13,334 matches
-
Luncașu Trifan plusează prin Cuvântul autorului, simțind nevoia unor lămuriri asupra operelor sale, date cu generozitate virtualului cititor. Personal, am perceput acest prim cuvânt ca pe un poem de natură confesivă, în care valențele poeziei sunt multiplicate prin prismă cathartică, cognitivă, terapeutică, psihologică. Nu știu dacă, la începutul fiecăruia dintre cele douăsprezece cicluri poetice, mai erau necesare alte „lămuriri” (rezumări a ceea ce urmează), deoarece consider că rolul unui artist e nu să-și explice opera, ci s-o creeze. Artistul se
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
adaptează și le permite persoanelor trecute de 50 de ani să-l folosească mult mai eficient. Astfel, dacă tinerii folosesc pe rând cele două emisfere ale creierului, persoanele în vârstă reușesc să le utilizeze simultan. De asemenea, se îmbunătățesc capacitățile cognitive, după cum demonstrează un studiu care a urmărit evoluția vieții a 6.000 de americani timp de 40 de ani. Testele de vocabular, memorie, aritmetică, orientare spațială, viteză de reacție și logică au demonstrat că oamenii cu vârste între 40 și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92821_a_94113]
-
importante mi se par a fi: „În ce măsură asemanarea fizică influențează relația noastră cu un mecanism?” și „Trebuie oare ca obiectele pe care le utilizăm să ne semene? Și dacă da, până unde poate merge asemănarea?” Adulați, considerați ca adevărate proteze cognitive, potențiali prieteni sau chiar parteneri afectuoși, roboții antropomorfi ilustrează cel mai bine această dilemă. Cu cât ne seamană mai mult, cu atât ei provoacă unora dintre noi o oarecare jenă, care poate merge până la o adevărată robofobie. Fie că perspectiva
PERSONA la Musée du quai Branly din Paris [Corola-blog/BlogPost/93014_a_94306]
-
importante mi se par a fi: „În ce măsură asemanarea fizică influențează relația noastră cu un mecanism?” și „Trebuie oare ca obiectele pe care le utilizăm să ne semene? Și dacă da, până unde poate merge asemănarea?” Adulați, considerați ca adevărate proteze cognitive, potențiali prieteni sau chiar parteneri afectuoși, roboții antropomorfi ilustrează cel mai bine această dilemă. Cu cât ne seamană mai mult, cu atât ei provoacă unora dintre noi o oarecare jenă, care poate merge până la o adevărată robofobie. Fie că perspectiva
PERSONA la Musée du quai Branly din Paris [Corola-blog/BlogPost/93011_a_94303]
-
de cuvântul ,,pace’’, repetat de trei ori, în formula ,,Om! Pace, pace, pace!’’. Silaba ,,Om’’ este o silabă sacră, cu valoare rituală și inițiatică, de cea mai mare însemnătate, o invocație a lui Brahma. Această formulă, cu valențe magico-incantatorii și cognitive, avea rostul de a crea ambianța intimă, secretă, dintre învățător și discipol, și era, totodată, un îndemn la liniște și pace sufletească, la înțelegere și iubire reciprocă. Silaba ,,Om’’ deschide calea cunoașterii lui Brahman. Importanța acestei silabe este relevată printr-
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
au adus înnoiri importante. Ellen Key (Suedia) a creat conceptul de educație progresivă, care pune accentul pe nevoile și potențialul copilului mai mult decât pe necesitățile societății sau pe principiile religioase. Psihologul elvețian Jean Piaget, prin teoria să asupra dezvoltării cognitive, a contribuit, de asemenea, la o transformare a percepției asupra rolului educației, la o schimbare de viziune, îndreptată mai mult asupra elevului: o educatie centrată pe copil, pe dezvoltarea să în acord cu propriile posibilități și aptitudini. „Educația, spunea Piaget
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
știință a devenirii generale a lumii, este o disciplină inefabilă cu iz de utopie intelectuală. Nimeni n-a scris și nu va scrie vreodată o istorie Întreagă și convingătoare. Da, convingătoare, fiindcă aceasta este problema oricărei istorii, nu dimensiunea ei cognitivă și nici adevărul ei. Singurul adevăr al istoriei rămâne Încorporat În istoria Însăși, În integralitatea datelor sale, ființând În starea de libertate originară. Orice tentativă de analiză, de ordonare, de sintetizare, de ierarhizare sau de hermeneutizare a factologiei existentului istoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lumea a fost creată en Christo, ceea ce conduce la o dilemă ireconciliabilă: a vedea În Hristos un eveniment al istoriei sau, dimpotrivă, În istorie un eveniment en Christo. Foarte simplu spus, aici se afla și problema, și soluția ei: științele cognitive și revelația creștină nici nu se află În dispută, nici nu tind spre unificare sau, măcar, spre conciliere. Ele Își sunt reciproc exterioare, nu au nici un fel de tangență, atât. - Este convingerea dumneavoastră; tare aș vrea să cunosc și părerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
