735 matches
-
vină și Sanda Stolojan, această venerabilă autoare de memorii mai mult sau mai puțin fictive, dar până la urmă s-a răzgândit și n-a mai venit. — De ce ești ironic când vorbești de dna Stolojan? m-a întrebat Ion Pop, intelectualul clujean fin și delicat care n-ar omorî nici măcar o muscă. (Cu muștele nici eu nu am nimic!...) Eram amândoi în cimitirul marin al lui Valéry, iar eu călcam ca de obicei în străchini, punând mai presus Săpânța și deplângând cenușiul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și Dosoftei la Ilarie Voronca), valorifică informații de istorie literară mai puțin cunoscute și concepe profiluri ale unor scriitori ca D. D. Patrașcanu, Radu Brateș, Eugen Barbu ș.a. Ulterior va alterna cărțile de critică literară cu eseurile despre artiști plastici clujeni contemporani. Dincoace și dincolo de F (1981; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist) este un eseu monografic dedicat operei lui D. R. Popescu, o încercare de a aproxima identitatea spiritului creator, sistemul de simboluri și universul imaginat de prozator și
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
2; Poantă, Dicț. poeți, 197-199; Adrian Popescu, Elogiul tinereții pierdute, ST, 1999, 1; Irina Petraș, În metru antic, APF, 1999, 4; George Vulturescu, „Școala morții”, PSS, 1999, 5-6; Irina Petraș, „Școala morții”, CNT, 1999, 39; Valentin Tașcu. Biobibliografie, Deva, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 314; Flavia Teoc, Trestie și plumb, Cluj-Napoca, 2001, 133-136; Irina Petraș, Despre ritmul oracular, APF, 2002, 1-2; Dicț. scriit. rom., IV, 504-506; Ana Dobre, Turnura politică, LCF, 2003, 17. C. H.
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
RL, 1968, 11; Victor Felea, Aspecte ale poeziei, ST, 1969, 1; Adrian Popescu, „Ierburi și raze”, ST, 1974, 6; Eugen Dorcescu, „Ierburi și raze”, O, 1974, 30; Felea, Aspecte, II, 151-154; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu, Cluj-Napoca, 1997, 21; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 325; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 240-241; Popa, Ist. lit., II, 389; Dicț. scriit. rom., IV, 638-639. G. Dn.
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
fost cea mai relaxantă perioadă din pușcărie. Pentru că nu eram judecați, am fost toți Într-o cameră, și acolo ne scoteau zilnic la plimbare. Când ați ajuns În Pitești? În septembrie? Da, da, prin septembrie ’48. Am fost băgați toți clujenii Împreună, Într-o cameră mare-mare... Era Bohotici printre noi, Ion Munteanu și alții. Unul Matei Rusvid, arădean de-al meu, care, deși era subinginer, s-a dat, spre ghinionul lui, student, a dormit În pat cu mine și, În timpul bătăilor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
atâta apropiere... Din tot lotul, n-o fost unul să nu fi primit ceva sau unul să mănânce mai mult sau altul mai puțin. Dar cu mâncarea era o problemă. Aici, la Târgșor, l-am Întâlnit pe Pușcaș, din lotul clujenilor... Acest copil a ajuns la o greutate de sub 30 de kilograme, cam așa... Parcă și-acuma-l văd, cu niște ochi mari, o figură lunguiață, slăbit din cale-afară, de toate oasele i se vedeau pe corp... Nu știu cum o rezistat În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Obișnuit să dea sarcini cui îi ieșea în cale (nu cumva să stea degeaba „băieții”), într-unul din primii ani ai revistei, Radu Cârneci i-a cerut lui Sergiu Adam să recenzeze un volum de versuri, atunci apărut, al poetului clujean Negoiță Irimie: Dor de infinit, dacă-mi amintesc bine. Fie că n-avea chef, fie că nu voia „să schimbe genul”, poet el însuși, S.A. a reacționat într-un fel care, ulterior, i-a devenit caracteristic: „Da’ de ce să scriu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
puse mai multe cutii pentru reclamații pe adresa Miliției, una chiar la 30 de metri de blocul în care locuiesc. Corespondența de aci (mi s-a spus) e, în anumite zile, aproape egală, cantitativ, cu cea de la cutiile poștale. *Și clujeanul Valentin Tașcu, cu care m-am întreținut azi (4 august 1989) crede (o dovadă că, uneori, de la distanță se vede bine) că G. e un „erzaț de dramaturg”, un propagandist care uzează de procedeele melodramei. „Om al epocii”, dedat cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rezultat vor avea, dar, de ar fi și unul singur pe care aș reuși să-l pun pe gânduri și ar fi mult pentru mine. Sigur și d.voastră ieșenii ați trecut În timpul universității prin aceleași probleme, ca și noi clujenii. Eu am citit cât a fost posibil pentru puterile mele, am văzut spectacolele de teatru În lanț, asta m-a și dus să-mi aleg meseria și să plec În străinătate, Berlin, pentru studii de regie de teatru. Nu pot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ion Irimescu, pentru muzeu. Portretul tatălui ei era deja la „Galerie”. 1026 Teodorenii, N. Iorga, Eminescu, C. Porumbescu, Enescu, șt. Luchian, Tonitza, Băncilă, Pallady, Philippide, Xenopol, Hasdeu etcă și aceasta Într-o subtilă intenție de a infuza În conștiința unor clujeni cunoașterea și respectul și recunoștința față de „darurile mirifice” oferite de acea Țară de Sus, Românilor 701. Cu rugămintea de a-mi ierta insinuarea și cu graba așteptării Georgel Țanu 11 Cluj, 28 nov. ‘77 6 dec. ’77 Stimate „domnule” Eugen
