2,623 matches
-
ai alteia; organizarea politică le-a venit românilor de la slavi și de la maghiari” (p. 191); toate grupările etnice care au evoluat în spațiul aglutinant din jumătatea de est a Europei, paralel și în intersectare cu romanitatea orientală, ca efect al colonizărilor romane au fost transformate în populații năvălitoare, donatoare de cuvinte limbii române (p. 139 354); fonetica, morfologia și sintaxa limbii române, ca și lexicul fundamental al acesteia sunt o continuare specifică a latinei vulgare (p. 46 urm.). Aceste puncte orientative
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și luat de slavi de la români. 3. Începerea analizei limbii române cu componentele onomatopeică și aglutinantă ale acesteia contrazice hotărârea lui Scraba de a rămâne constant în sfera metafizică. La fel și afirmația că „în cursul veacurilor ce au urmat colonizării, elementul roman de coloniști s-a contopit cu cel autohton” (p. 93). Nici ducerea în antichitate a limbii și a poporului român, care au apărut în urma romanizării, nu reprezintă pentru Scraba o contradicție, el rămânând ferm în metafizică: „Din ori
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și faringele și limba (30); Aria sacrală situată distal față de somita 28 al cărei material neuroenteroformator migrează în sens invers, caudo-rostral și colonizează derivatele intestinului terminal, rectul și colonul descendent până la unghiul colic stâng (2, 20, 21, 24, 27-30). După colonizare soarta progenitorilor neuroenterici este strâns legată de microclimatul enteric local și diferențierea urmează fie linia catecolaminergică din care se vor forma neuronii serotoninergici, fie linia non catecolaminergică din care se dezvoltă liniile neuronale enterice (2, 27-30). Într-un anumit segment
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Vietnam (V. comme Vietnam). Aimé Césaire (născut în 1913), poet martinichez de limbă franceză, apare, în întreaga sa operă, drept poetul celor de rasă neagră. Acest militant politic stigmatizează, chiar de la prima sa piesă, Et les chiens se taisaient (1956), colonizarea 43. Aceeași problematică se continuă, într-un mod încă și mai amplu, în La Tragédie du roi Christophe (1964), în Une saison au Congo (piesă despre asasinatul lui Patrice Lumumba, președintele Zairului) și în Une Tempête. Kateb Yacine (1929-1989) scrie
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
modestiei, ca formă laică a smereniei", ca imunizare la individualism; mai mult, copiii nu mai aparțin în primul rând părinților naturali, ci comunității, partidul fiind principalul educator al poporului, cel care le ocupă întregul timp liber cu activități "cetățenești", în "colonizarea comunistă a vieții private".882 Îndoctrinarea începe de timpuriu, prin organizarea de formațiuni "școlare" de tip militar, ca Șoimii Patriei (pe modelul Hitlerjugend, după cum observa Ion Manolescu), pedagogia comunistă dezvoltându-se pe câteva direcții principale: militarizarea școlară (preluată din China
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
peste tot și nicăieri", orașul unde totul este posibil, orașul real ca veșnic pretext pentru imaginar. New York este un "muzeu imaginar urban", care își găsește sursele în cele patru mari mituri americane epoca de aur, natura brută care trebuie domesticită, colonizarea Vestului și Tărâmul Făgăduinței dar reprezintă și ambivalența mitului Americii (care este atât Eldorado cât și contra-utopie dezumanizantă și mecanicizantă). Mitul său comportă două aspecte antagoniste și complementare: pierderea specificității în "nebuloasa memoriei culturale", dar și imaginea cu puternic efect
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Banat în jur de 13.000 de români, perioadă în care se amintesc localitățile: Cuvin, Mărghita, Deliblata, Doloave, Iancaid, Nicolinț, Râtișor, Torac, Uzdin, Seleuș. Totuși, migrațiile masive ale românilor spre aceste meleaguri încep abia după eliberarea de sub jugul turcesc (1716). Colonizările continuă în secolul al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Românii veniți dn Banat, Ardeal, Oltenia vor ajunge în contact cu alte popoare care trăiesc în aceste părți și anume: sârbi, maghiari, germani, slovaci, ruteni
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
