1,118 matches
-
omnes partes mundi). În anul 1502 se încheie drama trăită de fiica lui Ștefan cel Mare la Moscova. Domnița Elena și fiul său Dimitrie cad în dizgrația lui Ivan al III-lea. Acesta îi ia lui Dimitrie demnitatea de mare cneaz al Moscovei și Vladimirului (14 aprilie 1502) și o dă lui Vasile, stabilindu-le un domiciliu forțat Elenei și lui Dimitrie. Încă din vara anului 1502, domnul știa care era soarta fiicei sale. Ștefan ceruse informații hanului Mengli Ghirai, aliatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-le un domiciliu forțat Elenei și lui Dimitrie. Încă din vara anului 1502, domnul știa care era soarta fiicei sale. Ștefan ceruse informații hanului Mengli Ghirai, aliatul lui Ivan, după cum reiese dintr-o scrisoare a lui Alexei Zabolțki, reprezentantul marelui cneaz la curtea hanului, din 15 septembrie 1502. Hanul i-a spus lui Zabolțki: „Mi-a scris voievodul Ștefan: Răspunde-mi dacă mai trăiesc fiica și nepotul meu”. Ștefan îi cerea hanului să-i spună dacă fiica și nepotul său au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan îi cerea hanului să-i spună dacă fiica și nepotul său au căzut în dizgrația lui Ivan. Drept represalii, Ștefan i-a oprit pe solii lui Ivan, care se întorceau din Italia. Domnul avea să explice gestul său: „Marele cneaz Ivan a prins pe fiul fiicei mele și i-a luat domnia cnejiei; și acum eu nu voi da drumul acestor oameni ai marelui cneaz”. Ivan avea să-și explice și el gestul: „pe nepotul său, domnitorul nostru l-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
solii lui Ivan, care se întorceau din Italia. Domnul avea să explice gestul său: „Marele cneaz Ivan a prins pe fiul fiicei mele și i-a luat domnia cnejiei; și acum eu nu voi da drumul acestor oameni ai marelui cneaz”. Ivan avea să-și explice și el gestul: „pe nepotul său, domnitorul nostru l-a miluit cu marea cnezie, dar el și mama lui, marea cneaghină Elena, au greșit în fața domnitorului, nu s-a purtat cum se cuvine; și domnitorul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui, marea cneaghină Elena, au greșit în fața domnitorului, nu s-a purtat cum se cuvine; și domnitorul nostru, pentru această purtare a lor, a luat nepotului său marea cnezie și a miluit cu toate cnezatele pe fiul său, pe marele cneaz Vasili”. O justificare la îndemâna oricui și care nu avea cum să fie verificată. Până la urmă, data la care s-a întâlnit comisia mixtă pentru stabilirea hotarului dintre Moldova și Muntenia, a fost fixată la 29 septembrie 1502, de ziua Sfântului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prezinte pe Ivan ca pe „noul împărat al Constantinopolului”, iar Moscova ca pe „a treia Roma”. În virtutea acestor „drepturi”, Ivan s-a considerat împărat (țar) fără să ia în seamă faptul că principii occidentali îi recunoșteau doar titlul de mare cneaz al Moscovei. Conflictul lituano-rus s-a încheiat cu un armistițiu pe șase ani, începând din 25 martie 1503. Armistițiul era semnat la 2 aprilie 1503. Rusia cucerea un vast teritoriu stăpânit, până atunci de lituanieni și de poloni, reprezentând o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feudal Moldova. Această acțiune s-a numit întemeiere, întemeiere care s-ar fi făcut în urma descălecării unui voievod din Transilvania, Negru Vodă la sud de Carpați, Dragoș în Moldova. Întemeierea nu s-a făcut prin cucerire, în urma căreia voievozii sau cnezii din Moldova sau de la Sud de Carpați au fost siliți să se supună descălecătorului. Ea a fost, cum interpreta corect C. C. Giurescu fenomenul „o operă de unificare (teritorială) și centralizare” politică. Odată cu discuțiile despre fărâmițarea și centralizarea statului feudal, întemeierea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jos de moară”. Dar cea mai spectaculoasă danie o face Alexandru cel Bun la 28 decembrie 1428, când întărește fiilor lui Oană vornicul, Lazor, Stanciul și Costea, loc de trei sate, la Minco, la Lacul lor și unde a fost cneaz Stan. Peste un an, la 3 iunie 1429, Alexandru cel Bun le întărea fiilor lui Oană vornicul toate satele lor, dar și cele trei locuri de sat amintite mai înainte. În decurs de numai un an, la locul numit “la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărea fiilor lui Oană vornicul toate satele lor, dar și cele trei locuri de sat amintite mai înainte. În decurs de numai un an, la locul numit “la Lacul lor” apare satul Ibăneasa, iar la Minco și unde a fost cneaz Stan, apar satele Vorniceni și Glodeni. Tot cu această ocazie, Alexandru cel Bun le mai dăruia fiilor lui Oană vornicul un hotar pe o parte a Prutului, unde