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Înțelege ceva din realitatea românească”, este identificat nu doar drept „triestin și germanist”, ci „probabil evreu, ca și Svevo”. Nici Mugur, nici Mândra, nici Magris, nici Svevo, cu defectele și calitățile cu care Îi Înzestrase natura, nu erau doar bucureșteni, clujeni, triestini, ci rătăcitori suspecți, ascunzându-și numele și tarele ancestrale. O surpriză comică Îmi furnizase volumul trei, În care capitolul pus la sfârșit și intitulat „Ecouri critice la volumul II” reproducea chiar o frază din scrisoarea mea: „Până la urmă performanța
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că ar numi o realitate strictă, se aplică unei arii scripturale mult mai extinse: ea numește "totalitatea literelor", ceea ce înseamnă atât "totalitatea cunoștințelor", cât și "totalitatea scrierilor". Totalitatea literelor reprezintă o entitate bine constituită, organizată și stabilizată terminologic", constată savantul clujean 6. Este cel mai probabil că la această tradiție de secol al XVII-lea se raportează și Cantemir, de vreme ce lecturile sale sunt fie din zona antichității, fie din zona lucrărilor religioase, fie din cea a culturii occidentale a secolului în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Al. Dobrescu era și el criticat aproape unanim. Avocatul se transformă în procuror, iar jurații au de fiecare dată o atitudine potrivnică apărătorului, respectiv acuzatorului. Se constată metamorfozarea țapului ispășitor în idol și a idolului în țap ispășitor. Un critic clujean îl reabilitase, în timp ce altul ieșean, ca o ironie a sorții trăitor în orașul de unde pornise „Junimea”, căuta să îi micșoreze aura, în buna tradiție demolatoare a miturilor, inițiată de societatea culturală înființată la Iași. Nu au fost prea multe replici
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ne interesează pe noi acum. Obsesia noastră, dacă doriți, este să fim apți ca în ianuarie 2007 să nu existe absolut nici un argument suplimentar dat scepticilor. (...) Alice Iacobescu: În estul României, am putea spune, oamenii sunt ceva mai sceptici decât clujenii, de exemplu. Domnule ministru... Mihai-Răzvan Ungureanu: Ieșenii mei. Alice Iacobescu: Ieșenii dumneavoastră, de ce nu știu ei mai nimic despre Uniunea Europeană? Mihai-Răzvan Ungureanu: Aici ați pus degetul pe rană, pentru că, într-adevăr, există un deficit clar de înțelegere a mecanismelor Uniunii
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și la celelalte. Dar eu aș vrea să vă spun altceva: legat de ceea ce se vorbește despre alinierea la prețurile din Uniunea Europeană, românii simt că deja sunt prețuri mai mari acum decât cele din Uniunea Europeană. Nu știu dacă ați intervievat clujeni, îmi pare rău, nu am fost în țară și nu am văzut, dar ei, spre exemplu, au constatat că, în 2004, când a intrat Ungaria în Uniunea Europeană, în a doua jumătate, a fost o spaimă în Ungaria de creștere a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cuvine a fi lămurit. S-a adăugat grupului nostru (Adriana, Mircea și cu mine) și Ileana Pintilie, și ea chinuită de obsesii și doctorate central-europene. Ne-am înghesuit în studioul timișorean, în așteptare. Au intrat în emisie bucureștenii, au intrat clujenii, nu cei pe care îi așteptam noi, au discutat și unii și alții cam ce le trecea prin cap. A fost interogată Ileana, pe urmă iar bucureșteni și clujeni. Pe urmă au ajuns la Timișoara. Au lăsat-o pe Adriana
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
studioul timișorean, în așteptare. Au intrat în emisie bucureștenii, au intrat clujenii, nu cei pe care îi așteptam noi, au discutat și unii și alții cam ce le trecea prin cap. A fost interogată Ileana, pe urmă iar bucureșteni și clujeni. Pe urmă au ajuns la Timișoara. Au lăsat-o pe Adriana să vorbească un minut, pe Mircea două, pentru mine n-au mai avut timp. Și iar distracții într-un studiou și celălalt, preț de vreo trei ceasuri, între oameni
