1,591 matches
-
învățături prețioase despre natura umana și adevăruri spirituale. Este impresionant Tolstoi deși avea glorie literară, posesiuni materiale, un titlu de nobil era conte se convertește și face din predică de pe muntele fericirilor normă să de conduită în viață. Mergea la coasă cu țăranii, a oferit din avuțiile sale celor săraci și umili un creștin autentic zic eu. Deși unii îl acuză în zilele noastre de legalism și extremism pentru mine rămâne un exemplu de curaj și adevărată bărbăție ca să revin la
TIMPUL MARILOR HOTARARI (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382018_a_383347]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > URSUL PRINS ÎN LAȚ Autor: Deogratia Artangel Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Acum trei ani la Bumbucoasa, Sosi pe deal moartea cu coasa. Braconierii au întins un laț, Și ursul părea legat cu-n lanț. Au venit și cei de la Mediu, Din oraș, de la al lor sediu Și ursul a fost tranchilizat, Fiind astfel imobilizat. Un pădurar de vânătoare, Preluându-l în grijă
URSUL PRINS ÎN LAŢ de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380314_a_381643]
-
-ți scriu, moarte dar nu m-ai onorat să te cunosc Nu știu nici cum arăți, sau poate te voi afla când o să-ți dau un ort Mă închin cu aceste rânduri ție să vezi că nu mă tem de coasa ta Și-atunci când timpul o să-mi fie să zici mersi, dacă te-oi mai vedea * Să nu te bucuri dacă-ți scriu acuma ... Citește mai mult M-am trezit din somn azi noapte(trecuse miezul ei, să zic) Cu gândul
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
măcarîntunecarea-ți din adâncuriDemult vroiam să-ți scriu, moartedar nu m-ai onorat să te cunoscNu știu nici cum arăți, sau poatete voi afla când o să-ți dau un ortMă închin cu aceste rânduri țiesă vezi că nu mă tem de coasa tași-atunci când timpul o să-mi fiesă zici mersi, dacă te-oi mai vedeaSă nu te bucuri dacă-ți scriu acuma... XXXI. GÂNDUL MEU, de Georgeta Zecheru , publicat în Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016. Mi-ai picat, taman în
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
vina el n-o are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trait pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții? De ce la fel ca lașii Acuză acum sorții? Cum de înaintașii Numai cu furci și coase Învins-au toți pizmașii Mari râvnitori de case! Iar noi cu ușurință Doar clevetim din gură Plângând de neputința Cum alții țară fură. Dacă vom sta de-o parte Și acceptăm hoția, Părtași vom fi la toate, Călcata și mândria
CONSECINTELE NEPASARII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380478_a_381807]
-
încep să-mi murmur - epic - scrisul meu... REALISM s-a luat vopseaua de pe viață - doamnă! prefer rugina acră - auririi... dar ce știi tu de șatra fericirii când nu ești liberă nici pentru-o goană? lipsești din față-mi - tu - cu coasa roasă! mi-e greață de atâta-emfază-a morții! ți-o zic deschis: aproape-ai fi frumoasă de n-ai tot zuruì zarul pe masă! fii mai discretă - mai firească-n faptă cosmică gașcă de briganzi albaștri: tot ce de-acuma de la
REALISM FINAL (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380499_a_381828]
-
Nici nu am terminat bine cu a doua rundă de pupături că din grădina aflată în spatele grajdului a apărut o altă mătușă. Bunica o pusese să îi cosească iarba din spatele grajdului și cum ne-a zărit, mătușa Mărioara a aruncat coasa cât colo și a sărit pe noi cu îmbrățișările și pupăturile de rigoare, până nu a mai rămas nici fie de praf pe lângă noi. După ce ne am mai revenit din îmbrățișări și pupături a sunat Nașa Olea Duminică, facem praznicul
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
hâdă și-un ochi vânat cuvintele roiesc acre ca niște viespii ațâțate zdrobite le cos la subțioara unui cercan să mușc din ele încăpățânarea de a nu auzi și cu urechile astupate de doi greieri rămași într-o umbră de coasă să-mi redobândesc libertatea de a fi dincolo de calapod Referință Bibliografică: Mitridatizare / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2134, Anul VI, 03 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MITRIDATIZARE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380531_a_381860]
-
duminicile ploioase. Nici satul nu mai ea același părea că-și dezbrăcase straiul de sărbătoare. Aducerile aminte își căutau calea peste apă Gurghiului tinereții ei. Adulmecau la fel că ieri în nări mirosurile de lapte proaspăt, de iarbă căzută sub coasă, de fanul urcat în sură, de cânepă uscată la soare, de pere coapte. Auzeau la fel că ieri tocând țapine-n păduri pe coasta, scârtâitul albastru sculptat în vechea poartă. Vedeau pe lavița, zidiți parcă-n așteptare doi bătrâni curtați
