884 matches
-
stările și epocile, ridicându-se la înălțimea idealului creștin și a vremii pe care le trăia, care a putut să fie mai mult misionar sau martir. în istoria apostolatului, femeia a jucat un rol important, ca sol al evanghelizării. Prețioasele colaboratoare ale Sf. Ap. Pavel sau ale altor misionari au fost dintru început active și vrednice purtătoare ale ideilor creștine. De multe ori femeia s-a convertit înainte de soțul ei, l-a convertit și pe el și pe copiii lor. Cercul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
cu activitatea politică și agitatorică a condus și revistele de prestigiu din perioada de sfârșit a sec. al - XIX - lea, precum: ”Contemporanul”, ”Revista socială”, ”Lumea nouă”, și ”Voința națională” A avut întotdeauna în soția sa, pe nume Sofia Nădejde o colaboratoare și îndrumătoare în cariera politică. Către sfârșitul sec. al - XIX - lea, Ioan Nădejde a fost un promotor al ideilor oportuniste în cadrul mișcării social democrate. Începuturile sale politice sunt legate de anul 1878, când România și-a obținut independența de stat
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
la „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Viața românească”. Deprinzând de timpuriu - la îndemnul și după modelul lui G. Călinescu - disciplina documentării, P. se devotează cercetării arhivistice, atât pe cont propriu, cât și în calitate de colaboratoare apropiată a magistrului, care îi consemnează de fiecare dată contribuția documentară, ca în monografiile N. Filimon și Gr. M. Alecsandrescu. Preocupată de opera lui A. I. Odobescu și pasionată a mărturiilor despre viața acestui autor, publică acte și un „testament moral
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288824_a_290153]
-
școala Centrală de fete În București. Licențiată a Facultății de Medicină, În Capitală (1939-1945). Obține titlul de doctor În 1946. Lucrează aproape 40 de ani În Clinica Spitalului „Dr. Gh. Marinescu”. Colaborări cu Prof. Dr. D. Bagdasar și C. Arseni. Colaboratoare cu articole și studii la prestigioase reviste de specialitate din țară și străinătate. Ca medic neurochirurg a fost solicitată pentru operații În diverse țări. Se stinge din viață În București, În anii noștri, după revoluția din 1989. În Fălticeni a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că În tot cazul Îl va lua el la noua Editură a Uniunii Scriitorilor al cărei director a devenit 483. Printre cei de care merită să te ocupi cred că ar fi și frații G. și Simion Kirileanu - precum și de colaboratoarea „Săptămânii” Doina Bucur. Voi trimite date despre D-na Vârnav 484 o intelectuală merituoasă. Încă o dată mulțumiri și salutări amicale, V. Tempeanu (P.S.) Iartă-mi mâzgâlitura! Mă grăbesc. 7 Buftea, 12 iunie 1970 Iubite domnule Dimitriu, 481 De fapt, viitoarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acela de a fi pus la contribuție toate valorile spirituale ale localității, fără deosebire. Ai mei Vă urează deplină Însănătoșire, ca și cel care Vă strânge mâna cu sinceră prietenie (...). V. 514 Maria Vârnav, profesoară pensionară și pictoriță, prietenă și colaboratoare a lui Virgil Tempeanu. 515 München, orașul În care și-a făcut specializarea pictorul fălticenean Dimitrie Hârlescu, născut pe str. Maior Ioan. 516 Elena Dascălu, muzeografă la Muzeul Fălticeni. 909 Tempeanu P.S. Aș vrea ca dl. Nichita să citească ultima
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
azi am intervenit din nou pe lângă nepotul meu. Mă Încântă vestea că „Ulița Rădășenilor” a fost distins, fie și cu premiul 3 pe țară. Când Îmi va fi dat s-o văd? A murit d-na Maria Vârnav, prietena și colaboratoarea credincioasă și sinceră. A fost jale la noi În casă. Am scris imediat familiei (fiicei sale Dr. Vera Nica) să nu Înstrăineze nimic, ci să trimită Muzeului Flt. tablouri, scrisori, fotografii etc. (A fost mereu Vicepreședinta „Ligii”)524. Fiica sa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la piano și Florica la vioară. De asemenea și În casa Gorovei, aveau loc concerte cu Florica și șt. Albu, fost prefect, ca și D-na Gorovei (piano)526. După câte știu, M. Havriș a fost (după moartea Doinei Bucur, colaboratoarea „Înmuguririlor”) la Caracal și a scris un articol În această revistă, articol de comemorare. Cum Îl știu ambițios, n-are să-l dea matale; dar trebuie să recurgem la d. Prof. V. Popa, care să-i spună, că D-sa se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fete - fostele mele eleve la Liceu) mai este În Flt. 609 Institutor din Fălticeni, cu casa la curba de ieșire spre Suceava. Iubitor de cultură, prieten al prof. Tempeanu. 610 Elena Calistru, prof. univ. laureată a Premiului de Stat. Chimistă. Colaboratoare a acad. Cristofor Simionescu. Azi decedată. 611 Reuven Rubin, a locuit În tinerețe În Fălticeni. Pictor, pionier al noului stat Israel. Fost ambasador la București. Unul din cei mai mari artiști ai Israelului. 612 Din Fălticeni, pe str. Pleșești-Gane, cuprinsă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am aflat prin intermediul prof. univ. dr. Mircea V. Pienescu și al Învățătorului Al. Bratu din Lespezi, autorul volumului Trandafiri Suceveni. 681 Mă refeream la prof. Ion Mușlea, pentru a sonda relațiile acestuia cu Fălticenii, pe linie de folclor. Una din colaboratoare, a fost Învățătoarea Afia Apetroaie din Moișa-Boroaia (azi decedată), care pe vremuri i-a trimis mult material folcloric, bucurându-se de aprecierea și recunoștința specialistului de la Cluj. Adresele se află la urmașii Învățătoarei, mai precis, la fiul ei. 682 E
