1,222 matches
-
pentru organizarea cu caracter coercitiv a societății - pentru ordinea legală ce determină condițiile în care societatea își poate folosi monopolul asupra violenței organizate pentru a menține ordinea și pacea. Atunci când ne-am referit în paginile anterioare la organizarea cu caracter coercitiv a societății și la ordinea sa legală, ne-am referit de fapt la stat. El are funcții de menținere a păcii interne: 1) statul oferă continuitatea legală a societății naționale; astfel, îi permite individului să perceapă națiunea ca pe un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
implicat în aceste conflicte într-un dublu sens. Pe de o parte, statul este ținta principală a revoluției, împotriva căreia trebuie să se apere făcând uz de forță. Pe de altă parte, disensiunile care dezbină societatea divizează și organizarea sa coercitivă, adică statul. Astfel, statul fie încetează să opereze ca un organism unitar, iar părțile sale divergente se vor alătura diferitelor grupuri contestatare din societate, iar unitatea statului se va dizolva într-un război civil, fie - iar aceasta este o variantă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nefavorabile pentru organizație. Stilul constrângător sau competitiv avantajează asertivitatea în dauna cooperării. Cei care îl practică se caracterizează prin tendința de a-și realiza propriile interese, fără a fi preocupați de alții. Este un stil „în forță”, legat pe partea coercitivă, dominanță, amenințare. Un manager care practică un asemenea stil recurge la retrogradarea subordonaților, la concedierea lor, la evaluarea negativă a performanțelor acestora etc. De obicei se soldează cu scăderea motivației, cu evaluarea lui negativă de către alte persoane. Este o abordare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pregătitoare. Un nou conflict legat de modul de soluționare a problemei alcoolicilor din întreprindere a intervenit. Când Ingrid a lipsit câteva zile pentru că a fost bolnavă, șeful său a eliberat-o din funcția sa de coordonare. La reîntoarcere, alte măsuri coercitive au fost luate împotriva lui Ingrid. După un timp, Ingrid este chemată de șeful de personal și i se oferă un post administrativ. Această descalificare este justificată prin rapoartele lui Ingrid cu șeful și colegii, de care ea este responsabilă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în conflict/mobbing. Grupurile sociale diferă însă foarte mult sub aspectul specificității; unele își găsesc echilibrul mai facil atunci când există o polarizare, omogenitate crescută a atitudinilor și opiniilor membrilor. Ele devin însă rapid sensibile la tendințele dispersionale atitudinale, manifestând presiuni coercitive, fapt ce face ca individul în cauză să se conformeze sau să se autoexcludă, devenind „țap ispășitor”. Autoexcluderea mai ales sub aspect psihologic este rezultatul încălcării normelor de grup, în special a celor informale. În acest sens, mobbing-ul apare cel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se poate lipsi cu totul de o concepție asupra binelui tributară unei reale preocupări pentru dimensiunea politică și socială a vieții umane. Dacă perfecționismul său politic rămâne În cadrul liberalismului, motivul este acela că statele nu sunt autorizate să folosească mijloace coercitive decât atunci când acestea se află În serviciul autonomiei cetățenilor. Prin urmare, trebuie să se meargă Înspre o reconciliere Între liberalismul procedural și critica comunitariană: rolul drepturilor este acela „de a menține și proteja cultura politică și morală fundamentală a unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
perspectivă, relațiile cu alte grupuri prezintă prea puțin interes, legătura primordială fiind anterioară oricărei relații interetnice. Astfel, dacă dorim să dăm consistență proiectului democratic, preeminenței legăturii civice asupra celei etnice, trebuie să luăm În serios atașamentul etnic, a cărui forță coercitivă derivă dintr-o datorie de solidaritate cu cei care simt că aparțin aceleiași specii. Așa a făcut Clifford Geertz, care a văzut În identitatea etnică, cu care ne naștem, un tip de loialitate În concurență cu loialitatea civică (Geertz, 1963
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest teritoriu, pot să-și Întrețină o armată performantă și să Înfrunte poftele regatelor vecine. Gospodăriile sunt, evident, nemulțumite de puncțiile operate asupra veniturilor lor. Pentru a Împiedica transformarea nemulțumirii lor Într-o revoltă fățișă, este necesară crearea unui aparat coercitiv puternic. Acest aparat trebuie și el finanțat prin impozit. Printr-un efect de sistem, statul se consolidează și dobândește o putere fără precedent. El este Întărit și de dezvoltarea fluxurilor economice internaționale de la sfârșitul secolului al XVI-lea: tranzacțiile se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
