1,814 matches
-
Neamul Rudele Frăția Vecinul Vatra satului Neamul românesc Neam de neam Frica de Dumnezeu Spiritul frust Gândirea concretă Spiritul practic Prudența Dorul Omenia Ilustrați valorile specifice culturii române cu proverbe, zicători, expresii specifice: VALORI CULTURALE STIL COMUNICATIV Eclecticsm Mimetismul Dualitatea Coexistența contrariilor Pitorescul Adaptare Instinctul autoconservării Fluctuația Schimbarea ca scop în sine Soluția de moment Ambivalența Compromisul și nuanța Asumarea lucidă a legilor firii Măsura Frica de Dumnezeu Neamul Rudele Frăția Vecinul Vatra satului Neamul românesc Neam de neam Frica de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
înaltă sau privilegiată, obținerea de titluri onorifice etc., adică elemente motivaționale care contribuie la o creștere a încrederii în sine; • teorii structuraliste sau care sugerează existența unor conflicte între șefi și subordonați; din punct de vedere motivațional, această poziție presupune coexistența factorilor motivaționali economico-pecuniari și noneconomici (Kinard, 1988). Privind problematica motivației personalului din cadrul unei organizații, desfășurarea activității într-o organizație permite satisfacerea a trei tipuri de nevoi: • nevoia de putere - persoanele la care se manifestă dominant nevoia de putere sunt motivate
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
articulare a vitalului (a celebrului elan vitală, o formă de vitalitate care nu mai corespunde însă strict proceselor organice ale materiei. De la natura universului sau a organismului se urmărește a se trece la un soi de cybernatură, modalitatea postnaturală de coexistență a informației cu biologia, în momentul în care tehnologiile calculatorului pot fi considerate o a doua natură. Depășind opoziția facilă dintre artificial și natural sau biologic, noii „monștri” digitali, existențiali sau fictivi, de la cyborgi la viruși electronici și la entități
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
original, autentic, real, referențial etc.Ă în dauna artificialului (copie, fals, ireal, autoreferențial etc.Ă, în timp ce nu cade în capcana favorizării celui de-al doilea termen. De asemenea, această filosofie îi propune distincției obișnuite dintre artificial și natural perspectiva unei coexistențe dinamice, conflictuale și creative, suprapunând, dar și intersectând, aceste două modele existențiale. O altă interpretare împământenită a raportului artificial-natural acordă primului termen al presupusei dihotomii înțelesul de act sintetic sau de rezultat al acțiunii umane, pe când naturalul rămâne categoria defavorizată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se pot valorifica ambele regimuri ontologice într-un proces de fuziune a (postăumanului și a naturalului, a operaționalului și a organicului, a digitalului și a visceralului. Această coabitare este ilustrată în cea mai mare măsură prin domeniul biotehnologiei (în special coexistența dintre organul natural și cel artificial sau protezic - vezi discuția de mai josă, care se bazează, în principal, pe simularea artificială a naturalului. Se desfide astfel presupoziția de imitare „banală” a acestuia din urmă în procesul artificializării. Prin urmare, interstițializarea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
identitatea online. Examinând relația dintre ființa umană și mașină, teoreticiana învestește utilizarea tehnologiei digitale cu subiectivitate umană. Experiența individuală a folosirii computerului devine un mediu de construire a identității. Turkle (1995Ă observă cum oamenii învață să se simtă confortabil în legătură cu coexistența dintre ei înșiși și mașinile inteligente și să accepte o nouă perspectivă a eurilor adaptate „culturii simulării”, așa cum este aceasta diferențiată de „cultura modernistă a calculării”. Într-adevăr, procesul transformării psihologiei utilizatorilor de ordinatoare a început la începutul anilor ’80
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
înseși. Atât antropologia, cât și psihosociologia vor trebui să ia în considerare problemele percepției asupra celuilalt în spațiul virtual al mistificărilor, dedublărilor și imaginărilor multiple. Alteritatea online devine sinonimă cu virtualitatea, grație trăsăturilor comune ale hibridării, ale întrepătrunderii și ale coexistenței dintre identități și corporalități. Avataritatea se află în corespondență și în dependență de procesul de permanentă devenire a ființei umane. Precum virtualitatea este o conviețuire între fizic și digital, alteritatea este o confluență a identicului și a diferitului. În conformitate cu familia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corporealitatea și identitatea fizice, însă acesta din urmă sunt afectate și strămutate de acțiunile și procesele tehnologiei computaționale. O arhitectură virtuală, nu doar a spațiului digital, ci și a ființei corporal-identitare (postăumane, se construiește în cyberspațiu ca marcă relevatoare a coexistenței dintre fizic și numeric, dintre conștiință și corporalitate, dintre materialitate și imponderabilitate. Interferență de visceralitate și digitalitate, identitatea virtuală se naște în mod biotehnologic din corporalitatea concatenată spațiului tehnologic comunicațional. Știința ciberneticii nu se poate „lepăda” de elementul visceral al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imixtiunea inumanului (fie ca obiect, animal, fie ca mașină sau artificiuă, gânditorul nesocotește beneficiile hibridării postumane. Vom vedea însă, în capitolul ce urmează, o problematizare mai diversificată a postumanului, ca întrețesere complexă între uman și nonuman. Condiția postumană înseamnă atât coexistența utopiilor și a distopiilor uman-tehnologice, cât și asumarea unui punct de vedere liminal, temperat-critic, realist-pragmatic, care să abordeze realitățile existențiale de dincoace și de dincolo ale trecerii de la mileniul al doilea la mileniul al treilea. Atât acceptarea faptului că identitatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
