1,626 matches
-
de arhitectură. Ultimii patru călugări franciscani au locuit în cetate până în anul 1861. Până în 1918 cetatea a fost una din cele mai mari închisori militare ale Imperiului austro-ungar. În cazematele cetății, folosite pe post de închisori, au fost închiși Horea, Cloșca și Crișan și prizonierii din armata franceză, între anii 1790 - 1815. În timpul revoluției din 1848 - 1849, cetatea a jucat un rol crucial. Sub asediul armatei republicane maghiare, garnizoana a bombardat orașul zi de zi timp de nouă luni. În vara
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
2006, Hotelul Traian a primit clasificarea de 4**** hoteliere, în urma investițiilor de peste 4 milioane euro. În clădirea hotelului au avut loc evenimente importante: banchetul celei de-a XXI-a aniversări a Societății Literare „Junimea“ (1884) , serbarea centenarului Răscoalei lui Horia, Cloșca și Crișan (21 octombrie 1884), la care au participat Mihai Eminescu și Ion Creangă . În anul 1918, pentru o scurtă perioadă, aici a funcționat Guvernul României. În clădirea hotelului au poposit prinți și prințese, ambasadori, miniștri și președinți de state
Grand Hotel Traian () [Corola-website/Science/318778_a_320107]
-
fost sfințită la 20 septembrie 1896." În biserică se află o serie de obiecte de muzeu: clopotul de bronz al vechii biserici, turnat în 1845, clopot care a vestit moartea lui Avram Iancu, coroanele cu tricolor, tabloul eroilor moților — Horea, Cloșca și Crișan, un drapel vechi cu chipurile lui Avram Iancu, Horea, Cloșca și Crișan, diferite podoabe. Cele trei coroane cu tricolor au fost depuse în 1899, 1924 și 1943. Cea din 1899 a fost depusă la 31 decembrie de studenții
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
de obiecte de muzeu: clopotul de bronz al vechii biserici, turnat în 1845, clopot care a vestit moartea lui Avram Iancu, coroanele cu tricolor, tabloul eroilor moților — Horea, Cloșca și Crișan, un drapel vechi cu chipurile lui Avram Iancu, Horea, Cloșca și Crișan, diferite podoabe. Cele trei coroane cu tricolor au fost depuse în 1899, 1924 și 1943. Cea din 1899 a fost depusă la 31 decembrie de studenții Coriolan Steer, Georhge Novacovici și Ioan Scurtu și pe flamura cu tricolor
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
de moloane, care are 5 plăci de marmură albă de Rușchița, inscripționate. Inscripțiile cuprind un mesaj de glorificare a celor 40 000 de victime din Munții Apuseni din 1848-1849, un citat din testamentul lui Avram Iancu, unul din declarația lui Cloșca din 12 noiembrie 1784 de la Tibru, unul din discursul lui Vasile Goldiș din 1924. În 2009 lângă primul piedestal a fost amplasat un al doilea, acoperit de două plăci de andezit în două ape, pe care sunt notate cu caractere
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
stele. În acest mod roiul va da cea mai mare satisfacție. Cu telescoape mai puternice sau cu un câmp mai strâmt, doar o parte din roi va fi vizibilă. Nebuloasa nu se dezvăluie cu adevărat decât în fotografie. Roiul stelar Cloșca cu pui este citat în Iliada de Homer, în cântul XVIII (475), în celebra descriere a scutului lui Ahile:
Pleiadele () [Corola-website/Science/311980_a_313309]
-
la tematica predilectă, Alex Ștefănescu arăta, în articolul citat mai sus: Dar, Eugen Uricaru aduce, în cazul unor subiecte larg abordate, idei noi. De exemplu, în mulțimea de cărți pe temă publicate în 1984, cu prilejul comemorării Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, Uricaru își permite să exprime un punct de vedere insolit. Eugen Uricaru a scris o ficțiune documentată istoric.
