3,820 matches
-
La un moment dat am constatat că nu mai am baterii funcționale la aparat, așa că m-am hotărât să-mi scurtez vizita prin oraș și am început să cobor spre centru. În parcul din apropierea blocului unde locuiau copiii, era o colină cu un spațiu liber betonat pe care își montase leagănele mecanice sau alte construcții distractive de bâlci, niște românași de ai noștri. Nu am intrat cu ei în vorbă. Copiii aruncau cu mingii din cârpe să dărâme niște cutii de
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
Ca oricând vremea-n ea mă ascunde cum în mine și eu m-am ascuns. Mai puțin sau mai mult, nu-mi mai pasă dacă pot câte-un nod să descurc, să surâd când destinul mă lasă pe o altă colină să urc. 7 februarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Încă / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2230, Anul VII, 07 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎNCĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361059_a_362388]
-
care nu se întrezărește: “Dar eu? Vai, dinaintea atâtor dulci tablouri / Zadarnica-mi privire zadarnic mi-o mai port - / Asemeni unei umbre contemplu lut și nouri: / Luminile solare n-animă pe cel mort. / Plimbându-mi fără țintă privirile pustii / Peste coline, până înspre imensa treaptă / A zării, între noapte și între miazăzi, / Niciunde fericirea, îmi zic, nu mă așteaptă . Singurătatea e omniprezentă în poezia lui Lamartine, ceea ce-l face pe poet să ignore frumusețile din jur înnobilate de soare, de stele
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1249 din 02 iunie 2014 Toate Articolele Autorului COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT Mineritul din România s-a răspândit în secolul XX foarte mult. Au
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1249 din 02 iunie 2014 Toate Articolele Autorului COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT Mineritul din România s-a răspândit în secolul XX foarte mult. Au apărut noi centre miniere care trebuiau să alimenteze noua industrie socialistă. Dacă pentru exploatarea cărbunelui aveam centre tradiționale precum Valea Jiului, minele de
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
poveste fiind inclusă în romanul JURNAL DIN VIZUINA CU ȘACALI tipărit în 2010, autor fiind inginerul miner Ion BUREȚEA. Inginerul plecase din Moldova Noua pentru a se angaja într-o nouă competiție în orașul Baia de Aramă, având în apropiere și celebrele coline cu liliac. Acesta va fi numele noului roman al inginerului miner, care și-a menținut numele conspirativ de Alin Dumbravă din celălalt roman. L-am cunoscut pe inginerul miner Ion BUREȚEA încă de la venirea mea în Moldova Nouă, în anul
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
Ion BUREȚEA încă de la venirea mea în Moldova Nouă, în anul 1966, fiindu-mi conducător tehnic de la șef de sector, la inginer șef sau chiar director pentru scurt timp. În ceea ce urmează doresc să fac unele adnotări la noul roman Colinele cu liliac. Nu m-am îndoit de pregătirea sa profesională nici o clipă, căci ori de câte ori am avut ocazia să ni se dea soluții tehnice, întotdeauna au fost cele mai bune și care au dat rezultatele scontate. Numirea dumnealui în deschiderea noului
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
mai bune și care au dat rezultatele scontate. Numirea dumnealui în deschiderea noului obiectiv de la Baia de Aramă a fost o alegere cum nu se poate mai nimerită, căci era cunoscut de centrală și minister, ca un inginer bine pregătit profesional. Romanul Colinele cu liliac este o cum nu se poate mai buna radiografie a unei perioade prin care trece atât autorul dar și colaboratorii dumnealui. Sunt descrise uneori cu lux de amănunte portrete de muncitori, maiștri sau ingineri. Sunt aduse în fața cititorului
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
atât ca și conducător tehnic dar și ca poet și scriitor. Recomand cu deosebită plăcere scrierile dumneavoastră fiind de o frumusețe spirituală deosebită. Prezentare realizată de poetul Mihai LEONTE fost miner, evoluând până la maistru principal miner, actualmente pensionar. Referință Bibliografică: COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1249, Anul IV, 02 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
