1,892 matches
-
de existență pentru om. Mama ne fierbea bureți pe care îi mâncam cu oțet erau o bunătate ce mai exista ceva mai bun.Uite așa trecea o vacanța ,iar eu abia așteptam să încep școala care era pentru mine un colac de salvare dat înecatului .Dar ca să începi școala aveai nevoie de caiete ,creioane,stilou coli de învelit cărțile adică bani.Banii veneau cu greu la C.A.P te plătea după o vară de mucă cu produse.Așa că din munca
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
fusese astfel oferită în mod nesperat iar odată ajuns în poiana de la livada de sus unde știam că se află renumita Fântână a Bârzei, locul cu apa cristalină jinduită de toți călătorii, mi s-a încleștat maxilarul de furie descoperind colacul fărâmat și prăbușit cu dușmănie în fântână împreună cu mai multe gunoaie printre care și câteva cutii de conserve ce fuseseră consumate de unii care se consideră a fi oameni. Când am revenit acasă expresia feței m-a dat imediat de
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
atunci se aplecă peste stlpul rece , îl îmbrățișa cu brațele și șopti încet, să nu o audă nimeni: -Așteaptă-mă, Ioane.... Curtea se golea încet, ultimii oameni care au fost la masa de pomenire se îndreptau către poartă, ducând în mâini colacul și lumânarea aprinsă, în amintirea lui Ion -Rămâi cu bine, Tușa Anica, măi zicea câte un vecin, si mulțumește-i lui Dumnezeu că ai putut face pomenirea de an , si stâlpul, si toate cele.... -Rămâneți cu bine, oameni buni..., se
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
Și -animalele hrănești. I s-a-ncredințat și Raiul Spune tradiția, graiul, Scutură merii de floare În această sărbătoare. Pocnește ușor din bici; Că face și licurici Călăuzind, călătorul Prin pădure cu piciorul. Sporul casei-l sporește Cu ofrande -' nmulțește Sănătate...și colaci Se-'mpart pentru săraci. Pe obrazul nopții stele, Cântă cocoșul la ele, Și cu apă să se spele Pistruii ce ies din piele. In patru colțuri și vântoase Nucile cad viermănoase Sub a cerului cunună In această zi și tună
SÂNPETRU... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376436_a_377765]
-
în capitală, publica literatură science-fiction fără probleme..., chiar, oare cum el da și alții nu ?), spunându-mi sfidător: - Prostii ! Ce-i cu Bermudele ăsta, pe unde dracu’ îi situat pe planetă ? Auzi, O.Z.N. - uri și civilizații extraterestre, tare de tot, colac peste pupăză, viață spirituală după moarte ? Mai aveți și alte cretinisme capitaliste dintr-astea ? Remus transpira din abundență. - Ce moarte, măi, civicule ? După ce ai crăpat, gata, nimicul. De ce p... mea crezi că vrem să trăim bine aici pe Pământ ? Ești
A FI COMUNIST E LUCRU MARE, DAR A FI OM O ÎNTÂMPLARE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375882_a_377211]
-
Și -animalele hrănești. I s-a-ncredințat și Raiul Spune tradiția, graiul, Scutură merii de floare În această sărbătoare. Pocnește ușor din bici; Că face și licurici Călăuzind, călătorul Prin pădure cu piciorul. Sporul casei-l sporește Cu ofrande -' nmulțește Sănătate...și colaci Se-'mpart pentru săraci. Pe obrazul nopții stele, Cântă cocoșul la ele, Și cu apă să se spele Pistruii ce ies din piele. In patru colțuri și vântoase Nucile cad viermănoase Sub a cerului cunună In această zi și tună
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
dar centrul istoric le bate pe toate; aici chiar n-avem loc de-ntors. Ce simți când te plimbi pe Corso? Pavajul din piatră cubică îți fură ochii cu rotocoalele lui simetrice, nările ți se inundă cu miros de covrigi, kürtös colac și langoși calde. Pe un fond general de liniște molcomă auzi frânturi răzlețe de conversații potolite, purtate de voci domoale, ardelenești. Lumea se perindă la șpazier, cumva alene. Fațadele multicolore se aliniază ordonat, străpunse din loc în loc de ochii de lumină
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
deschideau pentru a fi auziți colindătorii, iar urarea lor trebuia să pătrundă adânc în interiorul locuințelor pregătite de sărbătoare, pentru primirea tainei Nașterii Mântuitorului. În noaptea de Crăciun, în casele românilor nu doarme nimeni, mesele le sunt încărcate cu bunătăți, cu colaci, mere, nuci și cozonaci care se dăruiesc colindătorilor. În totalitatea lor, colindele au constituit o chintesență a spiritualității creștine a neamului nostru, expresii deosebit de expresive ale etosului arhaic românesc, care poartă și astăzi denumirile străvechi, în funcție de zonele țării: Moș-Ajun, Colindiș
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