Eugen Uricaru () [Corola-website/Science/331020_a_332349]
-
cei ce îngrijeau turmele; de la această bisericuța se trage și numele locului Popeni (poate fi identificat cu satul Pipirig). Un moment important în popularea localității s-a petrecut în secolul al XVIII-lea, cănd - dupa răscoală țărânilor conduși de Horia, Cloșca și Crișan (1784) - întreaga Transilvanie era în zbucium. Unii răsculați au plătit cu viața, alții n-au vrut să sufere persecuțiile grofilor și ale nemeșilor, luând astfel calea pribegiei peste munți, ajungând și pe teritoriul moșiei Mănăstirii Neamțului din Depresiunea
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
antrenați și îndoctrinați în Uniunea Sovietică pe perioada războiului, dar și din activiști comuniști precum Valter Roman. Una dintre divizii era Prima Divizie de Voluntari, Tudor Vladimirescu, comandată de Colonelul Nicolae Cambrea, iar cea de-a doua era Divizia Horia, Cloșca și Crișan, sub comanda Generalului Mihail Lascăr (care va deveni ulterior Ministru al Apărării în perioada 1946 - 1947). Aceste două unități au format nucleul noii Armate Române controlate de sovietici. După ce Partidul Comunist Român a preluat controlul țării, 30% dintre
Ocupația sovietică a României () [Corola-website/Science/307760_a_309089]
-
unde i-a avut în subordine pe Ana Pauker, Leonte Răutu și Iosif Chișinevschi. În timp ce Ana Pauker s-a reîntors în România îmbrăcată în uniforma sovietică, Valter Roman s-a reîntors pe un tanc sovietic, ca locotenent-colonel în cadrul Divizia Horia, Cloșca și Crișan, constituită din prizonieri de război români aflați în URSS, care au ales să treacă de partea inamicului (crimă de înaltă trădare pe timp de război) sub comanda generalului Mihail Lascăr. A fost decorat în 1945 în Uniunea Sovietică
Valter Roman () [Corola-website/Science/304507_a_305836]
-
fata unui aruncător de cuțite fioros. Un moșneag intră în hanul „La șapte cocoși” și-i povestește lui Bobilică, un bărbat proaspăt însurat, că găina babei sale s-a îndrăgostit de cocoșul de tablă de pe acoperișul casei. Găina a căzut cloșcă după cocoșul de tablă și a făcut un ou din care a ieșit un cocoșel jumătate ou și jumătate tablă. Cocoșelul cântă, dansează și înghite cam tot ce găsește prin curte. Auzind povestea, Bobilică cumpără un cocoș de tablă făcut
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
, cunoscut ca Horea, (n. 1731 la Arada, azi Horea - d. 28 februarie 1785 la Alba Iulia) a fost, alături de Ion Oargă ("Cloșca") și Marcu Giurgiu ("Crișan"), conducătorul răscoalei țărănești de la 1784 din Transilvania. A fost un țăran ager la minte, care a făcut serviciul militar în Austria, unde a învățat limba germană. Horea a jucat un rol important în declanșarea revoltei din
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
început în satele Curechiu și Mestecăniș, extinzându-se apoi în părțile de vest ale Ardealului. Armata austriacă a înăbușit revolta, iar capii răscoalei au fost arestați, fiind trădați. Crișan s-a spânzurat în închisoarea de la Alba Iulia, iar Horea și Cloșca au fost executați public la Alba Iulia, prin frângere cu roata, la 28 februarie 1785. În toamna anului 1784 moții se răscoală împotriva marilor proprietari de pământ din Munții Apuseni. Revendicările lor sunt în principal sociale și foarte avansate pentru
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
aproape toată Transilvania, dar în doar câteva săptămâni este înăbușită, în principal de către nobilii maghiari. Pe 14 decembrie 1784 Horea decide să întrerupă lupta și să se ascundă până în primăvara anului 1785, când dorea să reia răscoala. Se ascunde împreună cu Cloșca, în pădurile din jurul satului său natal, Albac, însă sunt capturați de trupele austriece pe 27 decembrie 1784. Printre trădători se numărau iobagi din zonă și se pare că unii îi erau rude. La o lună după prinderea lui Horea și
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
în pădurile din jurul satului său natal, Albac, însă sunt capturați de trupele austriece pe 27 decembrie 1784. Printre trădători se numărau iobagi din zonă și se pare că unii îi erau rude. La o lună după prinderea lui Horea și Cloșca a fost capturat și Crișan, al treilea conducător al răscoalei tărănești. În continuare prezentarea continuă cu veștmintele lui Horea, care arată că era îmbrăcat cu suman negru, împodobit pe margini cu cusături vinete, și cioareci strâmți, cojoc de piele de
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
treilea conducător al răscoalei tărănești. În continuare prezentarea continuă cu veștmintele lui Horea, care arată că era îmbrăcat cu suman negru, împodobit pe margini cu cusături vinete, și cioareci strâmți, cojoc de piele de oaie și căciulă neagră. Horea și Cloșca au fost întemnițați în cetatea Alba Iulia și supuși interogatoriilor, în special pentru că nobilii maghiari doreau să afle cum s-a propagat răscoala atât de repede și pe întindere atât de mare. Interogatoriul a constat din 118 întrebări, dar cei
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
