1,242 matches
-
datorate varicelor (varicozităților) în sine. Dezvoltarea varicelor este legată de o producție crescută de colagen, reflectată însă în mod neuniform la nivelul intimei, mediei și, respectiv, a întregului perete venos. Consecutiv, ar fi benefic să putem aprecia / evalua concentrația de colagen și elastină ca un index pentru conținutul general. În paralel cu creșterea cantității de colagen, media venelor varicoase este caracterizată prin hiperproliferare de celule musculare netede, cu o distrugere a structurii și o dezorganizare a proteinelor de matrice extracelulară (Stücker
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
reflectată însă în mod neuniform la nivelul intimei, mediei și, respectiv, a întregului perete venos. Consecutiv, ar fi benefic să putem aprecia / evalua concentrația de colagen și elastină ca un index pentru conținutul general. În paralel cu creșterea cantității de colagen, media venelor varicoase este caracterizată prin hiperproliferare de celule musculare netede, cu o distrugere a structurii și o dezorganizare a proteinelor de matrice extracelulară (Stücker et al., 2000, Badier Commander et al., 2001). Toate aceste elemente morfologice susțin alterările remodelării
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
aceste elemente morfologice susțin alterările remodelării tisulare, caracteristice venelor varicoase (Maurel et al., 1990, Waksman et al., 1997, Jurukova, Milenkov , 1982, Travers et al., 1992). O abordare aprofundată vizează, în ansamblul contextului de colagenizare, modificările în structura și tipurile de colagen, sugerând că aceste aspecte anormale pot constitui un factor cauzal pentru fibroza peretelui. Diferite tipuri de colagen (I-V) au fost identificate în venele normale și varicoase. Colagenul de tip Ι (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) este alcătuit din fibrile mai
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
1997, Jurukova, Milenkov , 1982, Travers et al., 1992). O abordare aprofundată vizează, în ansamblul contextului de colagenizare, modificările în structura și tipurile de colagen, sugerând că aceste aspecte anormale pot constitui un factor cauzal pentru fibroza peretelui. Diferite tipuri de colagen (I-V) au fost identificate în venele normale și varicoase. Colagenul de tip Ι (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) este alcătuit din fibrile mai groase, care se grupează în mănunchiuri și fascicule mari (10 300 nm diametru). Este compus din două
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vizează, în ansamblul contextului de colagenizare, modificările în structura și tipurile de colagen, sugerând că aceste aspecte anormale pot constitui un factor cauzal pentru fibroza peretelui. Diferite tipuri de colagen (I-V) au fost identificate în venele normale și varicoase. Colagenul de tip Ι (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) este alcătuit din fibrile mai groase, care se grupează în mănunchiuri și fascicule mari (10 300 nm diametru). Este compus din două lanțuri α1 identice și un lanț diferit, α2, având formula moleculară
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
α1(I)]2α2(I) (Perumal et al., 2008). Prezintă o foarte evidentă periodicitate axială și se leagă de proteoglicani și glicoproteine de adeziune. Din punct de vedere chimic, resturile glucidice sunt mai puține, iar cantitatea de lizină mai puțin oxidată. Colagenul de tip ΙΙ (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) se caracterizează morfologic prin fibrile fine, suple, aranjate izolat, fără a forma fibre groase sau mănunchiuri. Prezintă o mare adeziune față de proteoglicani și se găsește asociat cu cantități mai mari de matrice amorfă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mare adeziune față de proteoglicani și se găsește asociat cu cantități mai mari de matrice amorfă; conține o mai mare cantitate de lizină hidroxilată. Este compus din trei lanțuri α1 identice, având formula moleculară [α1(II)]3 (Perumal et al., 2008). Colagenul de tip ΙΙΙ (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) prezintă fibre mai subțiri (0,5-2 μm diametru) care se anastomozează între ele. Particularitatea structurală constă într-o înaltă glicozilare, lizina fiind mai puțin hidroxilată, dar cu mai multe resturi glucidice. Prezintă, de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
din trei lanțuri α1 identice, formula moleculară fiind [α1(III)]3 (Perumal et al., 2008). În toate vasele sanguine, proteinele matricei extracelulare determină proprietățile mecanice specifice, statusul normal fiind caracterizat printr-un echilibru între rigiditate și elasticitate. În timp ce conținutul în colagen este similar în artere cu cele de elastină (aproximativ 20% din greutatea uscată în aortă), venele - și în special vena safenă - conțin mai mult colagen decât elastină (47% versus 7%) (Shepherd, Vanhoutte, 1975). Textura și, consecutiv, rezistența la rupere este
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
specifice, statusul normal fiind caracterizat printr-un echilibru între rigiditate și elasticitate. În timp ce conținutul în colagen este similar în artere cu cele de elastină (aproximativ 20% din greutatea uscată în aortă), venele - și în special vena safenă - conțin mai mult colagen decât elastină (47% versus 7%) (Shepherd, Vanhoutte, 1975). Textura și, consecutiv, rezistența la rupere este determinată de diametrul fibrelor și de capacitatea lor de a forma fascicule (Kielty et al., 1993, Parry 1988). Pentru ambele loturi, rezultatele noastre au relevat