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Rădășanu. 1036 UNGUREANU, Maria-Luiza709 1 București, 5 aprilie 1972 Stimate Domnule Dimitriu, Răspund la foarte amabila Dstră scrisoare, mulțumindu-Vă mai Întâi pentru aprecieri și pentru lucrurile frumoase pe care mi le comunicați și rugându-Vă să mă considerați colaboratoarea Muzeului pe care-l conduceți. Eu am o legătură sufletească veche cu Fălticenii și chiar cu Moldova În general. Am lucrat șapte ani la documentele din arhiva lui Artur Gorovei; am publicat articole-studii, cercetări - În legătură cu Ion Creangă; lucrez de mult
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin bunica ei mama mea se trage din fabulistul Donici) nu-mi dă dreptul să visez o participare la ampla istorie a culturii pe care o aveți În vedere. Vă mulțumesc totuși pentru cinstea ce-mi acordați socotindu-mă o colaboratoare a Muzeului. Sper ca „Mărturiile fălticenene” să aducă o contribuție frumoasă la toată lăudabila strădanie a Dstră de a face cunoscută bogăția spirituală fălticeneană. și pentru că suntem la această problemă, Vă rog să Vă considerați Înscris În Cuprinsul „Mărturiilor” cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Colecția DEZBATERI CONTEMPORANE Nr. 20 Lucrare publicată cu sprijinul Universității "Petre Andrei" din Iași Alina HARJA este jurnalistă și asistentă parlamentară în cadrul Parlamentului italian. A condus ca director editorial Actualitatea Românească, ziarul românilor din diasporă. Colaboratoare a numeroase publicații românești și italiene (Antena 1, Realitatea Tv., Parvapolis, cotidianele "La Republica" și "l'Unità"). Conduce asociația "Amici della Romania". A contribuit împreună cu un grup de cercetători condus de Guido Melis la realizarea volumului Servitori dello Stato (Servitorii
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
fi din ce în ce mai îmbătrînită. În absența unor rețele asistențiale moderne și eficiența un sistem de asigurări private (care în Italia nu a existat), problema bătrânilor a fost încă odată delegată familiei, care la rândul său, a acționat prin intermediul figurii tradiționale a colaboratoarei domestice: care locuiește împreună cu vârstnicul pe care îl asistă (și în practică îi asigură asistență 24 de ore din 24), ce are capacitatea de a se adapta la situațiile cu care se confruntă zi cu zi, adeseori susținând prin solidaritatea
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a hotărât să-i desmoștenească pe familiari în dauna acestei ruse. Indignarea este generală. Se folosește clișeul binecunoscut al femeii fatale care îi devorează pe bărbați. În studiou jurnalista Caterina Colombari in Collovati, de la Odeon TV, deschide imediat subiectul despre colaboratoarele familiale și despre menajerele străine, în particular cele românce. "Familiile italiene ne spune aceasta trebuie să se teamă de femeile de o anumită naționalitate, mai precis de românce. Sunt în totalitatea lor niște harpii, interesate doar de bunurile și patrimoniul
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
o înmulțește mereu. Mama nu te întreabă niciodată dacă vrei ceva, ea îți dă tot ce are fără să se gândească la sine. Mama este femeia care se oferă lui Deus și planurilor sale; ea este umanitatea consacrată puterii creatoare, colaboratoarea actului creator. Ea este un loc de întâlnire al lui Deus și al bărbatului, al iubirii și al izvorului vieții. Așa cum iubirea este ultimul cuvânt al legii celor Noi, tot la fel Maternitatea este plinirea și desăvârșirea femeii. Femeia nu
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Ca un vechi prieten și coleg, aș dori să-i urez domnului prof. univ. dr. Gheorghe Mustață, cu ocazia acestei frumoase aniversări, cele mai sincere urări de sănătate și putere de muncă, alături de soția sa, care îi este și o colaboratoare permanentă și devotată. DOMNULUI PROFESOR GHEORGHE MUSTAȚĂ LA 75 DE ANI Ca universitari, aparținem unei categorii sociale care nu-și întrerupe, de obicei, activitatea didactică și de cercetare științifică, decât odată cu viața. Iar măsura existenței noastre sunt realizările noastre, mai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
