693 matches
-
nenea milițianul, care mă întreba mereu de sănătate, deși eu nu reclamasem că s-ar fi dat vreo boală la mine atunci când Ucu, de la etajul al doilea, obosit, n-a mai venit pe picioarele sale vioaie acasă, ci într-un coșciug prima-lux, de-l lăudau toate ninetistele, mai puțin Nineta, pentru că, uite, domnule, s-a-nvârtit, nu s-a întors între patru scânduri de brad putred, ca alții, asta înseamnă că a fost oarece erou, că el avea de mic, în sânge, pornirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
șomer pe relația parolelor. Plecase de câteva luni în armată, dăduse de veste că va veni într-o permisie, îmbrăcat la patru ace verzi, să moară cartierul, nu alta, dar, deși era parolist de felul lui, s-a întors în coșciug. Venise însoțit de vreo zece soldați, la ceas de noapte. Deși sosirea îi fusese secretoasă, cei de pe scara blocului se chiorau, care mai de care, de zor, de după perdele, ca să vadă cum urcă Ucu pe umeri de soldați la etajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
alte specii literare, dispăruseră. Unde-or fi, oare, se întreba, uimit, preotul? Observând ce mișcare rapidă și sinuoasă fac, acele cărți, din mână în mână, s-a dumirit, prin viu grai: a, le fură, le-au furat. Acum, ăsta din coșciug e mare literat. și hoții ăștia vor să aibă câte o ultimă amintire, de la defunct. Defunct, zici, mata, părinte, sărut’mâna? Defunct, zici? Da! Când, deodată, pânza de pe față este aruncată cât colo, iar din raclă, sare, ager ca un
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
a dus-o la spital. Cu bărbații ie și mai rău. Iera la noi În sat unu dă și-a dezgropat nevasta numa la trei săptămîni de la Înmormîntare, i-a Înfipt o țigare În gură i-a desfăcut picioarele deasupra coșciugului și dă-i cu hoitu toată noaptea. Ei, ce zici de-asta? Știi bine că nu suport toate... parcă Îmi faci Înadins. Zău așa, nu te supăra, hai să schimbăm vorba. Spune mai bine ce ai aranjat cu bătrîna. — Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că a plecat prin Afganistan sau Irak, doar fiindcă familia acestuia murea de foame. Pentru „pragmatic" o asemenea constatare dată în presă, ar fi complet „ne-pragmatică", nu-i așa? Pentru rudele eroilor care se întorc din țări străine în coșciuge plumbuite, le este perfect egal că la Termopile, ca și pe câmpul de bătaie de la Waterloo, a fost amplasată inițial statuia unui leu, înfățișat într-o postură eroică. Chiar dacă și fiului, fratelui, părintelui său căzut pentru o cauză care nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prânz, sicriul descoperit a fost urcat pe platforma unui camion. În jur fuseseră clădite coroanele funerare, cu panglici pe care se promitea veșnica neuitare. Convoiul negru mergea în urma camionului care umplea centrul Botoșaniului cu claxonul său răgușit. Mai înainte de cimitir, coșciugul a fost depus în biserică. S-a făcut o slujbă, cei apropiați au plâns, soția i-a aranjat răposatului reverele costumului. Răposatul i-a dat peste degete: trebuia s-o faci când era cazul, nu acum! După înmormântare au început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cocoțată în balcoane sfâșiind cina sub mirosul roșcat al sarmalelor; dincolo de spărtură când eram deja în mijlocul spitalului descompus în clădiri vechi mâncate și risipite printre gardurile vii înalte până la burlane. Răsucind un aer tare peste cadavre pârâitoare de frunze fără coșciuge și Internatul 2 atât de confortabil cu cărămizile-i aparente și albul murdar al câinelui din poartă urmărit de piciorul asistentei Fufi, posesoarea acelui hohot legendar: două săptămâni oaspeți-salvatori, după care vă dăm la rezidenți, și ieși trântind ușa fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tu ... Cristina își aprinse nervoasă un Kent 4, hotărâtă să nu le scape nici o para marțafoilor. Groparii aduseră capacul sicriului, îl îndesară deasupra omului revoltat. Pumnul se încăpățâna să amenințe cerul. Atunci țârcovnicul se azvârli cu toate burțile lui peste coșciug. Cutia se închise cu un pârâit ca de oase frânte. Două frânghii fură trecute pe sub conserva de lemn negeluit și Ulrich fu zdruncinat într-o groapă vecină cu mormântul lui Tinel Păpușoi, „gunoier șef și tată de familie model”. Cerșetorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