feudalități, cetăți sau națiuni ă și face trimitere la analiza formelor de solidaritate. ν Studiul fenomenelor de mobilizare se Înscrie Într-un astfel de cadru și integrează structuri de control și strategii de schimb. Primele sunt de natură normativă (interiorizare), coercitivă (supunere), instituțională (delegarea puterii) sau „acțională” (participare); ultimele corespund unor diverse scopuri (inclusive sau exclusive). Dacă adoptăm, precum Mancur Olson sau Albert Hirschman, o perspectivă „relațională”, combinarea tuturor acestor variante este capabilă să explice comportamentele de exit sau de voice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mediul cultural comunitar, într-o relație mijlocită de instituții, care prescriu ceea ce este bine și rău, corect și incorect, permis și nepermis etc. Se realizează astfel o diviziune socială care diferențiază pe cei care respectă norma devenită regulă de conduită coercitivă de cei care n-o respectă. Deși implică eforturi deosebite pentru un grup profesional (al specialiștilor), normarea reprezintă un proces mai puțin dificil decît cel de transformare a comportamentului lingvistic al întregii societăți. În principiu, ceea ce a realizat voința normativă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
freudiene) anumite reguli, iar acesta acționează, la rîndul lui, asupra Eului. Modelarea de acest tip, realizată prin acțiunea (sistematică) a unei autorități și bazată pe influențare, devine optimă cînd creează convingeri fundamentate rațional și nu rămîne la nivelul unui factor coercitiv. Ținînd cont de statutul limbii în cadrul comunității și de faptul că lumea modernă vizează accesul generalizat la cultura majoră, acces care se realizează numai prin intermediul limbii literare, se înțelege de ce, în cazul normei limbii literare, autoritatea în domeniu trebuie să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acest top internațional figurează și Vlad Țepeș, am ezitat să-l introducem, nu dintr-o falsă pudoare patriotică, ci din simplul fapt că "vampirii" nu se bat cu turcii ziua în amiaza mare, iar tragerea în țeapă era un instrument coercitiv des uzitat în epocă. Ivan cel Groaznic ar putea confirma. Asta nu-l degrevează pe Țepeș de anumite propensiuni sadice. Luther vorbește de creaturi ca "măști" ale lui Dumnezeu: "Toate creaturile sunt măștile și vălurile lui Dumnezeu, astfel încât să-L
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
trăiesc cu convingerea profundă că „lumea lor” posedă norma și nu „cedează” decât din frică de „numărul” nostru, de majoritatea „cantitativă” a celor care sunt „altfel” și care au avut abilitatea de a se organiza și de a găsi mijloace coercitive contra celor care sunt și „gândesc” altfel. (Extrem de instructive sunt paginile despre stabilimentele de nebuni și despre pușcării, ca o descoperire târzie a civilizației, ale filozofului francez Foucaultă Nu vom extinde speculația asupra conceptului de imitație; acesta, cum o spuneam
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
punct de vedere istoric, acest "curent", care ignoră istoria, declarând-o moartă, și chiar pe Dumnezeu... Abia în capitolul al X-lea, la jumătatea cărții, intră în scenă "ofensiva transmodernismului", cu etapele sale sfârșitul postmodernismului; hipermodernismul ca reacție la globalismul coercitiv și alienant în mijlocul raționalismului modern; paramodernismul, care nu pretinde întotdeauna o depășire a modernismului; globmodernismul sau geomodernismul și, bineînțeles, nașterea conceptului de transmodernism. Autorul mai prezintă, în context, câteva abordări occidentale mai noi precum "integral culture" și "radical evil", legătura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau a unei situații interesante”, a cărui bază juridică rezida în mandatul legal prevăzut în Legea de organizare a Poliției Generale a Statului (art. 2, alin. „a” și art. 3). Supravegherea polițienească trebuia să răspundă unui dublu scop - preventiv și coercitiv - pentru a putea preîntâmpina dispozițiile referitoare la ordinea și siguranța publică. Având în vedere importanța obiectivului, dar și mărimea aparatului polițienesc executiv, serviciul supravegherii întra într-una din cele trei categorii: serviciul general, serviciul special de supraveghere și serviciul excepțional
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la concluzia că, datorită caracterului specific al unei anumite operațiuni și a anvergurii preconizate a acesteia, problema ar trebui deferita de către statele participante Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. 22) Operațiunile C.S.C.E. de menținere a păcii nu vor antrena acțiuni coercitive. 23) Operațiunile de menținere a păcii necesită consimțămîntul părților direct implicate. 24) Operațiunile de menținere a păcii vor fi desfășurate imparțial. 25) Operațiunile de menținere a păcii nu pot fi considerate că substitut al reglementării negociate și deci trebuie înțelese
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
haltei Viișoara dezafectată, pereții rămași avizier, cine este curva satului etc., merii gard fructifer ai livezii, față și revers, iarbă-arătură, restul pomilor participări punctuale, lăstăriș, porumb ogoare, locuri lăsate la mila profesională, energeticianul a întins firele, polițistul a închis centrul coercitiv, zidurile și cazarma, adunați la biserică țăranul, ciobanul, pădurarul, Tîrgu Ocna tei la gară, curți, case, recombinate în locuințe bloc, stația Saline intrîndul între versanți spre Slănic-Moldova, stînci din albia Trotușului, viaduct, tunel, pod, deschidere în Depresiunea Comănești, țară de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
