694 matches
-
unde se intersectează cu DN5), Stoenești, Schitu (unde se intersectează cu DN5B) și Ghimpați (unde se termină în DN6). Tot în zona Falaștoaca, DN5A se intersectează cu șoseaua județeană DJ412, care duce spre sud la Prundu și spre nord la Colibași și Vărăști. Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de stațiile Grădiștea și Comana și de halta de călători Vlad Țepeș, dar această cale ferată este necirculabilă din 2005, când podul peste Argeș de la Grădiștea s-
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Este străbătută de șoseaua națională DN41, care leagă Giurgiu de Oltenița. La Prundu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ412, care duce spre nord la Comana (unde are o porțiune comună cu DN5A), Colibași și Vărăști. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prundu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,13%), cu o minoritate de romi (16,55
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
Vărăști (în trecut, Vărăști-Obedeni) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Dobreni și Vărăști (reședința). Se învecinează la nord cu Frumușani, la vest cu Berceni, la sud-vest cu Vidra, la sud cu Colibași și la est cu Valea Dragului. Comună se află la marginea estică a județului, pe malul stâng al Șabărului, la limita cu județul Ilfov și județul Călărași. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre sud-est de Valea
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
spre sud-est de Valea Dragului, Herăști și Hotarele (unde se termină în DN5A) și spre nord în județul Ilfov de Vidra, Berceni și de București. Din acest drum, la Dobreni se ramifică șoseaua județeană DJ412, care duce spre sud-vest la Colibași, Comana (unde se intersectează cu DN5A) și Prundu (unde se termină în DN41). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Vărăști-Obedeni", făcea parte din plasa Șabărul a județului Ilfov și era formată din satele Obedeni și Vărăști
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
județ, comuna Vărăști-Obedeni având 2914 locuitori, iar comună Dobreni-Câmpurelu2466. <br> În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Oltenița din regiunea București. În această perioadă, comuna Dobreni-Câmpurelu a fost desființată, sătul Câmpurelu trecând la comună Colibași, iar satul Dobreni la comună Vărăști. În 1968, comuna Vărăști a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, a fost desființat satul Obedeni, comasat cu satul Vărăști. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
ca atare la Țara Bârsei, entitate politico-geografică medievală germană cunoscută sub numele de "Burzenland", este disputată. <br> Alte comunități pastorale limitrofe mocanilor săceleni sunt 'moroienii' din culoarul Rucăr-Bran, la hotarul dintre Transilvania și Muntenia (Valahia). Aceștia se mai numesc și 'colibași' sau "colibași brăneni", deși nu este clar dacă cele două comunități, a căror denumire a căzut în desuetudine, sunt una și aceeași. "Colibașii" practicau de asemeni, până de curând, transhumanța, fiindu-le specifică un fel de „transhumanță locală de subzistență
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
la Țara Bârsei, entitate politico-geografică medievală germană cunoscută sub numele de "Burzenland", este disputată. <br> Alte comunități pastorale limitrofe mocanilor săceleni sunt 'moroienii' din culoarul Rucăr-Bran, la hotarul dintre Transilvania și Muntenia (Valahia). Aceștia se mai numesc și 'colibași' sau "colibași brăneni", deși nu este clar dacă cele două comunități, a căror denumire a căzut în desuetudine, sunt una și aceeași. "Colibașii" practicau de asemeni, până de curând, transhumanța, fiindu-le specifică un fel de „transhumanță locală de subzistență” într-un
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
sunt 'moroienii' din culoarul Rucăr-Bran, la hotarul dintre Transilvania și Muntenia (Valahia). Aceștia se mai numesc și 'colibași' sau "colibași brăneni", deși nu este clar dacă cele două comunități, a căror denumire a căzut în desuetudine, sunt una și aceeași. "Colibașii" practicau de asemeni, până de curând, transhumanța, fiindu-le specifică un fel de „transhumanță locală de subzistență” într-un mod dezorganziat, oportunist. De la ei provine denumirea diverselor localități Colibași din Muntenia. Un al treilea grup distinct de mocani ocupă valea
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