calitatea și îndatoririle de dascăl, pentru încă vreo treizeci de serii de studenți biologi. În 1985 îi revine cursul de Biologie general, pentru care era pregătit și pe care îl dorea. L-a redactat cu entuziasm, ajutat de soția și colaboratoarea sa, Conf. Dr. MARIANA MUSTAȚĂ și de fiul său medic, GEORGIAN TIBERIU MUSTAȚĂ. Așa cum mărturisește profesorul , acesta a fost cursul vieții sale, pe care l-a publicat, în două ediții, în 1999 și 2001: “Origine, evoluție și evoluționism”. La scurt
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de lucru cu privire la Combaterea biologică a acestui dăunător, din cadrul IOBC (Organizația Internațională de Combatere Biologică). Trebuie să menționăm faptul că, bună parte din aceste cercetări Prof. Gh. Mustață le-a efectuat în colaborare cu soția sa, Conf. dr. MARIANA MUSTAȚĂ, colaboratoare apropiată de altfel, în aproape toate domeniile de cercetarea ale profesorului. Peste 40 de articole și trei cărți au fost astfel dedicate rezultatelor acestor cercetări cu privire la biocenozele parazitoide ale insectelor fitofage. Această categorie a fost mult amplificată prin câteva teze
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în redacție, zile mai liniștite și, deci, favorabile unei munci intelectuale lejere care să se vadă în colaborări de amploare în revistă, așa cum este necesar. În așteptarea unui răspuns, multe urări de sănătate și spor la lucru. Mihai Drăgan Adresa colaboratoarei din [sic!] almanah (pentru interviul [eseul] publicat în revistă, în iulie 1987, n-a primit nimic!, deși i-am dat adresa lui Z[eroiu]): Brîndușa Ignat -Voronca, str. Zamca, nr. 35, bl. 81, sc. A, ap. 5, 5800, Suceava. N.B.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
prima jumătate a secolului nouăsprezece sunt cunoscute familii boierești interesate de învățătură: Teodor Vârnav își biciuia nepoții ca să învețe carte iar un Stamate va întemeia așezământul spitalicesc al târgului. Fălticenii va da pe Sofia Hrisoscoleu-Coce, prima femeie jurnalist din România, colaboratoare la Steaua Dunării a lui Kogălniceanu. Familii întregi au vocație culturală: Gane, Gorovei, Lovinescu. Aici și-au petrecut o parte din existența lor Creangă și Sadoveanu și s-a născut o pleiadă de scriitori intrați în istoria literaturii. Tot aici
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
aleatoriul (aparent) al unor decizii, nici să le identifice mobilurile reale. Bun cunoscător al românilor și României, du Bois izbutește să opereze din înăuntrul temei examinate, diagnosticând de cele mai multe ori exact. (De altfel, a fost căsătorit cu o româncă, Irina, colaboratoare la revistele de istorie din București.) Titulatura unor capitole poate fi relevantă pentru unghiul din care autorul examinează tema: "Condamnați la fericire", "Parfumul schimbării", "Cuibul de vipere", "Primus inter pares", "Necazurile tovarășilor", "Eroul națiunii". E-o cercetare serioasă, care izbutește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ca textul să fie eventual publicat doar la cinci ani după moartea sa, cu acordul soției, integral și necenzurat. Moartea soției însă, pe nume Hortensia Dumitrescu, tot arheolog, a făcut ca sarcina publicării manuscrisului să-i revină celei mai apropiate colaboratoare ale sale, Silvia Marinescu-Bîlcu, pentru ca în cele din urmă, Silvia Marinescu-Bîlcu să îmi predea mie manuscrisul pentru a fi tipărit. Publicarea manuscrisului finalizat al unui autor ce a murit înainte de a-l vedea tipărit poate fi considerată o datorie morală
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și ele menținerea p)cii, Ins) o minoritate extremist), Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei, condus de dr. George Habash, a sc)pat de sub control. Potrivit lui Habash, guvernele Arabiei Saudite, Kuwaitului, Libanului și Iordaniei erau dependente de Statele Unite - „și, implicit, erau colaboratoare ale Israelului”. FPEP a boicotat Organizația pentru Eliberarea Palestinei a lui Yasser Arafat, numind-o birocratic) și antirevoluționar). Habash și acoliții s)i au Început s) dea luptei un caracter mai radical - r)piri, deturn)ri de avioane și propagând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
oferă o viziune diversă a problemelor din lăuntrul Organizației Mondiale a Comerțului și al corporațiilor multinaționale față de mișcarea anti-globalizare și de amenințările la adresa diversității culturale“. Un articol din Newsweek despre Wikipedia (1 noiembrie 2004) o citează pe Angela Beesley, o colaboratoare voluntară din Essex, Anglia, și dependentă declarată de Wikipedia, care monitorizează acuratețea a peste o mie de definiții: „O enciclopedie coparticipativă pare o idee nebunească, dar ea se controlează singură În mod firesc“. Cu siguranță se vinde singură. Pe la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]