altă lume! „Orice participant la o limbă anume are, cel puțin potențial, o conștiință de sine.“ Ne-am ridicat de la masă și ne-am dus să vedem și noi Înmormântarea. Erau șase popi și puzderie de lume În urma celor două coșciuge. Tot la cincizeci de metri se opreau și tot cortegiul Îngenunchia În praful drumului. A trebuit să facem la fel, nu puteam rămâne doar noi În picioare ca doi popândăi. În tot acest timp, mi-am dat seama deodată, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de 4000 de volți. Deținuți: unul singur! Numele lui: Rudolf Hess. Probabil că În legătură cu acest nume propriu notasem mai devreme adjectivul heib = fierbinte. Vârsta: În 1977 deținutul are 83 de ani. Încarcerarea lui costă 3 300 dolari pe zi. Un coșciug pregătit pentru el de multă vreme În subsolul penitenciarului așteaptă să pună În sfârșit capăt acestei cheltuieli administrate de către Aliați. Deținutul nu vorbește cu nimeni. Refuză să primească vizita soției și a fiului În spatele gratiilor de la Spandau. Primește ziarele (unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și e curat În cuget, ca un porumbel. „Mi se spunea că se vrea numai adevărul faptic și mi s-a precizat mereu că măsuri Împotriva celor cu opinii neortodoxe nu se vor lua.” S-au luat numai măsuri pentru coșciuge. Ortodoxe. Sau nu s-au luat nici ele, În definitiv existau creștineștile gropi comune. Unde se depozita adevărul faptic. Pe timpul iernii. Cum ne informează o revistă de specialitate: „Primul tratat de medicină tradițională ne sfătuiește ca sperma să fie păstrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
greu: „Sugerăm să se cerceteze datele statistice În legătură cu morbiditatea și mortalitatea În rîndul cadrelor de securitate”. Deveneau morbizi, făceau otite, săracii, de la căști, bășici În palmă. De unde și mortalitatea. Mai aveau doar un pas și puneau microfoane pînă și-n coșciuge. În 14 ianuarie, Dana Popescu și-a surprins invitații din „Studioul economic TV” cu deliranta Întrebare: „În costurile de producție intră și costul cărnii?” S-a auzit atunci un nu timid, de specialist. Ar fi fost bine ca unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dar În memoria mea s-a păstrat că izbutește, deoarece finalul te pune pe gînduri, Donald se trezește În sicriu, e Întuneric, e cuprins de groază și aprinde bricheta, rîcÎie pereții de lemn, se zbate, scena pare filmată chiar În coșciug, simți teroarea din acel loc sinistru și strîmt pentru totdeauna, mai vezi flacăra brichetei, o dată, de două ori, apoi nimic, beznă completă, nu se mai aude decît zgomotul inutil al pietrei de brichetă, și gata, s-a terminat gazul, ecranul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-s tunuri rusești. Sânt ai noștri. Urcă spre Oglindești. Moșu mă privea și pe mine lung, parcă i-ar fi fost greu să mă recunoască. - Dar Vasile unde e? de ce-a plecat? întrebă el deodată. Cine o să-mi facă coșciugul? - Nu te mai gândi, îl întrerupse Popa. Nu te îngropăm noi fără coșciug. Om găsi noi, în șapte sate, dulgher să-ți facă coșciugul. - Dar nu ca Vasile, spuse Moșu. Nu mai găsim noi meșter ca Vasile. Întoarce încet capul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe mine lung, parcă i-ar fi fost greu să mă recunoască. - Dar Vasile unde e? de ce-a plecat? întrebă el deodată. Cine o să-mi facă coșciugul? - Nu te mai gândi, îl întrerupse Popa. Nu te îngropăm noi fără coșciug. Om găsi noi, în șapte sate, dulgher să-ți facă coșciugul. - Dar nu ca Vasile, spuse Moșu. Nu mai găsim noi meșter ca Vasile. Întoarce încet capul spre Ilaria: De ce-o fi plecat? - I-a fost frică. A fugit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
recunoască. - Dar Vasile unde e? de ce-a plecat? întrebă el deodată. Cine o să-mi facă coșciugul? - Nu te mai gândi, îl întrerupse Popa. Nu te îngropăm noi fără coșciug. Om găsi noi, în șapte sate, dulgher să-ți facă coșciugul. - Dar nu ca Vasile, spuse Moșu. Nu mai găsim noi meșter ca Vasile. Întoarce încet capul spre Ilaria: De ce-o fi plecat? - I-a fost frică. A fugit și el ca ceilalți, spre munte. - Poate că nu știe, spuse
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dumneavoastră săpați șanțuri pe margini. Dar nu cum ați săpat până acum. Ne trebuiesc șanțuri adânci și largi, șanțuri antitanc. Ascultam zâmbind. Îl zărisem de departe pe Vasile și îmi venise inima la loc. - Credeați c-o să-L las fără coșciug? strigă el. Vasile oprise, după obiceiul lui, cu o mână în șold, și toată fața i luminase: I-am adus bradul, spuse. Brad împărătesc. - Ce e cu dumnealui? întrebă Leopold. - A venit pentru coșciug, îl lămurii. Coșciug pentru Moș. Trage