cutreierând livezi și dealuri, văile adânci, pădurile pe poale. Mereu m-am înfruptat din stele căzătoare din seară până-n zori, când se topeau în soare, că sânii tăi râvniți nu-i dibuiam niciunde, fiind osândiți să zacă-n margini de coline și zilnic să asude. Se cumpărau din piață ghivecele cu flori pulverizând miresme până sub ‘nalt de nori ca pulpele brumate prin parcuri și pe străzi, ca sprintenii, subțiri genunchii de feline pierduți prin negre zăpezi. Purtat de destin înfipt
AH, IUBITA MEA FLOARE! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360989_a_362318]
-
fire. Încercând să se ridice, reuși în cele din urmă să iasă din amorțeală, își puse traista goală în dreptul pieptului drept pavăză și cuteză să se apropie, încetul cu încetul, de corturile din fața sa. Întunericul cuprinse, puțin câte puțin, câmpia, colinele și vâlcelele din jur. Se aprinseră și câteva focuri în tabăra perșilor, roșii, înalte, pălăitoare. Tragodas, care se temea și de umbra sa, era speriat de toate aceste lumini, dar se temea și de boscheții întunecați de pe coline. Oricum, n-
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
puțin, câmpia, colinele și vâlcelele din jur. Se aprinseră și câteva focuri în tabăra perșilor, roșii, înalte, pălăitoare. Tragodas, care se temea și de umbra sa, era speriat de toate aceste lumini, dar se temea și de boscheții întunecați de pe coline. Oricum, n-ar fi îndrăznit să se arate în câmp deschis, nici dacă ar fi fost tras de căpăstru. Odată cu răsăritul lunii, mari și arămii, întunericul din jur se mai risipi, iar Tragodas, recăpătându-și speranța, simți că este în
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
Formau o pereche minunată, însă un soi de neliniște se furișa prin gândurile fiecăruia dintre ei, ca apa ce sapă temelia unei case. - Să mergem, hotărî solemn bărbatul. Mai avem trei sferturi de oră. La poartă, Mihai se opri. Măsură colina care mulți ani îi fusese adăpost de stări. Se vedea zdrențuros, cu bâta și câinii după el, urcând agale și oprindu-se din când în când. De câte ori nu l-a pomenit pe Tudor Cristache, omul care îi astâmpăra foamea! Își
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
valon. Orașul ca formă de sine stătătoare, este relative nou, înființându-se în anul 1977 prin fuziunea a mai multor localități din împrejurimi, totalizând împreună aproape 176 kilometri pătrați ca suprafață. Privit de sus de pe zidurile cetății situată pe o colină înaltă, se pot observa periferiile orașului cu trăsături mai mult rurale decât urbane, orașul dezvoltându-se mai mult pe malurile celor două râuri navigabile, Sambre și Meuse, Sambre vărsându-se în Meuse în zona “Podului Francez” sau cum este cunoscută
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
înfloriți, magnolii albe puternic mirositoare de o frumusețe deosebită, acolo printre movilele de pământ înverzit și zidurile inerte din piatră pe care creșteau mușchi verzi. Spre extremitatea din dreapta a cetații se întindea orașul de dincolo de malul Meusei până sus pe colinele de la mărginea orașului, cu spații verzi, curți înconjurate de garduri din lemn de parcă te aflai într-o zonă ardeleană a noastră, case rustice, cu nimic mai deosebite ca ale noastre. Orașul ca urbe era doar pe malul Meusei și a
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
mișcare. Erau clădiri cu două, trei sau patru nivele, cu acoperișuri din țiglă de diferite culori sau model, chiar și blocuri cu până la zece etaje. Un oraș întins mai mult pe malurile celor două ape navigabile și mai puțin spre colinile din împrejurimi. Prietenii mei au mai fost în aceste locuri în vizită, însă nimic nu-i oprea să filmeze și să fotografieze tot ce era impresionant și frumos și intradevăr aveam ce fotografia sau filma. După vizitarea și părții de
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
a face așa că roiurile începură să foșnească sinistru. Peste câteva minute din împărat rămaseră doar coroana și blacheurile de la cizme. Obiecte total neinteresante pentru furnici. Când soarele se ridicase bine peste orizont orașul părea un mare mușuroi, iar în vârful colinei unde ieri era castelul imperial se aflau reginele tuturor familiilor de furnici. Apropiindu-și antenele transmiseră către toate furnicile din lume: - Am reușit să curățăm planeta de singurul produs fără rost, cel mai mare dăunător și mai agresiv animal, singurul
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
