am susținut mai mult: că legea catolică la români, ritul greco-catolic, se deosibește de restul bisericii române într-un mod cu totul esterior, cel puțin în ochii poporului, și că deosebirea nu are înțeles decât pentru clerul superior. Așadar, ceea ce am crezut noi esențial nu e deosebirea de dogme între noi și alte biserici; pentru conștiința poporului o asemenea deosebire e imperceptibilă. Lucrul asupra căruia apăsăm este absoluta deosebire între spiritul democratic, de muncă și iubire de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce se dă acestei religii naționale-romîne în România liberă. Până la ministrul, numit cosmopolit, al instrucției, d. Titu Maiorescu, limba românească a țării, nu se-nvață în școalele secundare. Tot acest ministru cosmopolit a proiectat înființarea unei facultăți teologice pentru un cler compus din mii de membrii. Noi am spus-o cândva că în România am ajuns a înțelege toate cuvintele dicționarului pe dos, că cosmopolit se numește ceea ce-i național, și național e fizionomia bulgaro-bizantină a roșilor din țară. Ei bine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ardeal ne vor aduce amănuntele asupra vieții sale, amintim că Balint se putea lăuda de-a fi ospătat pe împăratul. Când, în anii din urmă, împăratul a venit la Sibiu pentru o revistă militară a fost primit de către mitropoliții și clerul superior român. Mitropolitul recomandă pe demnitarii bisericești. Când ajunse rândul lui Balint, împăratul, fără s-aștepte recomandarea, îl recunoscu numaidecît: - Uite, zise, și bătrânul Balint, cu care am călărit atâta împreună în munți. - E mult de atuncea, împărate. - Douăzeci și patru de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1987; Zoe Dumitrescu Bușulenga, Iosif Sava Eminescu și muzica, 1989, etc. Poezia a fost tradusă în lb. maghiară de Ember György (Töltsetek még Mai turnați-mi) în Nagyvarad, IV, 1873, nr. 256. Bibliografie: Petru Tămâian, Istoria Seminarului și a educației clerului diecezei române-unite de Oradea, 1930, p. 54. Eugen Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, pp.25-29. Marki Sandor, Bihori roman / Scriitori români bihoreni, Oradea Mare, 1886, p. 116 Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Ed. Acad. R.S.R., Buc., 1979, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în această perioadă. 6.Vor organiza: a)Intensificarea supravegherii informative în locurile de adunare a populației: demonstrații, teatre, cluburi, cinematografe etc. b)Intensificarea supravegherii informative a bisericii și a locurilor de adunare a sectanților, urmărind descoperirea elementelor dușmănoase din rândurile clerului și a sectanților, ce vor încerca să folosească ziua de 1 Mai pentru diverse acțiuni dușmănoase. c)Intensificarea supravegherii informative în sectorul transporturilor feroviare, navale, aeriene, rutiere și orășenești, urmărind prevenirea actelor dușmănoase pe care le-ar încerca dușmanul în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
la o valoare a florinului de 7 lei și 30 parale. Striegl, directorul centralei telegrafice din Iași, s-a opus. A fost nevoie de multă insistență din partea Departamentului lucrărilor publice, pentru a se aproba propunerea companiei. După oarecare opoziție din partea clerului, în cele din urmă s-a dat curs hotărârii Sfatului Administrativ de a se procura lemnul necesar lucrărilor de instalare a liniilor telegrafice din pădurile mănăstirești, fără plată. Transportul stâlpilor și al materialelor pe linii s-a făcut fără plată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
începutul deceniului șapte nu s-a produs în realitate, ea este opera statisticienilor. Pe noi nu ne interesează în acest paragraf al începuturilor mașinismului în Moldova, decât acele velnițe care sunt de fapt mici fabrici de spirt și rachiu. Le Cler a întâlnit în Moldova o astfel de făbricuță: „o mașină de vapori trasă de șase perechi de boi”. O asemenea instalație se afla în 1860 pe moșia Zvoriștea „în bună stare”. Pentru perfecționarea procesului de producție, intendentul făbricuței, Ilie Olehanovschi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Țara Românească. Acest incident dovedește inconvenientele pe care le avea pentru industrie menținerea separată a celor două țări române. În afară de carnea de vită, în fabrică s-a mai prelucrat și carne de porc. Fabrica producea carne conservată, despre care Le Cler spunea că era „excelentă” și se păstra cinci ani fără a se altera, iar seul și pielea rămase în urma extragerii cărnii erau vândute pe piața internă și externă. Se pare însă că uneori calitatea conservelor fabricii a provocat grave suspiciuni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vechime, pe care s-o primească din mâna ocrotitorilor noștri la Constantinopol. Să menționăm că, în concepția vremii, plata tributului nu contravenea stării de independență a unui stat (tribut au plătit și Rusia, și Austria, și Veneția). Concomitent, mitropolitul Moldovei, clerul și boierii Divanului Moldovei invocau în scris către Rumianțev „dreptățile” lor și ale patriei „după milosârdnicele făgăduințe a prea milostivei stăpânei noastre”; „fierbinte dorim întărirea patriei noastre și după sfârșitul cel pașnic și liniștit al acestor lucruri”. Este însă de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