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Credeați c-o să-L las fără coșciug? strigă el. Vasile oprise, după obiceiul lui, cu o mână în șold, și toată fața i luminase: I-am adus bradul, spuse. Brad împărătesc. - Ce e cu dumnealui? întrebă Leopold. - A venit pentru coșciug, îl lămurii. Coșciug pentru Moș. Trage să moară. Are peste nouăzeci de ani... Soldatul ne privea pe rând, nedumerit, încercînd să ghicească ce se întîmplă. M-am întors spre el: - Sörg, i-am spus. Ein schoner Sörg für Grossvater. Neunzigjahre
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-L las fără coșciug? strigă el. Vasile oprise, după obiceiul lui, cu o mână în șold, și toată fața i luminase: I-am adus bradul, spuse. Brad împărătesc. - Ce e cu dumnealui? întrebă Leopold. - A venit pentru coșciug, îl lămurii. Coșciug pentru Moș. Trage să moară. Are peste nouăzeci de ani... Soldatul ne privea pe rând, nedumerit, încercînd să ghicească ce se întîmplă. M-am întors spre el: - Sörg, i-am spus. Ein schoner Sörg für Grossvater. Neunzigjahre alt. Ne spusese
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nume frumos. Dar nu i se potrivește. E prea tristă. M-am prefăcut că nu înțeleg și mi-am întors din nou privirile spre camion. - Când vă retrageți? l-am întrebat deodată. Voiam să-l ducem în biserică. Până la noapte coșciugul e gata, și vrem să-l ducem în biserică. Dar cu dinamita în clopotniță... - Am scos focoasele, mă întrerupse von Balthasar. Nu mai e nici o primejdie. - Dar dacă au să tragă cu mitralierele din clopotniță, stăruii eu. - Cine să tragă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
primele momente nu avu intenția să se oprească pentru o examinare atentă. Și apoi, surprinse o mișcare cu coada ochiului. O lumină. Se aplecă și se uită atent la o cutie lungă de metal, parțial transparentă, imitând grosolan forma unui coșciug, până și în privința căptușelii colorate și aparent costisitoare. Interiorul era ușor curbat pentru a forma un canal îngust. De-a lungul canalului se rostogolea o bilă de lumină. Se răsturna încet, trecând aproximativ un minut până să parcurgă distanța până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
nu îndrăznește. Nu încă. Le permisese cu un anume cinism soldaților trimiși de lord Tews să mute echipamentul la Linn. Inclusiv premiul pentru toate descoperirile lui, o bilă care se rostogolea într-un du-te-vino neobosit într-un container ca un coșciug; o descoperire a epocii de aur care îi zdruncinase certitudinea până în adâncul ființei. Datorită bilei de energie nu ezitase să-l lase pe Tews să preia controlul tuturor obiectelor de artă ale unei culturi vechi si minunate. Trebuia doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
din greșeală pe fereastra deschisă. Mi-l imaginam năucit de mirosul de dezinfectant, de clor, de camfor, de iod. Chimioterapeutivat, iradiat, deci. Rezerva albă, plină de seringi, pastile, eprubete; dedesubt, altă rezervă albă, și alta, și alta, iar la capăt coșciugul, sicriul, lada sinistră de lemn. Ca să nu mă gîndesc la înghețul din morgă. Brăduț, care a stat cu el ultimele zile, îmi telefona că nu se mai mișca. Nu se mai plimba pe culoare, ca la început. Rămînea așezat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
retrăsese discret spre a nu-i tulbura durerea. ― Leonte, trebuie să pleci îndată la Costești! zise Grigore cu glasul puțin plâns, dar liniștit, parcă lacrimile i-ar fi redat stăpânirea de sine. Logofătul fu însărcinat să aducă chiar astă-seară două coșciuge și cele necesare pentru înmormîntare. Unul va fi lăsat la Lespezi; preotul de acolo va îngriji ca trupul Nadinei să fie așezat în sicriu pentru a putea fi transportat aici mâine dimineață... Socotea măsura aceasta absolut urgentă, cea mai urgentă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
blestemată? Toader Strîmbu își ferea capul de plesniturile cravașei și bocea ca o muiere: ― Aoleu!... Aoleu!... Nu-s eu, dom'le maior! Iartă-mă, dom'le maior, că nu-s vinovat! Atunci trecu pe uliță carul cu patru boi, aducând coșciugul simplu cu rămășițele pământești ale Nadinei. În urma carului mergea preotul din Lespezi în odăjdiile cele mai bune, cu crucea într-o mână și cădelnița în cealaltă. Dascălul, bătrân și slăbănog, cânta versurile morților, uitîndu-se curios spre curtea primăriei plină de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]