toți îmbrăcați în frumoase costume populare tradiționale. Domnul Ioan Grămadă purta de brațe un platou acoperit de ștergar țărănesc țesut în minunate modele și culori, pe care se afla pâinea și sarea pentru întâmpinarea oaspeților. Pâinea era, în fapt, un colac împletit frumos, rumenit și bine crescut, care-ți făcea poftă numai privindu-l. Doamna Didina Grămadă purta, pe un alt platou acoperit cu ștergar în alte culori și parcă având mai multe modele în țesătură, păhărele pline cu o băutură
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
într-un fundal banal. Te uită șirul în urmă și ajungi să derivezi parțial (nu mai contează complexitatea derivării că-i I sau II se pierd toate într-un punct până reușești să faci lumină din lumina ta) într-un colac de salvare cântând neîntrerupt rechinilor aria libertății. Mai sigur e acel prag așezat sub talpa ta între canaturile ușii spre gândul dintâi al “celuicareștie”. Îl calci pe domnul prag de câte ori ești sigur că ai înălțat suficient de mult fruntea încât
ECHIPAJ INTERIOR EXTERIOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372287_a_373616]
-
coborâtoare de la munte, după ce neaua se așternea peste pământul înghețat, atunci venea din nou vremea noastră. Un an întreg să fi ținut iarna și tot nu ne-am fi săturat de săniuș, de însfințitele colinzi cu miros de tămâie, de colacii cu gust de miere, de cârnați rumenii și sarmale aburinde, de șezătorile tihnite cele păstrătoare de vechi și înțelepte înțelesuri, de aerul proaspăt, rece și curat care ne punea roșeața lui sănătoasă în obrajii noștri de copilandri înțărcați deja de
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
casă fără căldură sau mâncare, lăsându-i singuri până la căderea serii, când venea acasă din peregrinările ei cu stomacul plin și poftele trupului împlinite. Le aducea câte un colț de pâine de pe la biserica unde aștepta să-i ofere cineva vreun colac sau vreo îmbucătură sau de pe la sătenii care îi dădeau câte ceva din milă pentru copii. Vestea că Ioana își lasă copiii să rabde de foame și sete în casă cu zilele se răspândi repede în sat și oprobriul public renăscu, mai
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
simțeam bucuria tuturor, simțeam că trăiesc! Îmi revine în memorie plăcerea cu care mâncam colindețele, pe care mama mea le punea în zeama în care fierbea caltaboșul bolborosind pe plită în dimineața Crăciunului. În acea zi, colindețele(specifice Munteniei), covrigii, colacii și boboroadele căpătau o savoare deosebită. Merele si gutuile coapte erau cele mai deosebite delicatese pentru sufletul meu, și stăteau frumos rumenite pe colțul plitei, pentru a se păstra calde, tocmai bune de mâncat. Amintiri, amintiri, amintiri de neuitat... (Floarea
IERNILE COPILĂRIEI MELE...PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375738_a_377067]
-
furtunul ăla din mijlocul curții, că-l bate soarele și cauciucul îmbătrânește și crapă. Apoi... e plin de găinaț... Of, Ionică, of! Eu am spus, eu am auzit. Sprijinindu-se în baston cu greutate, se ridică gemând. Încet, încet, strânge colac furtunul. Înceracă să-l ridice, opintindu-se. Nu reușește...Sprijinindu-se în baston, se mai opintește o dată. Dar, simte o usturime la burtă. Pe căldura asta, nu-și mai pusese brâul...și vechea hernie... Cu un țipăt de durere, scăpă
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
din casă ducea pentru morți, de pomană la vecini. Erau considerați vecini, familiile care luau apa de băut de la același bunar. La mine în sat aveam șase case vecine și între acestea începeau prin acest obicei, schimbul de ouă roșii, colaci și lumânări. Momentul constituia și un prilej de împăcare între cei certați, care nu mai vorbeau de un timp, uneori din pricini banale. Pomana era calculată pe numărul membrilor prezenți în casă și atunci (16 aprilie 1944), în cele șase
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
indignat, Să tragă semnalul, Să m-azvârle maniat, Să urc singur dealul. Să mă lase într-o gară, Fără sine sau peron, Lâng-o granița precară Într-un biet șopron. Și acolo să-mi desfac Traista cu mâncare, Am acolo un colac Lâng-o lumânare. Referință Bibliografica: FĂRĂ SINE SAU PERON / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FĂRĂ ȘINE SAU PERON de DORA PASCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369281_a_370610]
-
în căminele culturale de la sate, multe lăsate de izbeliște, se fac discoteci și se ascultă manele, fondul de carte din biblioteci este în stare jalnică, atelierele meșteșugărești ca și meseriile tradiționale au dispărut, agricultura trece prin vremuri de restriște și, colac peste pupăză, tinerii pleacă în lume cât văd cu ochii și nu prea mai au la ce să se întoarcă. Cu totul altfel stau lucrurile în comunele păstorite de edili care conștientizează că trebuie să facă un efort minim financiar