facă un gest tandru, s-o mângâie pe fată. în decursul istoriei, în vremea când ieșind aplecați și ușor buimaci din peșterile de la Neanderthal, oamenii se răspândeau care-ncotro în păstori și-n agricultori, asemenea gesturi aveau o certă semnificație cognitivă. Cu timpul, însă, datorită înăspririi relațiilor de producție și apariției la nivelul marilor imperii a unui rafinament greșit înțeles, gesturile de acest tip și-au pierdut conținutul lor gnoseologic, devenind artificiale, studiate, gratuite. Nu e de mirare astfel că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
FRUMUSEȚE ȘI FARMEC Autor: Dan Caragea Publicat în: Ediția nr. 951 din 08 august 2013 Toate Articolele Autorului Așa cum am mai spus, perceperea corpului natural sau transfigurat implică o judecată estetică îngemănată cu o tresărire erotică, adică o fuziune între cognitiv și afectiv. Frumusețea admite treptele comparației și superlativul, se poate ridica la sublim, poate fi concepută ca intangibilă. Ca și în basme, academiștii au postulat-o ca „de neatins”, închisă în turnul unui castel rece, păzită de balauri și ferită
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
raporturile între poezie și filosofie. Ideeia “purificării “ și cea a “reîntoarcerii “ se integrează în conceptual de complex al poeziei moderne. Dar nu fără să servească unor rosturi metafizice. Resping în acest context speculația versificată ori a pledoariei sentimentale fiindcă funcția cognitivă a artei rămâne la fel și rafinarea și adecvarea ei la posibilitățile specifice. Un act metafizic îl descoperim în jocul subtil al corespondențelor, în descoperirea și resimțirea unității lumii, prin proiectarea analogică. Simbolul, a devenit principiu însuși al creației, cultura
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
încearcă tot mai mult înțelegerea pentru realitatea decupată din noțiunea prestabilită de realitate alternativă. Realitatea alternativă să fie o constantă tangentă în realitatea propriu-zisă dar amandouă să plece de pe principii de egalitate. Rațiunea îți poate oferi o realitate prin prisma cognitivului, care se reflectă imagistic la nivel central sub forma bine stabilită a gândurilor. Acestea își perfectează traseul lor ca și forme perfect alternative de percepție a unui sistem de realitate. Apoi găsim într-o altă formulă realitatea-fictivă derivată tot din
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
se reflectă imagistic la nivel central sub forma bine stabilită a gândurilor. Acestea își perfectează traseul lor ca și forme perfect alternative de percepție a unui sistem de realitate. Apoi găsim într-o altă formulă realitatea-fictivă derivată tot din întreg cognitiv, dar un proces camunflat în gânduri specifice de non-forme, deoarece nu se regăsește nicăieri decât în preajma individului care le impune ca aparținând palpabilului. Adică, un univers alternativ creat adânc în subconștient care treptat pierde contactul cu tangibilul devenind o constantă
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
doar realitatea general valabilă, fără a avea deloc exigențele realității propriu-zise. Să o definim drept o pre-realitate celei existențiale, concepută ca un teren de antrenament pentru asediul realității autentice. Imaginația este corespondentul perfect în acest caz. Fiind o creanță a cognitivului, perfectează o realitate fictivă, pregătitoare înainte de a efectua trecerea firească spre realitatea autentică. Punctul de pildă reprezintă din prisma mea de înțelegere, prima viziune ce-i drept primară a realității autentice. Pentru că fiecare aspect al realității generale ce ne precede
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
primă fază inițială de cognitivitate. Treptat însă cu cât abilitatea de raționare este cultivată survine prima stare de anxietate în cadrul primului cerc care fusese până atunci considerat un protector desăvârșit. În momentul acesta de exprimare tot mai accentuată a inteligenței cognitive umane, cercul primordial își mărește volumul într-o măsură în care poate să confere o spațialitate tridimensională. Cercul nostru strâmt devine astfel un cerc mai mare. Practic ne oferim singuri rațiunea unei realități delimitată de jur împrejur de orizontul pe
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
libertate la o existență atât spațială cât și atemporală, asta din prisma neapartenenței lui ca existență la o existent dat, iar pe de altă parte la o existență calibrată temporal, care se echilibrează la condițiile mediului în care desfășoară activitatea cognitivă. Condițiile pentru ca o asemenea ruptură să se producă țin în cea mai mare măsură de modul în care individul își gestionează alegerile. Factorul hotărâtor care face diferență se află incastrat în abilitatea de a alege dacă ființează ca parte definitorie
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
exaltări fără precedent în fața Eminescului Discurs liric cumul de reflexe afirmare individuală fără polemism eul juvenței alimentat de confesiune imagism metaforic subictiv iată un Drept la Timp Sunt bolnav nu de cântece ci de ferestre sparte unghi de crize subict cognitiv 11 Elegii Necuvinte un Eu extravertit în lumea autocontemplării în timp mutabil în sfera poeziei de cunoaștere și a paradigmei heraclitiene Eul Tu Ceilalți Individualul sunt iluminări reflexe ontolgice Epica Magna un Mare Ochi suspendat în Centrul Lumii plate semantice
