1,437 matches
-
impatient) Mensuel français d'information sur les médecines alternatives depuis 1977. 3. Azoicăi Doina: Etica cercetării clinice. O prioritate în medicina bazată pe dovezi Revista Română de Bioetică, vol 2 nr.2 2003, 40-44. 4. Badea Gh, Badea R: Atlas comentat de ecografie abdominală, Editura Medicală, București, 1990. 5. Bhatikar SR, Mahajan RL, De Groff, CA: Novel paradigm for telemedicine using the personal bio-monitor. Biomedical Sciences Instrumentation, 2002, 38: 59-70. 6. Bijker WE, Hughes TP, Pinch TJ: The social construction of
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
al teologilor: atât pe cele admise, cât și pe cele respinse. Semnalează o dificultate de realizare majoră: polisemia multor nume. Nu intenționează să ocolească dificultatea în maniera lui Halm, care n-a reținut decât un sens pentru fiecare nume comentat, nici în maniera lui ‘Abd al-labb"r, care introduce același cuvânt în mai multe rubrici ce par a i se potrivi și îi consacră de fiecare dată glosa corespunzătoare, ci hotărăște să introducă fiecare nume în rubrică pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Bacon îsecolul al XIII-lea) propune o știință experimentală. Dante îsec. XIII-XIV) și Marsile din Padova îsec. XIV-lea) preconizează despărțirea spiritualului de temporal. Desigur, această gândire rămâne idealistă, spiritualistă, creștină în fondul său. Forma presupune discuții în universități, expuneri comentate, discutate, precizate, formatate și recopiate de studenți. Cărțile sunt scumpe - echivalentul unei luni și jumătate din câștigul unui meșter constructor, pentru un singur volum -, circulă puțin, sunt rareori fiabile sută la sută, foarte adesea falsifică ideile originare ori sunt incomplete
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
potențialitățile păgâne precreștine. Desigur, întoarcerea la Platon, Homer, Tucidide, Herodot nu înseamnă neapărat și regăsirea unui Diogene ori Aristip, dar cunoașterea unor opere necontaminate de creștinism oferă mijloacele unei alternative dominației catolice. Consecințele inventării tiparului amplifică revoluția tehnică. Publicarea textelor comentate devenită un fapt curent îndepărtează neajunsurile aproximației religioase și asigură o alură științifică documentației. Factorul aleatoriu, bricolajul politic, copia intelectualicește supusă erorii, ca fiind un produs ideologic fabricat - în mod intenționat sau nu, inconștientul colectiv există... - lasă loc unor metode
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sintetic datările, condițiile în care s-au realizat inscripțiile, conținuturile, planurile, relații posibile cu celelalte capitole. Aparat critic și note remarcabile. Indexul numelor exhaustiv, valoros index tematic. De utilizat fără moderație - pretutindeni, în orice loc, oricând... O ediție în facsimil, comentată, elegantă, Jurnalul ținut de Montaigne cu referire la Ephemeris historica de la Beuther, Compagnie française des arts graphiques. Găsim aici, în facsimil, cu scrisul lui Montaigne, amănuntele vieții sale cotidiene: nașteri, decese în familie, vizite ale regelui, alegerea ca primar al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de uitat? Sau, ca să folosesc o expresie, după mine nu prea inteligentă, dar destul de curentă: o fi Ion Sava „depășit”? Chiar dacă această expoziție a fost pentru unii o decepție, faptul acesta ar fi trebuit și el să fie consemnat și comentat, ar fi trebuit să dea naștere la întrebări și ipoteze. Ion Sava a fost o mare personalitate a artei noastre, un artist de excepțională inteligență și de un excepțional temperament, care s-a impus vertiginos în epocă prin autoritatea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