PODUL de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380551_a_381880]
-
vina el n-o are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trăit pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții? De ce la fel ca lașii Acuză acum sorții? Cum de înaintașii Numai cu furci și coase Învins-au toți pizmașii Mari râvnitori de case! Citește mai mult Consecințele nepăsăriiSub semnul libertățiiCă libertatea-i sfântă,Armura demnitățiiDe grobieni e frântă.Și un popor ce-aclamăMândria de milenii, Vându pentru reclamăși cântul din vecernii.Se plânge-apoi și-njurăCă
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
Răbdător căci viața-i lungă Salvând moartea de la moarte La răscruce de milenii Geamurile vieții sparte M-au ferit să am vedenii Salut onorată moarte Mergi ferice, sănătoasă Eu mai am de scris o carte Până să-ți slujesc la coasă! Salve, onorată moarte Când popoarele se-nfruntă Pentru petrol și dreptate Eu sunt pregătit de luptă! Virgil Ciucă București, Tipografia S.C. LuminaTipo s.r.l 16 februarie 2016 Referință Bibliografică: Salut, onorată moarte! / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SALUT, ONORATĂ MOARTE! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380624_a_381953]
-
Publicat în: Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Străbunii noștri prea statornici Aveau copii lăngă ei Și nu erau așa de dornici, Să-i vadă la străini lachei! Străbunii noștri drăgăstoși Aveau timp între joc și coasă, Să dea copiilor frumoși Limbajul celor șapte ani de-acasă! Străbunii noștri cu mândrie Purtau istoria în vene Și-o da odraslelor în vrie Prin eroisme pământene... Străbunii noștri arși de soare Cu grija muncii pentru pâine, Creiau la urmași
STRĂBUNII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381082_a_382411]
-
-n drum opreliști, printre crengile uscate,Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape.... XXVII. MOARTEA..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015. Ieri, m-am întâlnit cu Moartea, o băbuță aiurită, Ce-și uitase nu știu unde, coasa bine ascuțită. A trecut pe lângă mine, m-a privit cu ochii răi Și mi-a zis c-o voce tunet: -Ia ascultă-aicea băi! Ce tot umbli pe coclauri? Ce tot cauți? Ce mai vrei? Ești cu un picior în groapă
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
umbli pe coclauri? Ce tot cauți? Ce mai vrei? Ești cu un picior în groapă, dar cu ochii la femei... Ori îți cați de treab’acasă și îți îngrijești carcasa, Ori mă duc la dracu-n praznic și aduc îndată coasa. -Ce să fac băbuțo dragă, dacă dracu-n ele zace Și femeia ... deh! femeia și lui Dumnezeu îi place. Sufletul mi-e veșnic tânăr, s-a hodorogit carcasa Iar de-ar fi s-aleg, știi bine... nu mă înspăimântă coasa
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
coasa. -Ce să fac băbuțo dragă, dacă dracu-n ele zace Și femeia ... deh! femeia și lui Dumnezeu îi place. Sufletul mi-e veșnic tânăr, s-a hodorogit carcasa Iar de-ar fi s-aleg, știi bine... nu mă înspăimântă coasa. Moartea stă un pic pe gânduri reflectând la ce am zis. Am crezut că incidentul este clar ”un caz închis” Însă bunii mei prieteni, cei mai tineri (lor le pasă) ... Citește mai mult Ieri, m-am întâlnit cu Moartea, o
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
reflectând la ce am zis. Am crezut că incidentul este clar ”un caz închis” Însă bunii mei prieteni, cei mai tineri (lor le pasă) ... Citește mai mult Ieri, m-am întâlnit cu Moartea, o băbuță aiurită,Ce-și uitase nu știu unde, coasa bine ascuțită.A trecut pe lângă mine, m-a privit cu ochii răiși mi-a zis c-o voce tunet: -Ia ascultă-aicea băi!Ce tot umbli pe coclauri? Ce tot cauți? Ce mai vrei? Ești cu un picior în groapă, dar
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
umbli pe coclauri? Ce tot cauți? Ce mai vrei? Ești cu un picior în groapă, dar cu ochii la femei...Ori îți cați de treab’acasă și îți îngrijești carcasa,Ori mă duc la dracu-n praznic și aduc îndată coasa.-Ce să fac băbuțo dragă, dacă dracu-n ele zaceși femeia ... deh! femeia și lui Dumnezeu îi place.Sufletul mi-e veșnic tânăr, s-a hodorogit carcasaIar de-ar fi s-aleg, știi bine... nu mă înspăimântă coasa.Moartea stă
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
aduc îndată coasa.-Ce să fac băbuțo dragă, dacă dracu-n ele zaceși femeia ... deh! femeia și lui Dumnezeu îi place.Sufletul mi-e veșnic tânăr, s-a hodorogit carcasaIar de-ar fi s-aleg, știi bine... nu mă înspăimântă coasa.Moartea stă un pic pe gânduri reflectând la ce am zis.Am crezut că incidentul este clar ”un caz închis”Însă bunii mei prieteni, cei mai tineri (lor le pasă)... XXVIII. ZÂMBEȘTE IUBITO, de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr.