să întemeieze zece sate și un alt hotar pe cealaltă parte a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea lor și trei sate, sub Dumbrava Înaltă, anume: unde a fost vătăman Minco, alt sat la iazul lor, al treilea sat, unde a fost cneaz Stan. Peste șase luni, la 3 iunie 1429, domnul le da celor trei frați un privilegiu în care este întărită stăpânirea lor peste toate satele lor. Enumerarea se începe cu așezarea de la Tulova, unde era curtea lor. Sunt înșirate apoi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pârtea, la obârșia Salonețului și seliștea lui Dianiș. La 28 decembrie 1428, domnul întărea fiilor lui Oană vornicul seliștea lui Dobrin, la Humor, împreună cu mânăstirea de acolo, dăruindu-le pentru această mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul lor, sub Dumbrava Înaltă. La 18 februarie 1445, domnul întărea mânăstirii Humor satele pe care fii lui Oană vornicul le dăruiau mânăstirii anume: Vorniceni, sub Dumbrava Înaltă, Antilești și Părtești. La 27 septembrie 1445, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
niște frați și nepoți satul Negoești, pe Pârâul Negru. Tot acum domnul cumpără jumătate din satul Gostilești, pe Pârâul Negru de la fii lui Gostilă, nepoții lui Puiu Ploscarul. Domnul mai cumpără două sate pe Moldova, anume Poiana, unde au fost cnejii Băloș și Stanciul. Mai cumpără satul Ciorsăceștii, în Câmpul Perilor, și loc de moară și o parte de sat, pe Moldova, în Câmpul Perilor, partea lui Botăș. Așadar, domnul cumpără patru sate și jumătate și le dăruie Episcopiei Romanului. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Dragoș, unde este moara, pe care le-a răscumpărat de la Bețea, și Bolcești și jumătate din Mărișești. Se poate presupune că satele aflate în Câmpul lui Dragoș au format cândva o uniune de sate obștești, aflate sub conducerea unui cneaz. Prin analogie cu ceea ce era în Maramureș, curtea unui asemenea cneaz era întărită în secolul al XIV-lea. Urmele unei asemenea întărituri s-au descoperit la Netezi-Grumăzești (jud. Neamț). Se poate ca această întăritură să fi fost curtea Neatedului, când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bețea, și Bolcești și jumătate din Mărișești. Se poate presupune că satele aflate în Câmpul lui Dragoș au format cândva o uniune de sate obștești, aflate sub conducerea unui cneaz. Prin analogie cu ceea ce era în Maramureș, curtea unui asemenea cneaz era întărită în secolul al XIV-lea. Urmele unei asemenea întărituri s-au descoperit la Netezi-Grumăzești (jud. Neamț). Se poate ca această întăritură să fi fost curtea Neatedului, când Bratul Neatedul făcea parte din Sfatul Domnesc. De altfel, peste timp
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Io, Alexandru Voevodu autokrator pasis Moldovlahias kai Parathalasias, soția domnului fiind autokratorisa pasis Moldovlahias. Prima mireasă a adus-o Ștefan în 1463 de la Kiev. Este vorba de Evdochia, căreia i se spune în cronici “sora lui Semen împăratul” (Simeon Olelcovici, cneazul Kievului). Evdochia a murit în 1467, iar Ștefan s-a căsătorit peste cinci ani, în 1472, chiar cu un an înainte să înceapă conflictul cu Imperiul Otoman. Prin această căsătorie Ștefan cel Mare avea posibilitatea să se considere ca moștenitor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hoardei de Aur, care se-ntindea și stăpânea Asia Centrală și Răsăritul Europei. Am supus întreg Hindustanul. Am pustiit nordul Indiei, ajungând în 1389 la Delhi. Am pătruns adânc în Rusia și-am făcut să tremure și să-mi trimită daruri cnezii acesteia. În 1401, la Angora l-am înfrânt pe Baiazid I Ilderim, sultanul Turciei, purtându-l prizonier într-o cușcă de fier. Am lăsat în urma mea grămezi uriașe de cadavre, râuri de sânge, groază și lacrimi amare, cum n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
m-a invitat și întrebarea mea l-a incitat și mobilizat. De unde aș putea să rezum ce-aș vrea să-ți spun?... Iaca, la începutul Evului mediu, înaintea năvălirii și stăpânirii tătarilor, o mare parte din teritoriile confederației polono-lituaniano-ucrainene aparținuseră cnejilor ruși. După eliberare de sub tătari, rușii voiau să reunifice pământurile ce fuseseră odinioară sub ascultarea Moscovei. Dar se loveau de o Polonie mare, puternică, voind ea însăși să-i adune pe slavi sub sceptrul său. Din noianul slavilor de răsărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de a contribui la instaurarea păcii și a concordiei între oameni, s-a reflectat cu pregnanță în inscripțiile de pe ștampilele de stat din a doua jumătate a secolului XII: Pax Sancti Wencezlai in manus ducis... („Lumea Sfântului Václav în mâinile cneazului...