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
o problemă delicată legată de literaritatea creației populare. Las în seama folcloriștilor să facă, dacă e cazul, completări. Chiar în contextul unei maxime exigențe estetice mi se pare că 11 titluri sunt mult prea puține pentru excelența folclorului românesc. Dintre clujeni, Nicolae Bot, Dumitru Pop și Ion Șeuleanu, componenți ai colectivului de redactori al dicționarului, pot exprima opinii demne de toată atenția. Literatura până la 1800 este reprezentată de 12 titluri, dintre care două de poezie (Viiața lumii de Miron Costin și
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
a funcționat în condiții bune (grevând și celebrul cvintet), acaparat de Rodica Ocheșeanu cu agresivitate și stridențe în fața unei prea timide Sidonia Nica. Spre deosebire de celălalt dirijor oaspete, japonezul Inoue Koic, care în Traviata nu a putut evita decalajele și incertitudinile, clujeanul Horvath Joszef, cu timpii vii și flexibilitate a echilibrat destul de bine sensurile muzicale și dramatice ale partiturii. Sărbătorirea Operei bucureștene este marcată și de un omagiu oficial prin conferirea Ordinului Meritul Cultural în cel mai înalt grad. Este o recunoaștere
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
Lucian Blaga. Din acest punct de vedere, cartea poate fi considerată un valoros document de istorie literară, cu atat mai valoros cu cat portretele sunt semnate de un observator competent, si nu de un contemporan oarecare al celor în cauză. Clujenii, în general, apar într-o lumină a prieteniei care îi face să pară desprinși dintr-un paradis al comuniunii sufletești. Totuși, din portretizarea lor nu lipsesc notele comice și chiar burlești. Cand este vorba însă de descrierea unor bucureșteni, Nicolae
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
asociației se adresează, înainte de toate, comunității și, în consecință, nu poate fi realizat fără sprijinul acesteia. Atingerea sumei propuse în cele 30 de zile de campanie ar fi, prin urmare, o mărturie a sprijinului nemijlocit și a încrederii pe care clujenii (și nu numai) le acordă unui proiect de pe urma căruia orice donator poate beneficia în mod direct. Anul trecut, Focus Atelier a avut ca temă dinamica artă-societate. Astfel, specialiști din țară și din străinătate s-au strâns la Cluj pentru a
Focus Atelier - campanie de crowdfunding () [Corola-website/Science/296069_a_297398]
-
că și ei încearcă, negreșit, să ajungă la noi, dincolo de masca de profesor/salvator/educator/reintegrator. (Leta Popescu) În timpul Atelierului de teatru comunitar am găsit împreună cu adolescentele și adolescenții câteva momente, ca să povestim despre ateliere și să transmitem mesaje clujenilor, colegilor din București și Primăriei locale. Iată un colaj rezultat din aceste conversații, format din gânduri despre întâlnirile de la Casa Tranzit, experiențe cotidiene de discriminare, evacuare și locuire, cât și dorințe privind viitorul lor, alese împreună cu ele/ei. (Simona Ciotlăuș
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
-mi place să mă trag de lângă un copil care... [Adina]... da, care... da, deci când vii aicea, ai un pic păru mai creț, mai negru, mai no... deci unii te ciufulesc, te jignește foarte tare... Mesajul Adinei și Sabinei către clujeni [Adina] ...ce le-am putea zice? [Sabina] Să fie fericiți, să aibă o familie... nu bogată, așa... [Adina] cel mai bogat îi sufletu tău, îi... nu trebe să ai... [Sabina] ...apartamente sau vile, piscine, mașini... [Adina] ...cum îi blocu de-
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populației orașului în timpul atacurilor tătare. În data de 19 august 1316 regele Carol Robert de Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și a acordat așezării statutul de oraș ("civitas"). Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele ("villicum"), cu putere de a judeca pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele orășenesc și judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziua
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
-și plătească impozitele anual, de ziua sfântului Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare 60 de gospodării. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a extins în anul 1405 privilegiile clujenilor, drept răsplată pentru seriozitatea lor. Astfel, clujenii primesc dreptul de a-și întări și înconjura orașul cu ziduri, de a ridica turnuri și metereze, de a le înconjura cu șanțuri, de a-și alege pe lângă judele orășenesc 12 jurați drept
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]