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
rezistența la rupere este determinată de diametrul fibrelor și de capacitatea lor de a forma fascicule (Kielty et al., 1993, Parry 1988). Pentru ambele loturi, rezultatele noastre au relevat, în baza evaluării calitative și semicantitative, prezența unei cantități importante de colagen tip I, în paralel cu o cantitate redusă de colagen tip III. Nu au fost observate diferențe semnificative între cele două loturi. Marcarea imunohistochimică a permis nu numai urmărirea localizării la nivelul tuturor celor 3 tunici, ci și aprecierea diferențelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
capacitatea lor de a forma fascicule (Kielty et al., 1993, Parry 1988). Pentru ambele loturi, rezultatele noastre au relevat, în baza evaluării calitative și semicantitative, prezența unei cantități importante de colagen tip I, în paralel cu o cantitate redusă de colagen tip III. Nu au fost observate diferențe semnificative între cele două loturi. Marcarea imunohistochimică a permis nu numai urmărirea localizării la nivelul tuturor celor 3 tunici, ci și aprecierea diferențelor de organizare: în manieră fasciculară, disecând structura musculară compactă a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Nu au fost observate diferențe semnificative între cele două loturi. Marcarea imunohistochimică a permis nu numai urmărirea localizării la nivelul tuturor celor 3 tunici, ci și aprecierea diferențelor de organizare: în manieră fasciculară, disecând structura musculară compactă a mediei, pentru colagenul tip I, și în manieră singulară, ca fibre izolate în matrice, fără caracterul anastomozant specific, pentru colagenul tip III. Cuantificarea semi cantitativă nu a relevat diferențe majore între segmentele recoltate, fapt care indică o afectare a ansamblului structural venos - de la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
localizării la nivelul tuturor celor 3 tunici, ci și aprecierea diferențelor de organizare: în manieră fasciculară, disecând structura musculară compactă a mediei, pentru colagenul tip I, și în manieră singulară, ca fibre izolate în matrice, fără caracterul anastomozant specific, pentru colagenul tip III. Cuantificarea semi cantitativă nu a relevat diferențe majore între segmentele recoltate, fapt care indică o afectare a ansamblului structural venos - de la crosă la perforante - în momentul în care boala varicoasă este evidentă clinic. Aceste date sunt în consens
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la perforante - în momentul în care boala varicoasă este evidentă clinic. Aceste date sunt în consens cu teoria patogenică modernă care include, ca secvență a mecanismului patogenic, modificări ale matricei extracelulare fibrilare și nefibrilare. Ca justificare, introducerea în panelul de colagen analizat a colagenului tip II a fost realizată în baza structurii sale fibrilare fine, suple, izolate, existând similitudini morfologice cu fibra de elastină. Testarea imunohistochimică a colagenului tip II a fost negativă. Acest rezultat nu a surprins, prezența colagenului tip
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
momentul în care boala varicoasă este evidentă clinic. Aceste date sunt în consens cu teoria patogenică modernă care include, ca secvență a mecanismului patogenic, modificări ale matricei extracelulare fibrilare și nefibrilare. Ca justificare, introducerea în panelul de colagen analizat a colagenului tip II a fost realizată în baza structurii sale fibrilare fine, suple, izolate, existând similitudini morfologice cu fibra de elastină. Testarea imunohistochimică a colagenului tip II a fost negativă. Acest rezultat nu a surprins, prezența colagenului tip II în venele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
modificări ale matricei extracelulare fibrilare și nefibrilare. Ca justificare, introducerea în panelul de colagen analizat a colagenului tip II a fost realizată în baza structurii sale fibrilare fine, suple, izolate, existând similitudini morfologice cu fibra de elastină. Testarea imunohistochimică a colagenului tip II a fost negativă. Acest rezultat nu a surprins, prezența colagenului tip II în venele varicoase nefiind raportată în literatură. Semnificația funcțională a diferitelor tipuri de colagen prezente în pereții venelor nu este complet înțeleasă. Totuși, literatura indică faptul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de colagen analizat a colagenului tip II a fost realizată în baza structurii sale fibrilare fine, suple, izolate, existând similitudini morfologice cu fibra de elastină. Testarea imunohistochimică a colagenului tip II a fost negativă. Acest rezultat nu a surprins, prezența colagenului tip II în venele varicoase nefiind raportată în literatură. Semnificația funcțională a diferitelor tipuri de colagen prezente în pereții venelor nu este complet înțeleasă. Totuși, literatura indică faptul că trei tipuri de colagen fibrilar mențin integritatea structurală și elasticitatea peretelui
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