anumitor categorii de gender, rasă, specieă, postumanismul poate fi contrapus unor noțiuni „tari” ale acestei viziuni unitare și centralizatoare. De pildă, perspective postmoderniste sau feministe au început să se îndrepte înspre chestionarea și detronarea conceptelor umaniste clasice în cadre ale coexistenței uman-tehnologice, utilizând aceste contexte drept rampe de descentrare și de reinițializare umană. Noțiunile de diferență, de devenire și de marginalitate sunt propuse în schimb ca o contrabalansare și relansare a umanului. Înglobând și aceste perspective, postumanismul nu marchează sfârșitul propriu-zis
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și cultural, cyberfeminista încearcă să resitueze în mod pozitiv identitatea femeii în contextul destructurării ideii de subiect. Noțiunea de mașină primește o conotație socială, politică, științifică și discursivă, în timp ce tropul monstrului este aplicat diferenței și devierii de la normă, dar și coexistenței dintre normal și anormal, dintre adorare și oroare, dintre afectiv și rațional. În aceste condiții, cyberfeminismul își poate articula perspectivele alternative ale subiectivității sociale și politice: diferența ca deviere sau ca amenințare, ca opoziție la orice formă de dominare, o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
făcut și să învățăm să trăim împreună. Tipul de cunoaștere care a stat la baza civilizației și culturii europene actuale s-a fundamentat pe principiul aristotelic al terțului exclus, care nu admite decât existența unui singur adevăr și nu concepe coexistența contrariilor, persistând într o obsesie a unei logici a adversității. Această logică a terțului exclus a admis deci un singur adevăr și întotdeauna acesta a fost cel al puterii dominante în stat. Rezultă din cartea pe care o prefațăm că
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ce durează întreaga viață, educația adulților are ca obiectiv dezvoltarea autonomiei și a simțului responsabilității, la fiecare individ și în rândurile fiecărei comunități, asistându-i să facă față transformărilor care afectează economia, cultura și societatea în ansamblul său, să promoveze coexistența și toleranța ca modele de participare a cetățenilor la viața colectivității. Un obiectiv major este acela de a permite indivizilor și comunităților să-și gestioneze soarta și să răspundă provocărilor viitorului. În acest sens, e indispensabil ca educația adulților să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
facă cunoscute „clipe trăite” din „experiența instituției” și să pună la dispoziția candidaților instrumente de lucru pentru orientarea activității lor. Între școală și viațătc "Între școală și viață" Punctul de plecare în conceperea naturii umane și a educației omului este coexistența a trei funcțiuni psihice care formează împreună „o unitate de viață” - intelectul, emoțiile și voința. Aplicat la educație - crede Găvănescul-, acest adevăr al științei psihologice justifică afirmația că educația inteligenței reprezintă numai o parte din educația integrală a omului. Nici o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Königsberg, în 1810) sau ca aceea înființată de Rein la Jena în 1886, avându-și sursa tot în ideile herbartiene. Dar la Iași, „în locul concepției unilaterale, greșite, a intelectualismului herbartian, s-a pus ca temei al înțelegerii naturii omenești concepția coexistenței celor trei puteri sufletești... în care primatul nu-l are, în nici-un caz, intelectul, ci mai degrabă celelalte două puteri sufletești, sentimentul și voința, făuritoarele idealurilor...”. Situația „subordonată” a inteligenței propune „primatul suprem al educației morale, al afirmării caracterului”. Să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trecut. Oricum, în locul adevărului instituit prin angajarea în istorie, adevărul explorării neantului. Între ipostaze, un hău care trebuie el însuși umplut cu sens. Problema cu adevărat elocventă pentru destinul lui Cioran (în consecință, și pentru scrisul său) e ruptura, metamorfoza, coexistența chiar a ipotezelor care se exclud. Și Cioran e conștient, prea conștient, de toate acestea. Într-o scrisoare din 6 aprilie 1974 i se destăinuia cu năduf lui Noica: „Cum vezi, nu scap de obișnuita mea indecizie, de acea hărțuială
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
existențiale, redimensionate mitic. Aflat într-o continuă căutare a universaliilor, individualul se schimbă după chipul și asemănarea lumii, devenind microcosm. Omul și universul se organizează ca un tot unitar ( universul-imaginea omului, omul-imaginea universului) a cărui reprezentare semantică este meta-imaginea, în calitate de coexistență și coparticipare. Meta-imaginea se autodefinește prin intermediul ceremonialului care deschide drum cunoașterii individuale și universale. Prin ceremonial umanul se reintegrează în cosmos, recuperându-și sensurile primare, înfățișându-le ca existențial-semantic: meta-imagine. Pentru ilustrarea acestei tipologii a imaginilor ne oprim asupra "imaginii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