Din care poem Voi sosi Sau Din care silabă - Mă vor chema Cuvintele. Tabără școlară Mi-am luat nume de fan Dintr-o tabără școlară, Prietenii îmi spun Ioan, Ioane , cei ce vin spre seară. Scara urcă printre munți Pe coline de cuvinte, Fac popasuri lângă sfinți Sorbind ruga lor fierbinte. Aripă de vis cărarea Ce mă fură din destin, Dimineața când mă-nchin. Oază de altar divin, Când ajunge trecătoarea Iubita mea ca și marea... Ioan Cărășel Referință Bibliografică: Poezii
POEZII DE IOAN CĂRĂŞEL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364234_a_365563]
-
câmp. În septembrie părăsește postul de corector la Timpul. Pentru scurt timp este angajat funcționar la Institutul de statistică. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează secretar de redacție la „Evenimentul zilei”. În 1943, martie, îi apare Colina în ziarul „Vremea războiului”. În aprilie „Evenimentul zilei” pubică schița Rotila. Ia parte la câteva ședințe ale cenaclului Sburătorul, condus de criticul Eugen Lovinescu, unde nuvela Calul produce asupra celor prezenți o vie impresie, stârnind încântarea lui Dinu Nicodin, care
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
singurătatea mea, o toamnă, vânt turbat, sau cucuvea, pe unde merg mă însoțește peste tot, întunecat, octombrie plouă mereu, se joacă picăturile pe geamul meu, ca hoțul am luat noaptea la spinare, în zori sunt pajujul cupidon ce moare, noaptea colină mi-s pernele moi, călăii somnului mă-ngheață sloi, ploaia lovește-n creștet pe copaci, pădurea iar mă-ntreabă :ce mai faci? hai să murim, zice pădurea mea, să ne-ngropăm în flori de peruzea. tu, codrule, renaști în primăvară
SINGURĂTATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363204_a_364533]
-
de parcă avea aripi și dobora cu copitele cai și călăreți. - Luptă, Măria Ta!... Luptă!... Lovește precum trăsnetul! Azi vei învinge!... Luptă, căci oștirea te urmează!... Marea victorie e aproape!... În acel moment pâlcurile de oșteni care se retrăseseră pe o colină înspăimântați de forța adversarului, priveau uimiți la minunea care se petrecea acolo jos, unde un călăreț coborât parcă din văzduh deschidea cărare printre vrăjmași. Încurajați de vitejia celui de lângă vodă, se avântară și ei în bătălie. - Înainte, după vodă!... La
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
înconjurat de oștenii săi. - Înainte, vitejii mei! - tună vodă de răsună valea și asaltară din nou oastea otomană. A fost o luptă crâncenă. În cele din urmă dușmanul îngrozit de furia cu care luptau valahii, a bătut în retragere. Pe coline, pe un roib ce se ridica deasupra tuturor, un călăreț cu pletele în vânt lovea de zor cu paloșul ce strălucea în bătaia soarelui. Cu cât izbea mai tare, cu atât forțele parcă i se dublau. Principele și oștenii săi
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
nu știu să asculte, doar să întrerupă! Privesc și re-privesc video încercând să-mi imaginez cam cum ar fi fost fabulată antica legendă în continuare de Remus, ministru educației naționale: „În vremea aceia nu era nici un oraș pe acolo, doar coline împădurite pline de patrupede cu coadă și zburătoare ce aveau cuiburi. O vulpe, încercată numai de insatisfacții în anturajul și vizuina ei, deveni melancolică, practic făcu o depresie și căuta o ieșire, un schimb de mediu, de locuință. Într-o
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]
-
pentru că n-ar încerca, ci pentru că e surmenată, depășită numeric, depășită ca armament și prost plătită. Când lucrurile o iau razna, știm toți că o iau razna foarte rapid.” Ca să-i poată urmări pe traficanți, Rob a postat santinele pe coline și în munți. “Nu e paradoxal că a fost nevoie de un val de criminalitate pentru a reconcilia localnicii și străinii?”, întreabă MacIntyre. Paterson susține că secretul a fost încurajarea vârstnicilor să se încadreze în acest detașament al vigilenței, aplicând
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
și nici în noaptea lumii atins va fi vreodată [53] Materia-n Cetate crapă ca albe ziduri și din adâncuri iată un nechezat că vine și Calul iar se vede mai stins și fantomatic înșeuat cum trece pe-a lumilor coline [54] Mulțimile popoară aleargă mut pe dealuri și iată să-l atingă să-l pipăie ar vrea însă el aer este o lumină stinsă proiecție în spații a unei stinse stea [55] Și în genunchi pe dealuri în strania lumină
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]