suple, izolate, existând similitudini morfologice cu fibra de elastină. Testarea imunohistochimică a colagenului tip II a fost negativă. Acest rezultat nu a surprins, prezența colagenului tip II în venele varicoase nefiind raportată în literatură. Semnificația funcțională a diferitelor tipuri de colagen prezente în pereții venelor nu este complet înțeleasă. Totuși, literatura indică faptul că trei tipuri de colagen fibrilar mențin integritatea structurală și elasticitatea peretelui venos (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Colagenul I este cel mai abundent, formează fibrile groase care asigură
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
negativă. Acest rezultat nu a surprins, prezența colagenului tip II în venele varicoase nefiind raportată în literatură. Semnificația funcțională a diferitelor tipuri de colagen prezente în pereții venelor nu este complet înțeleasă. Totuși, literatura indică faptul că trei tipuri de colagen fibrilar mențin integritatea structurală și elasticitatea peretelui venos (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Colagenul I este cel mai abundent, formează fibrile groase care asigură rigiditatea, în timp ce colagenul III este implicat în elasticitate (Kielty et al., 1993). Asocierea colagenului I cu colagenul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nefiind raportată în literatură. Semnificația funcțională a diferitelor tipuri de colagen prezente în pereții venelor nu este complet înțeleasă. Totuși, literatura indică faptul că trei tipuri de colagen fibrilar mențin integritatea structurală și elasticitatea peretelui venos (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Colagenul I este cel mai abundent, formează fibrile groase care asigură rigiditatea, în timp ce colagenul III este implicat în elasticitate (Kielty et al., 1993). Asocierea colagenului I cu colagenul III și, posibil, colagenul V determină scăderea diametrului fibrilar și creșterea extensibilității (Notbohm
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pereții venelor nu este complet înțeleasă. Totuși, literatura indică faptul că trei tipuri de colagen fibrilar mențin integritatea structurală și elasticitatea peretelui venos (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Colagenul I este cel mai abundent, formează fibrile groase care asigură rigiditatea, în timp ce colagenul III este implicat în elasticitate (Kielty et al., 1993). Asocierea colagenului I cu colagenul III și, posibil, colagenul V determină scăderea diametrului fibrilar și creșterea extensibilității (Notbohm et al., 1993, Fleischmayer et al., 1990, Birk et al., 1990). Echilibrul între
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
trei tipuri de colagen fibrilar mențin integritatea structurală și elasticitatea peretelui venos (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Colagenul I este cel mai abundent, formează fibrile groase care asigură rigiditatea, în timp ce colagenul III este implicat în elasticitate (Kielty et al., 1993). Asocierea colagenului I cu colagenul III și, posibil, colagenul V determină scăderea diametrului fibrilar și creșterea extensibilității (Notbohm et al., 1993, Fleischmayer et al., 1990, Birk et al., 1990). Echilibrul între rigiditate și elasticitate este dat de formarea, de către de celulele musculare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
colagen fibrilar mențin integritatea structurală și elasticitatea peretelui venos (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Colagenul I este cel mai abundent, formează fibrile groase care asigură rigiditatea, în timp ce colagenul III este implicat în elasticitate (Kielty et al., 1993). Asocierea colagenului I cu colagenul III și, posibil, colagenul V determină scăderea diametrului fibrilar și creșterea extensibilității (Notbohm et al., 1993, Fleischmayer et al., 1990, Birk et al., 1990). Echilibrul între rigiditate și elasticitate este dat de formarea, de către de celulele musculare netede din tunica
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
structurală și elasticitatea peretelui venos (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Colagenul I este cel mai abundent, formează fibrile groase care asigură rigiditatea, în timp ce colagenul III este implicat în elasticitate (Kielty et al., 1993). Asocierea colagenului I cu colagenul III și, posibil, colagenul V determină scăderea diametrului fibrilar și creșterea extensibilității (Notbohm et al., 1993, Fleischmayer et al., 1990, Birk et al., 1990). Echilibrul între rigiditate și elasticitate este dat de formarea, de către de celulele musculare netede din tunica medie, de colagen heterotipic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
posibil, colagenul V determină scăderea diametrului fibrilar și creșterea extensibilității (Notbohm et al., 1993, Fleischmayer et al., 1990, Birk et al., 1990). Echilibrul între rigiditate și elasticitate este dat de formarea, de către de celulele musculare netede din tunica medie, de colagen heterotipic I, III, și V. Venele varicoase și venele potențial varicoase conțin mai mult colagen I și III decât venele normale (Maurel et al., 1990). În venele varicoase se înregistrează o creștere în sinteza totală de colagen I și o
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]