1,791 matches
-
fapt, complicita cu ceea ce nega. Cu ceea ce mima că neagă și combate. Adevărații combatanți vor învia cândva? Să curețe murdara subterană... Irina se ridică, enervată, își aprinde țigara. Se reazemă de balustrada de lemn a terasei. Îl privește, iritată, pe combatantul de altădată. — Spaima de primăvara asta. De lumea asta chircită, pocită, sufocată atâta vreme. Ațipită atâta vreme, anihilată atâta vreme. Iarna lungă a așteptării. Și acum... bucuria păgână, ilicită! Sfidarea care n-are curaj să sfideze. Ceva viclean și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pas, și nu o vede, ce bine că nu o vede. Nu vede ochii arzând, strânși, să oprească plânsul, isteria. Încearcă, crispată, să se stăpânească, deși mâinile tremură, înfrigurate să apuce, să strângă, să descarce. Strâns, în muțenia lui etanșă, combatantul de altădată e încă viu. E încă viu, kir Ianuli, dar nu aude și nu vede semnele schimbării, aici, la un pas, la un pas. — Anotimpul capcană... izbutește Irina să murmure. Un timp... un timp ne... nerăbdător. Oameni prea răbdători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
da, este chiar nerăbdătoarea soțioară a răbdătorului domn Ianuli: iapa sa inestimabilă! Nărăvașa Emilia, zisă Mila, Mila Ianuli. Curvoiul. Zeitatea înlocuirilor și înlocuitorilor, Curvoiul marelui anotimp păgân, batjocura seducătoare... da, da, asta voise, de fapt, să-l întrebe pe amuțitul combatant, exilat în lună... ce mai face Curvoiul, cum te mai descurci cu sublima, spurcata? Dar nu mai are timp, mâinile și lacrimile și scâncetul pornesc simultan și bărbatul e acolo, la un pas. O glumă idioată, pe care nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
noastre? Nu se poate sși cu certitudine, sectorul era oricum protejat, Liakov Îl Încredințase unuia dintre ofițerii săi cei mai iscusiți. Rațional, Fazel ordonă fără Întârziere Încetarea operațiunii, ceru să se dea semnalul de retragere, un soi de gângurit prelung; combatanții dădură Înapoi. Câțiva, Între care Moore, erau răniți. Unul singur nu se Întoarse. Baskerville. Fusese omorât fulgerător, Încă de la prima salvă. Vreme de trei zile, Tabrizul avea să trăiască În cadența condoleanțelor, condoleanțe discrete la Misiunea Presbiteriană, condoleanțe fierbinți, fervente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și dacă ar afla, cum se numea cel care a tras. Noaptea dinaintea bătĂliei Pe vremea aia lucram Într-o casă distrusă de bombe care dădea spre Casa del Campo din Madrid. Dedesubt se purta o bătĂlie. Îi vedeam pe combatanții Împrăștiați sub noi și pe dealuri, simțeam mirosul bătĂliei, Îi gustam praful, iar zgomotul era ca o peliculă continuă de focuri de carabină și automate care creșteau și scădeau În intensitate și care erau amestecate cu bubuitul proiectilelor trase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să cred că Charlotte a câștigat de fiecare dată! exclam eu intrigată, în timp ce mă îndrept spre metrou împreună cu Daisy. Pentru că Finn și Ben au fost prea politicoși să-și pună mintea cu ea. Are dreptate. Deși amândoi au firi de combatanți și s-au îmbrâncit fără milă pentru a ocupa scaunul liber, n-au avut tupeul să fie prea duri cu o femeie pe care abia o cunosc. În schimb, Charlotte n-a ezitat o clipă să se ia la trântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
război și cavaler al coroanei Italiei, nu putea simpatiza decât cu guvernul aflat la putere, care, după voia hazardului, era chiar dictatura fascistă. Era fascist unchiul Carlo?” „În măsura În care, cum se spunea În ’68, fascismul Îi repusese În drepturi pe foștii combatanți și-i răsplătea cu decorații și avansări În carieră, să zicem că unchiul Carlo era, În chip foarte moderat, fascist. Destul ca să se facă urât de Adelino Canepa, care, În ceea ce-l privea, era antifascist, din motive foarte clare. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o intervenție „providențială” în eliberarea cetății. Pe de altă parte, este dificil să luăm literal afirmațiile textului care notează pierderea a circa 200000 de oameni -mai exact 185000 - cifră considerabilă, aproape de negândit pentru acea epocă (la Waterloo, în 1815, toți combatanții erau împreună circa 300000 și au murit aproximativ 48000). Dacă într-adevăr Senaherib ar fi pierdut într-o singură noapte o asemenea armată, nu se înțelege cum a reușit să se întoarcă la Ninive și să domnească acolo încă douăzeci
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a fost decapitată, dar e posibil să fie vorba de o acțiune post mortem, nu de cauza reală a morții. Problema este aceasta: dacă nimeni sau cel mult o singură persoană a fost decapitată în decursul cumplitei lupte în care combatanții erau înarmați cu topoare și săbii, care este probabilitatea ca cineva să fie decapitat într-o altercație domestică? Cred că mai degrabă scăzută. Ca atare, bărbatul din mormântul D de la Giv‘at ha-Mivtar este probabil un individ care a suferit