a căror denumire a căzut în desuetudine, sunt una și aceeași. "Colibașii" practicau de asemeni, până de curând, transhumanța, fiindu-le specifică un fel de „transhumanță locală de subzistență” într-un mod dezorganziat, oportunist. De la ei provine denumirea diverselor localități Colibași din Muntenia. Un al treilea grup distinct de mocani ocupă valea Arieșului între comuna Bistra (unde tradițional începe Țara Moților) și până în josul văii în apropiere de Cheile Turzii. Aceste comunități de mocani sunt cunoscute sub numele de mocănimea Văii
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
România începând din anul 1990. Este fiul lui Gheorghe și al Elisabetei Diaconu. În anul 1952 întreaga familie se stabilește în orașul Pitești. A urmat Școala militară de ofițeri din Sibiu (1969) și a absolvit Școala Tehnică de Proiectanți Auto Colibași, Pitești (1974). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România începând din anul 1990. A lucrat ca proiectant principal la Arpechim Pitești (1972-1989). A fondat la Pitești revista "RA" (1981, cinci numere), iar după ’89 revista de cultură "Solstițiu" (ianuarie 1990
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
Brînza este o localitate-centru de comună în raionul Cahul, Republica Moldova, cu o suprafață totală de 30,30 km². Se învecinează cu comuna Colibași la nord și comuna Văleni la sud. La vest este scăldată de Prut. Teritoriul comunei este amplasat în Câmpia Moldovei de Sud, cu un relief colinar. Moșia reprezintă un patrulater ce se întinde de la vest spre este pe o lungime
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Colibași este o localitate-centru de comună în Raionul Cahul, Republica Moldova. Pentru prima dată de așezarea Colibași se pomenește prin hrisoavele din secolul XVII. Oficial, Colibașul a fost pentru prima dată atestat documentar în anul 1711, cu toate că satul era populat cu mult
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Colibași este o localitate-centru de comună în Raionul Cahul, Republica Moldova. Pentru prima dată de așezarea Colibași se pomenește prin hrisoavele din secolul XVII. Oficial, Colibașul a fost pentru prima dată atestat documentar în anul 1711, cu toate că satul era populat cu mult mai devreme. Mulți cercetători leagă denumirea „Colibași” cu valorificarea stepelor sălbatice și a bogățiilor luncii
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Colibași este o localitate-centru de comună în Raionul Cahul, Republica Moldova. Pentru prima dată de așezarea Colibași se pomenește prin hrisoavele din secolul XVII. Oficial, Colibașul a fost pentru prima dată atestat documentar în anul 1711, cu toate că satul era populat cu mult mai devreme. Mulți cercetători leagă denumirea „Colibași” cu valorificarea stepelor sălbatice și a bogățiilor luncii inundabile a Prutului, cînd ciobanii, mereu în căutare de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Raionul Cahul, Republica Moldova. Pentru prima dată de așezarea Colibași se pomenește prin hrisoavele din secolul XVII. Oficial, Colibașul a fost pentru prima dată atestat documentar în anul 1711, cu toate că satul era populat cu mult mai devreme. Mulți cercetători leagă denumirea „Colibași” cu valorificarea stepelor sălbatice și a bogățiilor luncii inundabile a Prutului, cînd ciobanii, mereu în căutare de pășuni bogate, își mînau încoace turmele de oi. Astfel, pe malul stîng al Prutului apar colibe. Stăpînilor care le-au ridicat li se
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
stepelor sălbatice și a bogățiilor luncii inundabile a Prutului, cînd ciobanii, mereu în căutare de pășuni bogate, își mînau încoace turmele de oi. Astfel, pe malul stîng al Prutului apar colibe. Stăpînilor care le-au ridicat li se mai spuneau colibași. De aici și denumirea de azi a satului - Colibași. Prezintă interes și alte versiuni privind originea satului și a denumirii lui. Doctorul în științe istorice V.M. Cabuzan susține, în monografia sa "„Narodonasilenie Bessarabskoi oblasti i levoberejnih raionov Pridnestrovia”", că satul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
cînd ciobanii, mereu în căutare de pășuni bogate, își mînau încoace turmele de oi. Astfel, pe malul stîng al Prutului apar colibe. Stăpînilor care le-au ridicat li se mai spuneau colibași. De aici și denumirea de azi a satului - Colibași. Prezintă interes și alte versiuni privind originea satului și a denumirii lui. Doctorul în științe istorice V.M. Cabuzan susține, în monografia sa "„Narodonasilenie Bessarabskoi oblasti i levoberejnih raionov Pridnestrovia”", că satul purta numele Colibași (Culibași), nume ce ține de jugul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