artistul o are cu lumea vizibilă a formei și culorii sau cu lumea nevăzută a pasiunii și gândirii. El nu are nevoie de cele mai bune materiale pentru a ajunge la perfecțiune În arta lui. Orice servește scopului propus.” Opera comentată poate fi, așadar, complet lipsită de interes și asta fără a dăuna totuși exercițiului critic, pentru că ea nu servește decât ca pretext: „Așa cum Gustave Flaubert a creat un roman devenit clasic și a făcut o capodoperă a stilului din amorurile
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Mozaic de gânduri: aforisme și reflecții, Casa editurii Eolia, București, 1994. Garter, Moses, Literatura populară română, Editura Minerva, București, 1983. Gibran, Kahlil, Profetul, Editura Orion, București, 1991. Goethe, Johann Wolfgang, Maxime și reflecții, Editura Univers, București, 1972. Golescu, Iordachi, Proverbe comentate, Editura Albatros, București, 1973. Helvétius, Claude Adrien, Texte pedagogice alese, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1964. Hințescu, I.C., Proverbele românilor, Editura Cloșius, Sibiu, 1877. Ionescu, Eugen, Eu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1990. Ionescu, Eugen, Nu, Editura Humanitas, București, 1991. Ionescu, Gheorghe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. șerban, Geo, Idei trăite. Carte de Înțelepciune, Editura Tineretului, București, 1968. Vauvenargues, Luc. de, Maxime și reflecții, Editura Minerva, București, 1973. Vianu, Elena, Moraliștii francezi, Editura pentru Literatură Universală, București, 1966. Vianu, Tudor, Dicționar de maxime comentat, Editura științifică, București, 1962. Voltaire, Maxime și cugetări, Editura Albatros, București, 1974. Zanne, Iuliu A., Proverbele românilor, vol. I-X, București, 1895-1903. Zărnescu, C-tin, Aforismele și textele lui Brâncuși, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1930.
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
include și pe Baudelaire, pe care îl socotește și imoral, în timp ce un alt colaborator, care semna C., subliniază valoarea artistică de netăgăduit a poeziilor scriitorului francez. Inconsecvențe există și în ceea ce privește scriitorii români. Al. Vlahuță și B. Delavrancea sunt, în 1893, comentați favorabil, dar criticați în 1894, după declanșarea polemicii cu „Viața”. I. L. Caragiale, Al. Macedonski, T. Maiorescu nu sunt scutiți de criticile și ironiile pătimașului redactor-prim. Scriitorii care au publicat versuri și proză în A.l., alături de A. Bacalbașa, Tr. Demetrescu
ADEVARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285189_a_286518]
-
A Guide to Information Sources, Book Tower, Gale Research Company, Detroit, Michigan, 1980; Josef J. Barton, Peasants and Strangers: Italians, Rumanians, and Slovaks in an American City. 1890-1950, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1975; Radu Toma, Românii din America. Bibliografie comentată, Asociația „România”, București, 1978; Romania and America: Cross-Cultural Perspectives, București, 1979; Alexandra Roceric, Language Maintenance within an American Ethnic Community. The Case of Romanian, The Romanian-American Heritage Center, Grass Lake - Jackson, Michigan, 1982; Radu R. Florescu (ed.), 100 Years of
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
I. Florescu, Institutul European, Iași, 1995, p. 315. Ibidem. Ibidem. Aureliu Ion Popescu, „Românii din America”, in Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, 1918-1928, Cultura Națională, București, 1929, p. 623. Virgil CÎndea, „Cuvînt Înainte”, in Radu Toma, Românii din America. Bibliografie comentată, ed.cit., p. III. Alexandru Nemoianu, op.cit., pp. 21, 23, 25. Ibidem, p. 7. René Gonnard, Essai sur l’histoire de l’émigration, Librairie Valois, Paris, 1928, pp. 13-14. Radu Toma, Înapoi În viitor. București - New York - București, Editura Globus, București