o sută de ani să fie în țară, nu sânt în stare să pronunțe românește. 3. Nu știm cum e istoric constatat că coloniștii ar fi fost semiți. Ex toto orbe Romano a lui Entropius (singurul loc ce vorbește despre colonizare) nu poate fi interpretat prin Siria Asia Mică ș. a. 4. Dacă coloniștii ar fi fost străini, ei n-ar fi putut vorbi decât limba latină clasică. În limba română se găsesc însă tocmai elementele unei latinități arhaice, ce nu se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ZECELEA Șesurile dintre Volga, Nistru și Prut au fost totdauna bogate în populațiuni războinice și neliniștite cari, negăsind piedici până în Carpați și până în Balcani, părăseau locuințele lor și porneau in lume spre a cuceri alte țări. Istoria Daciei vechi după colonizare consistă {EminescuOpX 39} aproape numai din călcările roiurilor de popoare din răsărit, istoria Moldovei înscrie asemenea mulțime de războaie întîi cu tătarii, apoi cu cazacii, în fine istoria noastră nouă - cine n-o cunoaște? Cine nu știe câte invazii despre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
veacul al șaptesprezecelea, că Nistor Ureche, de pe a cărui izvoade au scris fiul său Grigore, e boier mare la curtea lui Ieremia Movilă și partizan al Movileștilor, că Miron Costin moare de sabia lui Cantemir, că ei toți cunoșteau istoria colonizării tătarilor în Basarabia; ba, Miron Costin vorbește de ei cu acel ton nepreocupat al contimporanului, care nu găsește de cuvi[i]nță a mai esplica lucruri cunoscute de toată lumea; precum am vorbi noi astăzi de pahonții rusești prin gazete, fără
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zi mai favorabilă atât statului român al Dunării cât și propriilor sale populațiuni române. Această putere e Austria. De pe când încă gurile Dunării și Dobrogea erau turcești s-au făcut și repetat adesea cererea către Înalta Poartă de-a încuviința colonizarea deltei cu supuși austriaci, ceea ce Poarta a refuzat cu stăruință. Ținta politicei austriace de-a se întinde cel puțin cu influența sa politică de la Adria pîn'la Marea Neagră, necesitatea de piețe orientale pentru desfacerea mărfurilor sale, teama {EminescuOpX 89} justă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Chiar în orașe însă ei s-au înmulțit prin căderea micei manufacturi și victoria capitalului mare, reprezentat prin fabricele cu mașine de vapor. Romanii și în vremea noastră englejii caută a înlătura aceste nevoi sociale printr-un sistem practic de colonizare, căci colonia e un canal de abatere a superfluenței populației care, rămasă în țară, ar îneca în valurile ei și statul și cultura. În Rusia însă ne-ntîmpină ciudatul fenomen al tendențelor comuniste agrarii. Daca socialismul orașelor industriale e esplicabil, deși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de ani, și trăiește numai prin încordarea cea mai mare, fie a brațelor, fie a isteției poporului românesc. Tot d-nia lor sânt aceia cari, printr-un exagerat liberalism și prin legiuiri cosmopolite, au prefăcut țara într-un loc neutru de colonizare pentru toate elementele străine de primprejur; cari, prin favorizarea culpabilelor comitete revoluționare bulgărești, au grăbit soluțiunea unei cestiuni ce trebuia să se rezolve numai de cătră noi și de cătră celelalte elemente constitutive ale foastei împărății turcești. D-lor au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e mai mult decât nimica și poate da direcție unei mișcări oarecare. Astfel planul de colonizațiune a Dobrogei prin italieni ar fi vrednic de-o atenție unui ziar italian român; și dacă ar succede o dată de-a porni curentul unei colonizări latine spre România, nu ne îndoim că chiar latifundiile României proprie ar fi un teren roditor pentru o asemenea lăudabilă operă. {EminescuOpX 135} Nu ne facem mari iluzii asupra acestui plan - din contra sîntem mai aplecați de-a crede că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cel oficial și recunoscut de "Romînia" și pentru a se trece în legea fundamentală întinderea actuală a teritoriului statului. Art. 2, privitor la rectificările de fruntarii, pentru că-n privirea aceasta s-au ivit divergințe de păreri. Art. 3, privitor la colonizare, pentru a se putea coloniza Dobrogea cu străini. Art. 7, din cauze cunoscute. Art. 44, pentru a se putea spori numărul vicepreședinților Senatului. Art. 77, pentru a se putea face diurnă senatorilor. Art. 113, privitor la buget, pentru ca și Senatul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de ex[emplu], dar nu înțelegem ca ele să fie declarate de bunuri private ale statului. Pericolul unei asemenea maniere de-a vedea ar fi nemulțumirea generală a populației de acolo. Dar în ultima linie aceste pofte de espropriere și colonizare se îndreptează contra românilor din Dobrogea chiar. Românii de acolo sânt elementul acela care stă mai bine și e mai bogat, încît țăranii de pe marginea Dunărei sânt oameni - în parte - mai cuprinși decât negustorimea din Chiustenge. Ei n-au suferit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
reținere a particulelor de praf spălate de la nivelul amplasamentului. Pe durata funcționării: 1. La nivelul spațiilor libere se vor aplica măsuri care să asigure o revitalizare a biocenozelor prin instalarea de microhabitate și structuri artificiale. 2. Se va încuraja colonizarea cu specii de flora și faună prin promovarea succcesiunii naturale de vegetație și implementarea unor măsuri active de creare a unor nișe ecologice. Se vor crea astfel condiții de observare și supraveghere a florei și faunei în condiții de expunere
ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299875]
-
colonii. Un fel de avans asupra drepturilor miniere și o parte din profiturile viitoare. Ne diversificăm activitățile și privilegiem terraformarea. Investiții funciare la scară galactică. Pentru construirea unor lumi noi și lucruri de acest gen. ― Aha, bine, am văzut reclamele. ― Colonizarea lui Acheron nu va aduce nici un profit Companiei până la terminarea terraforrnării, dar o intreprindere așa de importantă are în vedere beneficii pe termen lung. Constatând că acest argument o lăsa indiferentă, încercă o altă abordare.) Am auzit că lucrezi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în parte au ales de bunăvoie exilul în locul sclaviei și s-au împrăștiat în regiunile învecinate" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84). Totuși, această continuitate etnică a dacilor nu afectează sub nicio formă puritatea latină a românilor. Inconveniența populațională este soluționată prin colonizarea teritoriului deșertat în urma stârpirii dacilor, cu romani aduși din Roma și din peninsula Italică: "Ca să nu rămâe acea țară pustiită și pentru ca să aibă tari și credincioși oameni, carii despre părțile acelea ale varvarilor să fie zid și apărare împărăției, din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originea italică a coloniștilor, deși se admite că o parte dintre aceștia proveneau din regiuni extra-italice. În perioada naționalismului critic (1918- 1947), se face încă o concesiune. Abia acum se ajunge la respectarea citatului clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1923, p. 17). Alte locații exotice sunt menționate de C.C. Giurescu, pentru care o parte considerabilă a coloniștilor proveneau "ba chiar și din Africa și din Siria. Din Italia au venit mai puțini" (Giurescu, 1942, p. 47). Pe lângă faptul că colonizarea nu s-a făcut cu oameni aduși "din Roma și din Italiia" (Micu, 1995, p. 36) [1805], teza originii nobile a coloniștilor primește o lovitură de grație prin afirmația că "unii coloniști nu erau romanizați [!] [...] alții vorbiau grecește [...] dar marea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
A scutit pe preoți de sarcinile servile. [...] A legat întreaga biserică ardelenească de Târgoviște, legătură care a rămas și după el" (Floru, 1923, p. 120). Prin instituirea Mitropoliei Ortodoxe în Transilvania, la Alba Iulia, Mihai Viteazul a început procesul de colonizare românească a Ardealulul maghiarizat. Aceasta este interpretarea lui I. Floru (1923), care, în manualul său, semnalează: "odată cu Mihai Viteazul, un început de romanizare a Ardealului înstrăinat" (p. 120). "Instinctul național" care pulsa în Mihai s-a concretizat astfel nu în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rupt vraja naționalismului etnic românesc. Imaginea trecutului, ca resursă simbolică de legitimare și contrafort al ordinii consacrate, nu putea rămâne nealterată. Una dintre cele mai presante preocupări ale noului regim în procesul de consolidare a puterii a fost aceea de "colonizare a trecutului" (Rusu, 2011b), posibilă prin impunerea unei noi grile de interpretare a istoriei poporului român care să ranforseze noul status quo. Colonizarea comunistă a istoriei a făcut ca întreaga osatură a trecutului să fie revertebrată. Noua armătură a istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele mai presante preocupări ale noului regim în procesul de consolidare a puterii a fost aceea de "colonizare a trecutului" (Rusu, 2011b), posibilă prin impunerea unei noi grile de interpretare a istoriei poporului român care să ranforseze noul status quo. Colonizarea comunistă a istoriei a făcut ca întreaga osatură a trecutului să fie revertebrată. Noua armătură a istoriei deveneau principiile inexorabile ale "Marxism- Leninismului" (Roller, 1952, p. 1: majuscule în original), singurele "cu adevărat științifice", capabile să redea istoria românească potrivit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elemente aduse ex toto Orbe Romano", cu oameni veniți din "Tracia, Pannonia, Gallia, Asia Mică, Nordul Africei etc.", "fie romanizați, fie neromanizați". Distrugând iremediabil teza purismul etnogenetic (fie și daco-romanic), atât de scump naționaliștilor români, manualul rollerian afirmă că în urma colonizării s-a format "un adevărat mozaic de neamuri" (Roller, 1952, p. 41). Poporul român avea să rezulte din acest amalgam doar după ce slavii își vor fi adus contribuția cardinală. Prin această nouă mutație survenită în chestiunea originii, se înregistrează încheierea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]