și denumirea de azi a satului - Colibași. Prezintă interes și alte versiuni privind originea satului și a denumirii lui. Doctorul în științe istorice V.M. Cabuzan susține, în monografia sa "„Narodonasilenie Bessarabskoi oblasti i levoberejnih raionov Pridnestrovia”", că satul purta numele Colibași (Culibași), nume ce ține de jugul turcesc. În perioada colonizării sudului Basarabiei Colibașul, la fel ca și alte sate din stepa Bugeacului, găzduia originari din Bulgaria și Ucraina și de acum în secolul trecut devine unul dintre cele mai mari
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
originea satului și a denumirii lui. Doctorul în științe istorice V.M. Cabuzan susține, în monografia sa "„Narodonasilenie Bessarabskoi oblasti i levoberejnih raionov Pridnestrovia”", că satul purta numele Colibași (Culibași), nume ce ține de jugul turcesc. În perioada colonizării sudului Basarabiei Colibașul, la fel ca și alte sate din stepa Bugeacului, găzduia originari din Bulgaria și Ucraina și de acum în secolul trecut devine unul dintre cele mai mari din ținut. Deja în anul 1850 aici locuiau peste 740 de oameni, care
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Bugeacului, găzduia originari din Bulgaria și Ucraina și de acum în secolul trecut devine unul dintre cele mai mari din ținut. Deja în anul 1850 aici locuiau peste 740 de oameni, care se îndeletniceau cu aratul pămîntului și pomicultura. Satul Colibași este unul din cele mai populate sate din republică. Dacă în anul 1850 aici locuiau peste 740 de oameni, deja în anii 1970, în Colibași locuiau aproximativ 4.500 de oameni. Numărul populației a continuat să crească și în anii
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
aici locuiau peste 740 de oameni, care se îndeletniceau cu aratul pămîntului și pomicultura. Satul Colibași este unul din cele mai populate sate din republică. Dacă în anul 1850 aici locuiau peste 740 de oameni, deja în anii 1970, în Colibași locuiau aproximativ 4.500 de oameni. Numărul populației a continuat să crească și în anii ce au urmat, astfel la ora actuală populația totală a satului este de 6.030 de oameni. Sporul natural al populației pe teritoriul Colibașului a
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
în Colibași locuiau aproximativ 4.500 de oameni. Numărul populației a continuat să crească și în anii ce au urmat, astfel la ora actuală populația totală a satului este de 6.030 de oameni. Sporul natural al populației pe teritoriul Colibașului a atins valorile maxime în timpul anilor 70-80 ai secolului trecut. În prezent bilanțul natural al populației este negativ: 0,1-0,5 persoane la 1000 locuitori, ceea ce înseamnă că mortalitatea întrece natalitatea. În 2000 au fost înregistrate 59 decese și 48
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
natalitatea. În 2000 au fost înregistrate 59 decese și 48 nașteri, iar în 2005 61 decese și 54 nașteri. Bilanțul natural foarte mic este rezultatul sărăciei și a emigrărilor masive din ultimii ani a populației tinere. Densitatea populației în satul Colibași este de 75-100 locuitori/km², în comparație cu anul 1970 cînd erau 50-75 locuitori/km². Conform datelor pe anul 2005 înregistrate de primăria Colibașului persoanele de sex feminin sînt mai numeroase în comparație cu cele de sex masculin, respectiv femei 3.062, bărbați 2
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mic este rezultatul sărăciei și a emigrărilor masive din ultimii ani a populației tinere. Densitatea populației în satul Colibași este de 75-100 locuitori/km², în comparație cu anul 1970 cînd erau 50-75 locuitori/km². Conform datelor pe anul 2005 înregistrate de primăria Colibașului persoanele de sex feminin sînt mai numeroase în comparație cu cele de sex masculin, respectiv femei 3.062, bărbați 2.968. În istoria Colibașului dintotdeauna s-a menținut această balanță. 99% din locuitorii satului este reprezentată de moldoveni și români, celelalte etnii
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
locuitori/km², în comparație cu anul 1970 cînd erau 50-75 locuitori/km². Conform datelor pe anul 2005 înregistrate de primăria Colibașului persoanele de sex feminin sînt mai numeroase în comparație cu cele de sex masculin, respectiv femei 3.062, bărbați 2.968. În istoria Colibașului dintotdeauna s-a menținut această balanță. 99% din locuitorii satului este reprezentată de moldoveni și români, celelalte etnii reprezintă 1%, respectiv bulgari, ucraineni, ruși, romi. Practic aceste etnii nu au influențat populația satului, ci din contra au fost asimilați de către
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]