propriile echivalente. Perioada aceasta, a "dictaturii proletariatului", urma să dureze pînă la distrugerea ultimului "dușman de clasă". Statul proletar și instituțiile lui aveau apoi să "dispară treptat", întrucît, după lichidarea opoziției de clasă, nu va mai fi nevoie de instrumente coercitive, inclusiv de guvern. Trebuie să menționăm că termenii de comunist și socialist sunt utilizați în acest studiu unul în locul celuilalt în referirile la Albania, Bulgaria, România și Iugoslavia. Inșiși liderii lor își numesc sistemele "socialiste." Într-o scrisoare citată mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de "voluntari" care să îndeplinească sarcini neplăcute, firește cu excepția vremurilor de război. Noile conduceri socialiste nu cunoșteau astfel de restricții. Ele aveau un plan elaborat de Moscova. Sprijinite de puterea armată a Uniunii Sovietice și avînd controlul deplin al organelor coercitive și de propagandă, ele puteau implementa programele fără să țină seama de opinia publică. Acești lideri puteau lua deci măsuri, cum ar fi scăderea drastică a nivelului de trai pentru a putea finanța construirea unor fabrici, sau legi menite să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Lowi. Și fără această utilă completare se observă că Lowi a reușit să clasifice și să analizeze destul de bine politicile publice, insistînd asupra raporturilor între actori. În mod special, Lowi subliniază probabilitatea și relevanța intervenției mai mult sau mai puțin coercitive a autorităților în punerea în aplicare a politicilor publice, mai ales în cazul celor reglementative și redistributive, mai curînd decît distributive și constitutive [despre aceasta, și Capano 1993, 558]. Evident că autoritățile vor fi mai puțin interesate de coerciție și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
la Păltiniș... Nu mai sunt în stare să înțeleg ce spune, dar înțeleg căne-am ars. Se vorbește de exmatriculări, de burse tăiate, de faptul că nu mai avem voie să locuim în cămin... Cineva spune că orice fel de măsuri coercitive se vor lua, vor avea drept consecință o manifestație de solidaritate, unde nu va mai fi o joacă, așa cum a fost cea de seara trecută. Mă străbat gânduri contradictorii... O să ajung la strung, la Combinatul de Utilaj Greu, iar pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu-și poate atinge obiectivele strategice. Rolul puterii militare este de a crea condițiile pentru ca negocierile să devină posibile; insurgenții continuă să lupte decenii până ajung la concluzia că au o opțiune mai bună decât rezistența militară, o abordare exclusiv coercitivă nu rezolvă problema. Statele participante la conflictul din Afganistan, inclusiv România, pot crea condițiile ca fracțiunile afgane să se adune pentru a-și rezolva problemele, dar nimeni în locul lor nu poate face aceasta; organizațiile erudite nu pot învinge insurgențele, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului; ... b^1) obligativitatea efectuării unei evaluări de mediu înaintea aprobării planurilor și programelor; c) corelarea planificării de mediu cu cea de amenajare a teritoriului și de urbanism; ... d) introducerea pârghiilor economice stimulative sau coercitive; ... e) rezolvarea, pe niveluri de competență, a problemelor de mediu, în funcție de amploarea acestora; ... f) propunerea de acte normative armonizate cu reglementările europene și internaționale în domeniu; ... f^1) introducerea și urmărirea realizării programelor pentru conformare; f^2) recunoașterea produselor cu
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127057_a_128386]
-
social sau istoric; astfel, identitatea națională devine un dat istoric care stabilește anticipativ apartenența persoanei la o anumită comunitate națională, fiind configurată vertical. Conform lui C. Geertz (1973/2001), afinitățile de sînge, de limbă, de obiceiuri se dovedesc a fi coercitive prin ele însele, individul fiind legat, independent de voința lui, de familia sa, de rudele sale, de vecini, de colegii de serviciu etc. Teoriile interacționiste pun însă accentul pe semnificația subiectivă a identității, privind-o în contextul unor relații vii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ar fi multe de spus pentru că diferențele, raportându-mă prezentului, sunt colosale. Devierile de comportament erau mult mai ușor ostracizate. Comandantele de clasă se pliau sistemului. Erau cuminți, erau silitoare, nu neapărat sclipitoare, dar erau cele mai potrivite. Sistemul era... coercitiv e mult spus, dar mult mai strict, totul fiind corespunzător modelului comunist în care tineretul trebuia să aibă o linie foarte clară și bine desenată pe care să se deplaseze. Vorbim aici de o paletă destul de largă, de la decența îmbrăcăminții
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]