NICHITA STÎĂNESCU SAU SENSUL IUBIRII! NOASTRE! de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362847_a_364176]
-
și deosebit de utilă. Este necesară cunoașterea nevoilor noastre și a le controla prin voință. Psihologul umanist american Abraham Maslow (1908-1970) a fost cel care a ierarhizat nevoile umane în forma unei piramide, la bază fiind nevoile primitive, în vârf nevoile cognitive (de cunoaștere, înțelegere, explorare) și cele estetice (frumusețe, ordine, simetrie) arătând că nevoile cognitive nesatisfăcute se transformă în nevoi nevrotice, cu un stil de viață nesănătos. El spunea: „Dacă vom reuși să îmbunătățim natura umană, atunci vom îmbunătăți totul, și
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]
-
Psihologul umanist american Abraham Maslow (1908-1970) a fost cel care a ierarhizat nevoile umane în forma unei piramide, la bază fiind nevoile primitive, în vârf nevoile cognitive (de cunoaștere, înțelegere, explorare) și cele estetice (frumusețe, ordine, simetrie) arătând că nevoile cognitive nesatisfăcute se transformă în nevoi nevrotice, cu un stil de viață nesănătos. El spunea: „Dacă vom reuși să îmbunătățim natura umană, atunci vom îmbunătăți totul, și aceasta deoarece doar astfel vom înlătura cauza dezordini mondiale”. Importantă devine studierea personalității atunci când
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]
-
de cele mai multe ori neputincioși la rigorile existențialității noastre ca și entități biologice într-un univers pragmatic, ar trebui să lase de dorit. Dar nu o face, tocmai din prisma formatării ei în conștiința de masă a umanității ca și factor cognitiv fix. Este într-o mare măsură o marcă înregistrată a ființei umane. Rațiunea decriptată într-un logic fără metehne conduce invariabil spre necesitatea umană. Dar necesitatea umană este una plină de escrescențe care de care mai ughiulară decât cealalaltă. Nu
TEMNIŢE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367288_a_368617]
-
metapoeticii. (vezi: Al. Husar, Metapoetica, Prolegomene” Ed. Univers, București,1983). În eseustudiul acesta încerc să arăt, pe de-oparte, inutilitatea criticii poeziei (mergând pe principiul nu e frumos ce e frumos, ci ce-mi place mie), dar, să și apăr funcția cognitivă a criticii poeziei. În calitate de critic al poeziei pot să abordez modele ale lumii oferite de poezie; dar nu pot să fiu, în acelaș moment, și ideolog și poet, în acest context e necesar să sondăm modelele pentru a descoperi semnele
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
general și viața creștină, în special, este experiată ca iubire, ori nu putem iubi cu adevărat decât pe cine cunoaștem cu adevărat. În același mod, nu putem cunoaște cu adevărat decât pe cei pe care îi iubim fiindcă demersului nostru cognitiv trebuie să-i răspundă o descoperire sau o autorevelare din partea persoanei iubite și cunoscute prin iubire. Explorarea universului spiritual al aproapelui nostru nu este posibila ori cu putință decât printr-o "bunăvoire", printr-un act de deschidere, de comunicare și
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
teologiei, a sesiza, a percepe, a experia prezența Sa, înseamnă a te întâlni și uni cu El, a-L iubi și a I te dărui integral Lui. De aceea, spiritualitatea ortodoxă nu vorbește despre cunoaștere ca de un simplu act cognitiv, izolat, ci de o cunoaștere experimentală, pe care o leagă permanent de trăire și o identifică, pe treptele ei superioare, cu unirea cu Dumnezeu în lumină și iubire. Arătând caracterul paradigmatic al cunoașterii divine, Sfântul Grigorie Palama exprima foarte clar
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
într-una de trăire, de simțire și experiere a lui Dumnezeu, o învățătură în practică, în universul spiritual al virtuților creștine. În privința delimitărilor exacte, clare, privind treptele sau etapele cunoașterii lui Dumnezeu, de la treapta cunoașterii naturale și până la cunoașterea experimentală, cognitivă și unitivă, Părinții filocalici fac mai multe distincții. Astfel, Teologia Spiritualității are două faze sau etape: activă și contemplativă, iar în cadrul acesteia din urmă teologia face distincția între contemplarea naturală și contemplarea mistică, care duce la unirea cu Dumnezeu. Sfântul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
sufletesc îndrep �tat spre picioarele Crucii ne plasează la un nivel just - nivel ce corespun �de și cu gradul de înțelegere a iubirii, adresată fiecăruia de Dumnezeu - și ne asigură și justa funcționare a judecății cugetului nostru, ceea ce pe plan cognitiv este redat de Sfinții Părinți prin "dreapta socoteală"ori "discernământ"sau "darul deosebirii", iar pe plan moral are re �zonanța marii virtuți a modestiei, a smereniei, a discreției. "Fără smerita cugetare, adevărul este orb"- spune Ilie Ecdicul. Căci tuturor virtuților
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]