și pe întindere atât de mare. Interogatoriul a constat din 118 întrebări, dar cei doi capi ai răscoalei au refuzat să mărturisească sau au negat orice legătură cu răscoala iobagilor români. În perioada 28 ianuarie - 24 februarie 1875 Horea și Cloșca au fost interogați în șase rânduri, dar anchetatorii nu au obținut nimic. Pentru ca românii să se poată convinge că fruntașii răscoalei au fost prinși, Horea și Cloșca au fost purtați timp de câteva săptămâni prin satele revoltate. Ruta convoiului care
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
cu răscoala iobagilor români. În perioada 28 ianuarie - 24 februarie 1875 Horea și Cloșca au fost interogați în șase rânduri, dar anchetatorii nu au obținut nimic. Pentru ca românii să se poată convinge că fruntașii răscoalei au fost prinși, Horea și Cloșca au fost purtați timp de câteva săptămâni prin satele revoltate. Ruta convoiului care i-a expus românilor pe Horea și Cloșca capturați a urmat următorul traseu: la dus, Alba Iulia-Vințu de Jos-Șibot-Orăștie-Deva, iar la întoarcere Șoimuș-Rapolt-Bobâlna-Geoagiu-Inuri-Vurpăr-Alba Iulia. Cei doi au
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
anchetatorii nu au obținut nimic. Pentru ca românii să se poată convinge că fruntașii răscoalei au fost prinși, Horea și Cloșca au fost purtați timp de câteva săptămâni prin satele revoltate. Ruta convoiului care i-a expus românilor pe Horea și Cloșca capturați a urmat următorul traseu: la dus, Alba Iulia-Vințu de Jos-Șibot-Orăștie-Deva, iar la întoarcere Șoimuș-Rapolt-Bobâlna-Geoagiu-Inuri-Vurpăr-Alba Iulia. Cei doi au fost transportați fiecare într-un car, escortați de 40 husari din Regimentul de Toscana și 35 soldați din Regimentul Orosz. Condamnat
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
întoarcere Șoimuș-Rapolt-Bobâlna-Geoagiu-Inuri-Vurpăr-Alba Iulia. Cei doi au fost transportați fiecare într-un car, escortați de 40 husari din Regimentul de Toscana și 35 soldați din Regimentul Orosz. Condamnat la moarte, Horea a fost tras pe roată pe 28 februarie 1785, alături de Cloșca, pe un mic deal de lângă cetatea Alba Iulia. Horea și-a scris testamentul pe 25 februarie 1785, în celula în care era deținut, documentul fiind scris de preotul Nicolae Rațiu. Aceasta a fost ultima execuție prin tragere pe roată din
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
de preotul Nicolae Rațiu. Aceasta a fost ultima execuție prin tragere pe roată din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, după acest eveniment pedeapsa fiind abolită din codul penal austriac. Pentru rebeliune, motiv pentru care au fost acuzați Horea și Cloșca, codul penal austriac prevedea pedeapsă maximă decapitarea cu sabia, nu tragerea pe roată. S-a vrut însă să se înspăimânte cât mai mult iobagii români, astfel încât s-a apelat la această condamnare extrem de dură, rezervată în mod normal doar tâlharilor
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
decapitarea cu sabia, nu tragerea pe roată. S-a vrut însă să se înspăimânte cât mai mult iobagii români, astfel încât s-a apelat la această condamnare extrem de dură, rezervată în mod normal doar tâlharilor și ucigașilor. Primul a fost executat Cloșca, iar al doilea Horea. Dacă Cloșca a fost torturat cu cruzime extremă, primind multiple lovituri cu roata până când i s-a dat lovitura de grație, Horea a primit doar o lovitură care i-a fracturat unul dintre picioare, apoi a
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
roată. S-a vrut însă să se înspăimânte cât mai mult iobagii români, astfel încât s-a apelat la această condamnare extrem de dură, rezervată în mod normal doar tâlharilor și ucigașilor. Primul a fost executat Cloșca, iar al doilea Horea. Dacă Cloșca a fost torturat cu cruzime extremă, primind multiple lovituri cu roata până când i s-a dat lovitura de grație, Horea a primit doar o lovitură care i-a fracturat unul dintre picioare, apoi a fost ucis imediat cu o lovitură
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
pe scena Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu, după care s-a mutat la București, unde a jucat la Teatrul "Lucia Sturza Bulandra" și a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru. Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt "Cloșca", în "Procesul lui Horia" (1967), "Serebreakov", în "Unchiul Vanea" (1983), "Polonius", în "Hamlet" (1985), "Oronte", în "Mizantropul" (1989), "Corifeu", în "Antigona" (1993), "Ferapont", în "Trei surori" (1995), "Senecus", în "Caligula" (1996), și "Muhoiarov Ivan Matveevici", în "Oblomov" (2003). Câteva dintre
Ion Besoiu () [Corola-website/Science/308430_a_309759]
-
care avea atribuții administrative și în afara cetății orașului Alba Iulia. Printre marile evenimente politice din istoria orașului se numără intrarea în anul 1599 a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, precum și execuția în 1784 a liderilor răscoalei țărănești Horia și Cloșca (cel de-al treilea lider, Crișan, s-a sinucis). Alte momente istorice: activitatea revoluționară a lui Avram Iancu (1848) și, în 1918, organizarea la Alba Iulia a „Marii Adunări Naționale”, care a hotărât unirea Transilvaniei cu România. Dintre principalele evenimente
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]