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
În sat În ultima zi a anului. E un alt sat și alți oameni. Și un timp aparte. Dimineața caut să o ajut pe mama la treabă; mă pune să am grijă de focul din cuptorul din spatele casei. Coace mama colaci cu zecile. Vreo trei cuptoare. Și ce buni sunt colacii scoși fierbinți și rumeni din cuptor... Cum se desprind șuvițele din ei, ce miros și ce gust! Dar nu uiți și de ai tăi, cu care ai pus la cale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sat și alți oameni. Și un timp aparte. Dimineața caut să o ajut pe mama la treabă; mă pune să am grijă de focul din cuptorul din spatele casei. Coace mama colaci cu zecile. Vreo trei cuptoare. Și ce buni sunt colacii scoși fierbinți și rumeni din cuptor... Cum se desprind șuvițele din ei, ce miros și ce gust! Dar nu uiți și de ai tăi, cu care ai pus la cale să mergi cu uratul. Ultimele pregătiri: trăistuța pentru colăcei, buzunarul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu toate ambiguitățile și contradicțiile lui, și-ar fi putut deschide calea spre o Înțelegere mai nuanțată a operei lui Mateiu. Dacă ar fi sesizat asocierea intimă a dandysmului cu satanismul și caracterul său de remediu al disperării, de iluzoriu colac de salvare dintr-un naufragiu existențial, ar fi putut scoate la iveală faptul că și pentru Mateiu, ca și pentru iluștrii săi mentori literari, dandysmul este semnul unei realități mai profunde, care se cere ea Însăși descifrată. Oroarea de natură
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
din trei unități ceremoniale: logodna, nunta și obiceiurile de după nuntă. Aceste rituri implicau, În grade diferite de participare, Întreaga colectivitate rurală. Ele activau forme culturale complexe: rituri, dansuri, creații literare folclorice (orații, balade, doine, strigături etc.), obiecte cu semnificații simbolice (colacul, plosca, inelul, bățul starostelui, bradul Împodobit etc.), manifestări de teatru popular sau de dramatizare a comunicării normelor tradiționale de viață. Ceremonia nunții era gestionată de specialiști rituali (preotul, starostele, colăcerul, brădarul) și de membrii comunității, care căpătau roluri bine determinate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vineri, la casa mirelui. La ceremonie luau parte flăcăi și fete, oameni căsătoriți și bătrâni. Crengile bradului erau tăiate, legate Între ele și Împodobite cu beteală, flori și panglici. Bradul era apoi așezat pe o masă, uneori Înfipt Într-un colac. Participanții jucau și petreceau apoi până În zori. A doua zi, brădarul (un fecior din ceata mirelui) venea călare și lua bradul pentru a-l duce la casa miresei: conform unor credințe, el trebuia să facă acest drum fără opriri și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asemenea schimbări calendaristice, I. Ghinoiu (1988) identifică mai multe familii de rituri: a) sacrificarea unui animal: porcul În ceremoniile calendaristice de iarnă sau mielul, În cele de Paște; b) pregătirea și consumarea unor alimente ritualice: cum ar fi turtele și colacii de o anumită formă (zoomorfe sau antropomorfe, cerc solar sau Încolăcit ca un opt), pregătiți special pentru colindători; c) ospețele ceremoniale: În forme moderate sau orgiastice, acestea celebrau fertilitatea și propițiau, prin consumul excesiv, forțele naturii să dăruiască aceleași roade
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dăruiască aceleași roade și În anul sau momentul calendaristic ce urma să vină; d) așteptarea morților: În acest interval de „Între și Între”, duhurile celor dispăruți revin printre cei vii și solicită Îndeplinirea unor rituri de hrănire (alimente precum turte, colaci, grâu fiert Îndulcit sau colivă sunt lăsate peste noapte pentru ca ei să se Înfrupte sau sunt date de pomană celor săraci) sau de luminare (sunt aprinse lumânări acasă sau la cimitir); e) stingerea și aprinderea focului, act de magie prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de către populația românească creștină este cu desăvârșire exclusă. Ceremoniile funerare sunt asociate cu lexeme românești de origine latină: a priveghea, priveghere, priveghi (lat. pervigilare), a comânda, comând (lat. commendare) sau cu cele slave din adstrat (secolele VII-X): colivă (slv. kolivo), colac (slv. kolaci), coșciug (kosi), molitvă, pomană, praznic, jale (zali), a se prăpădi (slv. propasti), a hohoti. Să menționăm obiceiurile funerare "barbare" ale românilor: bocete, lamentații, strigăte, gesturi disperate, ținută cernită, praznice înainte și după înmormântare sau la intervale regulate (parastase
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]