făcut loc idei ca rămânerea țării sub „augusta prințesă” Ecaterina a II-a (memoriul către plenipotențiarul prusian), „nemijlocita stăpânire” a Rusiei în cazul respingerii independenței (memoriul către Alexei Orlov), „să fim cuprinși și în viitoarea vreme supt avtocratoriceasca mărire” (adresa clerului și boierilor moldoveni către Rumianțev). Asemenea idei nu au nici pentru istoricul de astăzi nimic șocant în ele, în condițiile unor inextricabile complicații politice, când dorința supremă era abolirea dominației otomane. Față de soliditatea și amplitudinea revendicărilor de independență și unire
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai important, hotărâtor, în această direcție, a fost dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Nici oamenii de stat și publiciștii realiști ai epocii de pe continent nu gândeau altfel decât românii. Pentru Cavour, Convenția era absurdă și imposibilă, pentru Le Cler - anormală (șirul convingerilor în acest sens este copleșitor). Majoritatea covârșitoare a oamenilor de stat ai epocii, publiciștii și apoi istoricii au definit sistemul constituțional al Principatelor Unite între 24 ianuarie 1859 și recunoașterea Unirii depline ca o uniune personală. Numai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
armament lucrau sub capacitate, cu o productivitate mică, iar situația politică internă după reacția postdecembriată nu inspira siguranță. În acele condiții s-a pus problema răsculării popoarelor slave, în care scop au fost stabilite contacte cu reprezentanți ai boierimii și clerului acelor popoare. A prevalat însă reținerea, de teama transformării acelor răscoale în luptă cu caracter antifeudal și de teama reacției Austriei, nu mai puțin amenințată decât Turcia. Așa se și explică de ce principala direcție a războiului a fost mutată în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după revoluție...! (preotul simte agresiunea, se oprește, îi privește pe cei trei, tace și pleacă din nou) Dascălul: (rămas puțin în urma preotului) Așa e cum spune părintele... (cădelnițează și pleacă) Octav: (după ce s-a consumat impresia lăsată de convorbirea cu "clerul") Se pare că trecerea preotului pe-aici a fost tot... din voia Domnului... Groparul: Dacă e așa, atunci mi-am cam păpat funcția de gropar șef adjunct... și mă transferă la dezhumări... Asta e. Costache: Eu îl înțeleg pe preot
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de cultură presupune o conlucrare dintre mai mulți factori: instanțele care le-au generat, școala ca spațiu specializat de formare și transmitere a zestrei culturale și mediul social proxim, comunitatea ca atare. În cazul religiei, intră În scenă Biserica (prin cler), care se ocupă de gestionarea specializată a sacrului și școala, care permite o reflecție și o semnificare culturală a fenomenului religios și comunitatea de credincioși care activează În diferite forme credința religioasă ca atare. Raportul dintre cele trei instanțe este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Început la o dinamică ce va marca mult timp continentul nostru, la principii deosebit de necesare lumii actuale, cum ar fi respectarea alterității confesionale, a interculturalismului, a toleranței și respectului reciproc. În cele mai multe cazuri, inițiativa introducerii religiei În școală a revenit clerului, care, prin diplomație, persuasiune și efort, a militat pe căi legislative, politice și personale pentru această resurecție spirituală. Lor li s-au adăugat unii reprezentanți laici, oameni de cultură - societatea civilă, În genere. Cele mai multe piedici au venit din partea unor oameni
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o conexăm la scopuri onorabile, să o aducem „la realitate”. Cum s-a ajuns la reintroducerea religiei În școli? S-a Întâmplat imediat după ’89, pe un fond mai vechi de experiență și reflecție din perioada interbelică. A fost meritul clerului nostru, dar și al unor pedagogi de a repune bazele acestei educații, Întrucât nu se putea lăsa acest lucru pe baza unei decizii venite de sus, să zicem de la Ministerul Educației (acesta a ratificat ceea ce s-a impus de „jos
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]