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Prin iarbă cerului călătoresc, E darul timpului cosaș, De m- a lăsat să săvârșesc, Cu îngerii desculți, divinii pași. Descopăr frunză eului ceresc, De verde ce- a căzut pe un făgaș, Prin iarbă cerului călătoresc- E darul timpului cosaș. Iar coasele se ciopârtesc, Aduse- n jertfă raiului ceresc, Și timpul veșnic nu e un vrăjmaș, Să- mi crească îngerii urmași, Prin iarbă cerului călătoresc. Lilia Manole Referință Bibliografica: Rondel (Prin iarbă cerului) / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1944
RONDEL (PRIN IARBA CERULUI) de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381363_a_382692]
-
care desferecă tainele lumii. În inima românului, imediat după bobul de îndumnezeire se află ceva din duhul lui Eminescu. Dacă vrei să alungi răul, fă glume pe seama lui; dar nu te aștepta să-ți meargă asta și cu... „doamna cu coasa”. Când nu te doare nimic, nu fi sigur că ești sănătos. Descuie-ți inima la timp, ca să nu-i ruginească lacătul. Ca să ai două copilării, trebuie să parcurgi anii care le despart. Neîmplinirile tinereții devin povara bătrâneții. Memoria omului e
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
care desferecă tainele lumii. În inima românului, imediat după bobul de îndumnezeire se află ceva din duhul lui Eminescu.Dacă vrei să alungi răul, fă glume pe seama lui; dar nu te aștepta să-ți meargă asta și cu... „doamna cu coasa”. Când nu te doare nimic, nu fi sigur că ești sănătos.Descuie-ți inima la timp, ca să nu-i ruginească lacătul.Ca să ai două copilării, trebuie să parcurgi anii care le despart.Neîmplinirile tinereții devin povara bătrâneții.Memoria omului e
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
am uitat niciodată de țara moților și de locul de obârșie al părinților mei, comuna Avram Iancu. Socrii mei erau tot de acolo și-i ajutam în fiecare an, la vremea cositului. Fânul, cădea atunci în brazde lungi, secerat de coasa pe care o mânuiam cu mare dibăcie ca pe o jucărie, dar care șuiera nimicitor, în mâinele mele. Era greu în munți să cosești pe pante abrupte și să aduni apoi fânul uscat în clăi. N-am să uit însă
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
Cred că așa își menține postul, că după bârfe nu ar avea nici liceul terminat. Discuția lor a fost curmată de Viorel, care a trecut „ca din întâmplare” pe la ele. Mergea spre sola de lucernă să vadă dacă bagă pentru coasa a doua. O sărută în fugă pe Ramona ca și când nu o mai văzuse de cine știe cât timp și se adresă Săndicăi: - Felicitări, Săndica, pentru noua ta titulatură de inginer! - Mulțumesc. Doar pentru ea am pierdut cinci ani de studiu prin facultate
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374243_a_375572]
-
și bați din călcâiul drept până când îmi revin, pentru ca mai târziu, când mă apropii de tine timidă, să dansezi cu mine valsul unei fragmentări a acelei pietre ciudate, să-mi dărui un vârf de stea lucitoare la fel ca vârful coasei unei morți așteptate, în viață fiind? Cum numești tu jocul acesta în care mă regăsesc de o vreme atât de puternic încât, îmi asum rolul călcâiului tău vioi? Victor o privește pe Anna uimit, apoi prinde o pasăre din zbor
AŞ MÂNCA DE FOAME AMINTIRILE (FRAGMENT DE ROMAN) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374338_a_375667]
-
mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]