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe baza destructurării textului dramatic și a diminuării funcției cuvântului (capitolul Strategii artistice ale postmodernismului) și o micromonografie ce readuce în atenția specialiștilor activitatea omului de teatru Haig Acterian. De o importanță deosebită pentru istoria literară românească sunt edițiile amplu comentate din scrierile lui Ronetti-Roman și Mihail Dragomirescu. SCRIERI: Dimitrie Cantemir, București, 1962; Viziuni și forme teatrale, București, 1983; Motive și structuri dramatice, București, 1986; Teatrul și teatrele, București, 1989. Ediții: Ronetti-Roman, Manasse și alte scrieri, pref. edit., București, 1996; Mihail
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
picturalitatea naturii”), Calistrat Hogaș („evaziunea alpestră”) și Al. Macedonski (în special „cromatica”). Același aspect, conceput pe un plan extins, face și obiectul volumului Geografie literară. Orizonturi spirituale în proza românească (1980), în care se conturează, prin intermediul unei selecții de texte comentate, o viziune a naturii în sensibilitatea românească, analiza mergând de la „cadrul fizic” până la „sentimentul timpului”. Examinarea interferențelor dintre literatura română și literaturile străine i-a ocazionat criticului, printre altele, o lectură a operei lui Ion Creangă din perspectiva primului său
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
de cronologie, cu alternări de stiluri, cu fragmente scrise într-o manieră proprie jurnalului. Cam stufos și fastidios pe alocuri, Caii sălbatici excelează tot prin însușirile caracteristice autorului: talentul de stilist, capacitatea de a investiga trăirile, în mod obișnuit discursivizate, comentate lăuntric. Scenele din viața universitară clujeană au culoarea autenticității și valoare de document. Pe cont propriu este o carte de autoficțiune cu statut incert, în ultimă analiză un fel de jurnal neconvențional, dar jurnal totuși, destinat publicării și lucrat literar
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
Cosma și Al. A. Philippide, care susțin sectorul de poezie, alături de Ilarie Voronca, F. Brunea-Fox, Ion Călugăru, Tristan Tzara. Din literatura universală sunt traduși Ezra Pound, Max Jacob, F.T. Marinetti. Sunt prezentate și alte personalități ale avangardei apusene și este comentată opera lui Brâncuși, socotit un mare deschizător de drum. Toate numerele sunt ilustrate cu reproduceri după pictorii Camil Ressu, I. Ross, M.H. Maxy. Printre poeții români cu care redactorii își găsesc afinități se numără, în primul rând, Tudor Arghezi, fenomenul
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
și referințe livrești: „Evoe Bachus... Rue de Grenelle./ Armand Colin... Teatrul din Louvain./ Frumoasa Jeannette...// Noi doi, botezați de Rousseau și de Eau de Cologne-ul doamnei de Staël,/ Strângeam mâinile bunului și prostului Mitru”. Perspectiva unui conflict cu rușii e comentată ironic: „Ne vor bea ochii și părul nostru / (Pe care l-a mângâiat Madame la comtesse de Ségur).” Când filosofarea banală din Unde se duc morții?... ia sfârșit, sentimentul evanescenței devine tulburător prin simplitate și liniște. Transferul în neființă, de
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
1977, Cântul etern, 1977, Luminile de dimineață, 1978), J. trece la o poezie de inspirație patriotică, în tonul epocii. Imagismul devine sărbătoresc, versul se articulează deseori ca invocație. Romanul Vânzătorul de memorii (1972), un colaj de jurnale intime și scrisori comentate, tratează tema vieții ca mistificare cu mijloacele de relativizare descoperite de proza și teatrul modern. Formula narativă amintește de tehnica decupajului cinematografic. J. a făcut și traduceri din poezia rusă. SCRIERI: Menuet, București, 1968; Poema, București, 1971; Vânzătorul de memorii
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