“). Ideea eternului conducător a fost răspândită în Spania, Scandinavia, Franța, însă cel mai aproape de cultul ceh s-a situat Sfântul Marcu, patronul și veșnicul stăpânitor al Veneției, unde până și tratatele internaționale erau semnate în numele sfântului. Atunci când stăpânitorii boemi au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o germană - Agnes, fiica margrafului Leopold al III-lea de Babenberg (1094-1136), sora regelui german Conrad al III-lea (1138-1152) și mătușa viitorului împărat Friedrich I Barbarossa (1152-1190) -, care lua în derâdere hainele, încălțămintea și moravurile nobililor polonezi, iar pe cneaz îl numea „semidomnitor“, fiindcă stăpânea numai un sfert de regat 22. În același timp, izvoarele lăsau rânduri antologice privitoare la colaborarea polonogermană. Autorul anonim al sursei citate susținea că „... nu sunt în lume popoare mai apropiate și mai prietenoase unul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și, neclintită,/ A îndurat năpasta cea cumplită.”796 Atitudinea femeii este de o stăpânire perfectă, păstrând față de cei din jur, dar mai ales față de soț, imaginea soției ideale: „Era la trebi la fel de săritoare/ și de smerită, și-l iubea pe cneaz/ Cu dragoste la fel de arzătoare./ Nu pomenea de pruncă, și n obraz/ Nici umbră de restriște sau necaz/ Nu arăta; și nu vorbea de fată/ Nici jalnic, nici în șagă, niciodată.”797 Aceeași obediență nefirească, dar perfect acceptabilă în contextul medieval
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1”>Ipatiov, 2001, pp. 12-13.</ref>. 3.2.2. Scurte considerații istorice. Comunitatea rușilor lipoveni în desfășurare istorică De la creștinarea Rusiei kievene la Schismă Creștinarea slavilor a avut loc oficial în anul 988 în Rusia kieveană și i se datorează cneazului Vladimir Sveatoslavici (980-1015). Acest moment a marcat practic o transformare profundă a societății de atunci, prin preluarea unor noi valori, obiceiuri, legi și prin raportare la un alt tip de cultură, respectiv la cea a Bizanțului, care a devenit modelul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
manifeste ca universitas la nivel central, feudalitatea românilor a rămas, ca nobilime mică și mijlocie, în cadrul vechilor "țări" românești locale, cărora, împreună cu poporul de rând, le-a conservat autonomia prin diferite mijloace, între care menținerea adunărilor locale controlate inițial de cneji, apoi de cnejii înnobilați, a constituit o modalitate de primă importanță 719. Bazate pe tradiția vechilor adunări întrunite de "oamenii buni și bătrâni" și pe tendința feudalității românești incipiente de a acorda consilium et auxilium cneazului ce fusese ales voievod
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la nivel central, feudalitatea românilor a rămas, ca nobilime mică și mijlocie, în cadrul vechilor "țări" românești locale, cărora, împreună cu poporul de rând, le-a conservat autonomia prin diferite mijloace, între care menținerea adunărilor locale controlate inițial de cneji, apoi de cnejii înnobilați, a constituit o modalitate de primă importanță 719. Bazate pe tradiția vechilor adunări întrunite de "oamenii buni și bătrâni" și pe tendința feudalității românești incipiente de a acorda consilium et auxilium cneazului ce fusese ales voievod, aceste adunări au
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
locale controlate inițial de cneji, apoi de cnejii înnobilați, a constituit o modalitate de primă importanță 719. Bazate pe tradiția vechilor adunări întrunite de "oamenii buni și bătrâni" și pe tendința feudalității românești incipiente de a acorda consilium et auxilium cneazului ce fusese ales voievod, aceste adunări au adoptat, pentru a putea funcționa, regulile oficiale au emis documente în limba latină, au adoptat sigilii, au fixat zile anume de reunire, au acceptat uneori să fie prezidate de înalți dregători ai regatului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de cult, precum cele descoperite la Costești, Davideni, Lozna, Felnac, Șirna, Bucov și altele sugerează fără echivoc existența unor posesori de bunuri deosebite și desigur cu o importanță socială și economică aparte, din rândul cărora s-au recrutat juzii și cnezii. În contextul unei recrudescențe a pericolelor apărute ca urmare a intensificării unor noi invazii de alogeni, către sfârșitul primului mileniu d. Hr. dar și ca o consecință directă a existenței unei categorii sociale aparte a fost posibilă și construirea în
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]