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
așa cum s-a spus, ne poate ajuta să adâncim discursul: Ceea ce acela dintre vechii greci, care se pricepeau puțin la filosofie, considera o sarcină pentru o viață, fiindcă la capătul îndoielii nu ajungi în zile și săptămâni, ceea ce acel vechi combatant a dus la îndeplinire, păzindu-se de toate seducțiile pe drumul spre echilibrul îndoielii, negând neînfricat siguranța simțurilor și siguranța reflexiei, incoruptibil față de teama izvorâtă din iubirea de sine și insinuările compasiunii - cu acestea face oricine în vremea noastră începutul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
intime ale personalității sale. Să-l înlocuim acum pe naivul predispus înșelării cu cel care s-a confruntat deja cu viclenia metafizică a răutății plătind tributul decepției și-al sacrificiului de sine către zeul negativității umane. Maturitatea unui astfel de combatant învins și proiectat în obscuritatea resemnării survine din mijlocul acestei resemnări. După efectul copleșitor și debusolant al înfrângerii consumate, o liniște ancestrală coboară învăluitor peste spiritul celui rănit. Din această pace care echilibrează, care re-așează firea în tensiunea constantă ce
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Leicester Square, spre Whitehall, și spre Tamisa. Cârciumile erau împodobite pentru Crăciun, gălăgioase și suprapopulate. Scarlett-Taylor vorbea puțin, dar bea vârtos, observase Tom. Obiectivul final era „Leul Roșu“, din capătul mai îndepărtat din Whitehall, dar când ajunseră pe la mijlocul drumului, majoritatea combatanților se făcuseră nevăzuți, lăsându-l, până la urmă, pe Tom singur cu beatul lui colocatar. Când ajunseră la „Leul Roșu“ cârciuma era închisă. Tom și Scarlett-Taylor porniră de-a lungul Tamisei, traversară podul și o luară pe chei. Fluxul era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
om afirmă că-i sângerează inima pentru patria lui, nu încearcă o senzație neplăcută. Cu Emma, însă, lucrurile stăteau altfel. În copilărie, nu însemnase mare lucru pentru el faptul că locuința străbunicului său fusese arsă de „rebeli“. Avea admirație pentru combatanții din 1916 și pentru lupta de eliberare a Irlandei. De fapt, Irlanda făcuse din el un istoric. Tatăl lui nu discutase niciodată politică, se învârtea într-un cerc strâmt de vechi prieteni și cel mai bine se simțea printre cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Tom. Tom îl izbi în coaste. Se prăbușiră peste măsuță, făcând să zboare vaza cu roze fanate. Încăierarea ar fi putut continua mult și bine, dacă un potop de apă rece nu s-ar fi revărsat de sus în capetele combatanților. Pearl, aflată pe palier, răsturnase peste ei o cană cu apă. Mirați, muiați și ridicoli, se descleștară. — Drace! — Fir-ar să fie! Tom își scoase haina și o scutură de apă. Emma își stoarse poalele cămășii care îi ieșise iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu date native esențiale. Țăranul cinstit și harnic a devenit camaradul afectuos și ostașul iscusit, dar, mai ales, marele iubitor al țării sale. Această idee și acest sentiment l-au făcut să treacă cu ușurință peste greutățile vieții de ostaș combatant. Dar, a căzut peste el nenorocul. Toader a fost rănit și... reformat. Nu mai era bun de luptă. Scăpat de viața de cazarmă, întors în satul său cu gândul de a-și vedea de gospodăria lui, omul a băgat de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
răzbuna greaua pierdere, Ecaterina a cerut să fie înrolată chiar în Regimentul 18 Gorj, din care făcuseră parte și frații ei. Până la urmă, colonelul Obogeanu, comandantul Brigăzii 22 Infanterie, a dat ordin ca Teodoroiu Ecaterina să fie repartizată ca ostaș combatant în compania 8, batalionul 2, Regimentul 18 Gorj. Un alt vis începe să se înfiripe Visul cel nou al Cătălinei era acela de a face tot ce-i stătea în puteri pentru a se alătura cât mai repede trupelor greu
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
replică, a întocmit și Ecaterina Teodoroiu un memoriu către superiorii ei: „Doresc fierbinte să fiu lăsată mai departe în rândurile luptătorilor”. I-au sărit în sprijin și foștii comandanți. În cele din urmă, tânăra luptătoare a fost acceptată în rândurile combatanților. Pe frontul din Moldova, ostilitățile se înăspreau de la o zi la alta. Pe 9 iulie 1917, a început marea ofensivă de la Mărăști. în august, a urmat confruntarea cea crâncenă de la Mărășești. Orgoliile nemăsurate ale lui Mackensen, transmise și subordonaților
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