aliniază Thomas Hardy, Max Nordau, Anatole France „suprafinul”, polonezul Wladyslaw Reymont și alții. La sugestia lui Mihai Ralea, criticul citise romanul lui Marcel Proust, de unde articolul Procedeul de creație proustian. Criteriul realist continuă să fie dominant și aici, îndărătul personajelor comentate nu mai apar însă, ca înainte, clasele sociale în conflict. Oamenii sunt acum „probleme”, repere de psihologie și etică. Un ușor impresionism se insinuează uneori în demonstrația critică. Contribuțiile lui I. își mențin, pe anumite direcții, intactă actualitatea. Eminescologul rămâne
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
mai consistent în zonă (1871-1872), în noua-i ipostază de delegat al Angliei în Comisia Europeană a Dunării, impresiile adunate la fața locului au rămas doar simple piese de corespondență, interesante, desigur, adunate laolaltă într-un volum postum 7 și comentate (parțial) în cuprinsul unui studiu special 8. Or, despre J.O. Noyes se poate afirma cu deplin temei că este primul american care, vizitând Principatele Române, împins nu doar de sentimentul datoriei, ci și de propria-i sete de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la „pietrele prețioase care lipsesc de la coroana lui Ștefan cel Mare“, au inflamat relațiile cu guvernul de la Viena. Chiar dacă intervenția nu fusese formulată într-un cadru oficial, acest fapt nu a liniștit prea mult cercurile politice habsburgice. Mult mai puțin comentat, cu excepția reprezentantului la București al guvernului habsburgic, baronul Mayr, a fost discursul ținut cu același prilej de președintele Camerei Deputaților, C.A. Rosetti, ce încheia toastând în cinstea „reginei și a regelui românilor“. Departe de a aduce o atingere reală
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Apus a țarii. Direcția culturală se manifestă cu precădere în interiorul rubricilor specializate, care se diversifica treptat, de la „Gazeta de Vest culturală” la „Cronicar”, unde apar cronici plastice, si de aici la „Curier literar” și la „Cronică teatrală”, unde sunt comentate spectacolele montate la Teatrul de Vest din Oradea, până la „Săptămâna cărții”, „Figuri românești”, „Figuri mondiale”, „Cultură, arta, teatru”, „Cultură, arta, literatura”. Printre poeții gazetei se numără directorul ei, George A. Petre, care semnează cu asiduitate versuri ocazionale. Alături de el, în
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
bibliografice: Z. Ornea, Din nou despre senzaționalul în istoria literară, RL, 1994, 27; Ioana Bot, Eminescologia de scenarii și mistere, ST, 1994, 9; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 20-25; Gh. Bulgăr, „Luceafărul” lui Eminescu. O nouă ediție comentată, L, 1999, 34; „Mă topesc în flăcări.” Dialoguri cu eminescologi din lume realizate de Mihai Cimpoi, VIII, Chișinău, 1999, 110-118; Constantin Stan, Eminescu și editorii săi, „Ziarul de duminică”, 2000, 24 noiembrie; Z. Ornea, Edițiile Eminescu, RL, 2001, 12; Interim
GEORGESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
1885), Regele Ioan (1892), Antoniu și Cleopatra (1893), Iulius Cesar (1896). În 1884 citea la Junimea actul al doilea din Neguțătorul din Veneția. Tălmăcirile sale, făcute în versuri albe și nu în pentametrul iambic, sunt corecte; lucrate pe baza textelor comentate și a dicționarelor limbii lui Shakespeare, ele respectă sensul originalului. Mânuirea mai puțin suplă a limbii române de către traducător nu micșorează contribuția lor la cunoașterea, în spațiul românesc, a lui Shakespeare. Versiunile lui au intrat în repertoriul Teatrului Național din
GHICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287256_a_288585]
-
zi și o noapte, 1970, ș.a.). Câteva au apărut ulterior în volume colective. Debutează în volum cu Elegii pentru Cetatea Soarelui (1973). I-au fost jucate diferite piese, de-a lungul anilor, la mai multe teatre din țară. Cel mai comentat a fost spectacolul cu piesa Să nu vorbim de Bibi (1968), pusă în scenă la Teatrul Nottara, în cadrul așa-numitului Atelier ‘68 (într-un spectacol coupé, împreună cu alte două lucrări, aparținând lui Iosif Naghiu și Leonida Teodorescu). Piesa a stârnit
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]