88 Prin ritual, umanul este supus transformărilor din perspectiva unui complex de simboluri, devenite procese gnoseologice și utilizate în cadrul spațiului sacru al sărbătorii: căutarea, vânătoarea, rătăcirea. Casa din colindă reprezintă punctul ultim al căutării inițiatice, coparticiparea ritualică a obiectualului anticipând coexistența microcosm-macrocosm în care universalul, supus resemantizării prin ceremonial, capătă imaginea omului trecut prin furcile caudine ale cunoașterii. Prin arhetip și mit, omul se desăvârșește în spațiul meta-imaginii, ca microcosm, ca alter ego al universalului. Meta-imaginea valorifică semnificațiile imaginii arhetipale și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din gură blestema: Ardă-i focul de părinți / C-au despărțit doi iubiți!"186 În ceremonialul de trecere, de la anul cel vechi la anul cel nou, omul este prezent ca microcosm, mai ales în colinde, această transfigurare fiind realizată în urma coexistenței sacru-profan, spațiul ritualic devenind transcendent: "Omule pomule, / Nu te milui, / Nu te jelui, / Bucură-te, bucură / Că rădăcina ta, / Murind în pământ, / A prins în cer, / Și lutul tău / S-a încurat / De unde-a venit, / În vis liniștit. Bucurați-vă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
intersexuale recunoscute ca atare de specialiști sunt următoarele; hermafroditismul și pseudohermafroditismul; criptorhidia și hipospadiasul; ginecomastia; virilizarea și feminizarea; homosexualitatea. Le vom analiza pe fiecare în cele ce urmează. l. Hermafroditismul și pseudohermafroditismul Hermafroditismul este o formă de intersexualitate caracterizată prin coexistența în structura aceleiași gonade atât a țesutului ovarian, cât și a țesutului testicular. Este cazul cunoscut de „ovar virilizant”. Această anomalie genetică antrenează și o modificare corespunzătoare a organelor sexuale, precum și a caracterelor sexuale secundare și, în final, modificarea comportamentului
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
interferență și spații de ruptură: „Niciodată un curent nu ocupă singur ecranul unei singure epoci, după cum el nu domină, în exclusivitate, un singur teritoriu literar sau lingvistic și adesea nici măcar o singură operă. La un moment dat, întro literatură constatăm coexistența și convergența elementelor clasice și baroce, clasice și romantice, realiste și parnasiene etc., în raport de competiție sau de colaborare.“ (A. Marino, Dicționar de idei literare) 3.1.1. Romantismul În sens general, conceptul de romantism exprimă o stare de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
abstracție, desigur, de excesele ideologice și utopiile controversatului gânditor austriac: "Universalismul concepe noțiunea de individ astfel încât individul nu deduce de la sine ceea ce este el în sine însuși, existența și esența lui spirituală, ci se edifică și se formează abia în coexistența cu alții; ca să spunem așa, el se creează și se menține abia prin cea mai strânsă și mai felurită împletire cu alte spirite. Această forță creatoare a comunității ar fi comparabilă cu forța vitală și unitară a organismului, forță prin
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
bine acest lucru, fiind homosexual și victimă a maladiei SIDA. Sexualitatea nu atinge doar comportamentul sau doar puterea și adevărul, ci existența omului în profunzimea ei, ea atinge ordinea socială și politică! Sexul fără limite e sfârșitul tuturor formelor de coexistență social-politică! De pe această poziție a aprecierii morale, Foucault a problematizat modul cum etica creștină a inventat o etică sexuală opusă ca fond celei a vechilor greci, care permitea altfel de relații între soț și soție. Pe baza comparației comportamentelor sexuale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
eticii sexuale și politice din cadrul societăților moderne! Nu există autorități absolute de cunoaștere decât în simbolismul intelectual modern, sacrosant și, de multe ori, intolerant la diferențe. În opinia lui Foucault, nu există nicio diferență între heterosexualitate și homosexualitate din perspectiva coexistenței cotidiene și a sentimentelor de iubire. Astfel că două femei sau doi bărbați ce formează "un cuplu" se comportă (sau se pot comporta!) precum cuplul heterosexual. Totuși există o diferență fundamentală între homosexualitate și heterosexualitate, și anume, o diferență de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de liberă poate fi o lume condusă după jocurile dezechilibrate și arbitrare ale capitalului de ieri și azi; jocuri oligarhice și monopoliste? Cei mai mari capitaliști de azi, printre care G. Soros 135, au spus că reprezintă o necesitate de coexistență echilibrată găsirea unor altfel de principii economice, social-politice în administrarea bogățiilor și în guvernarea sufletelor! Care este tabloul acestei relații dezechilibrate a migrației capitalului și a forței de muncă de ieri și de azi? Comunism, nazism, Război Rece, emigrație masivă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]