toată și suferea și într-o situație și în cealaltă. Toată ziua a durat acea încleștare pe muchie de cuțit. Exact ca în basmele românilor: „Și se luptară zi de vară până-n seară”. Când s-a lăsat întunericul, cei doi combatanți au aruncat săbiile în iarba peste care începuseră să cadă mărgele de rouă. Ori, poate, erau bobițele lor de sudoare. S-au îmbrățișat ca doi frați și și-au jurat prietenie pentru tot restul vieții. Roland a făcut nuntă mare
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
de țară, de casa părintească, de copilăria dusă, de revolte antiguvernamentale postdecembriste. Cartea sa este un cânt al durerii și revoltei, cu vizibile transparențe biografice. Măcinat de dorul țării, ca orice emigrant, Gh.T. devine un cronicar al vieții politice, un combatant acerb al racilelor de tot felul, deplângând spolierea țării: „N-au mai rămas prea multe de vânzare/ Nici pe pământ și nici în subteran/ Doar la Buzău mai este un vulcan și orizontul ce se vede-n zare.” În poezia
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
elevi și studenți ce preiau ștafeta ce a alergat prin anii socialismului cu facla aprinsă a culturii, de la tinerețe până la bătrânețe. Ion N.Oprea s-a aplecat asupra acestui izvor de istorie, pentru că Alexandru Mânăstireanu a fost șef de promoție, combatant în război, profesor de liceu, el însuși autor de memorialistică, îngrijitor de ediție a unui „Jurnal de front” semnat de Leonida Goga, și autor a 4 volume de memorii și critică literară intitulate „Călător... prin vâltoarea vremii”. Există în aceste
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93065]
-
se reconfirmă participarea sa Primul Război Mondial, fiindu-i conferită Medalia „Victoria” a marelui război pentru civilizație 1916-1921, în numele Ministerului de Război și cu aprobarea Comandantului Brigăzii 14 Artilerie, Colonel Voicu, recunoscându-i-se astfel meritele în efortul militar combatant întreprins în perioada 1916-1918. Debutul activității lui Gheorghe N. Chirilă în Iași, în calitate de comerciant poate fi plasat, potrivit informațiilor furnizate de izvoarele documentare de care dispunem, în anul 1918, întrucât, în cuprinsul unui certificat din 21 august 1918 se precizează
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
psihologic motivele și detaliile care vor interveni în "jurnalul de front", cum a fost considerată cea de-a doua parte. Camil Petrescu, prin război, va diagnostica societatea contemporană lui. Războiul apare, în romanul său, așa cum l-a trăit, din perspectiva combatantului, fără scene eroice. După cum chiar el mărturisește, nu descrie lupta, ci viața interioară a individului care participă la război. Afirmația scriitorului este contrazisă de însăși scrierea lui, deoarece sunt pagini care surprind dinamic, vizual și auditiv, asaltul sau retragerea, momentele
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
chiar el mărturisește, nu descrie lupta, ci viața interioară a individului care participă la război. Afirmația scriitorului este contrazisă de însăși scrierea lui, deoarece sunt pagini care surprind dinamic, vizual și auditiv, asaltul sau retragerea, momentele de teroare trăite de combatanți. Jurnalul de front al lui Ștefan Gheorghidiu conturează o personalitate complexă, aflată în împrejurări inedite, confruntându-se cu moartea. Realitatea obiectivă se transformă în marea și unica situație rezultată prin dispariția neprevăzută. Analizând subiectiv problema morții, autorul realizează imagini memorabile
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
până în clipa respectivă, demonstrând ororile războiului. Subsolul capitolului, prin citatele de E. M. Remarque și E. Junger, creează fundalul general-uman al războiului și sporește gradul de autenticitate, printr-o mărturie în plus. El observă și înregistrează "panica, lașitatea, frica, superstiția, insesibilitatea combatantului." Ofițerii Corabu și Orișan sunt și ei prezenți în acest "jurnal de campanile" în scene caracteristice prin încordarea dramatică a clipei prezente, care retează lumina și aduce spaima întunericului și a neantului. Romanul pe ambele fronturi, al dragostei și al
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
experiența războiului, gelozia și ura dispar, fiind substituite de dezinteres și indiferență: Mărturisirea eroului din final ilustrează afirmația: Drama lui Ștefan Gheorghidiu este una a incompatibilității, a imposibilității de comunicare autentică: între el și Ela, între el și ceilalți, între combatanți și necombatanți în războiul cel adevărat. Drama se consumă în interior, la mari adâncimi. Aflându-se în centrul evenimentelor, eroul încearcă să dea unitate perspectivei, recreând lumea și supunând-o unui tipar de idealitate. Neconcordanța dintre acestea două, lumea absolutului
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]