1,413 matches
-
1, 8, 1‑2; 1, 26, 8.24; 1, 33, 2. În Carm. vv. 1‑14; 83‑84; 765”. . În legătură cu acest subiect, teza lui J. Durel, Les Instructiones de Commodien, Paris, 1912. J.-M. Poinsotte pregătește o nouă ediție, amplu comentată. Utilizăm aici această ediție, încă inedită, pe care, cu amabilitate, autorul ne‑a pus‑o la dispoziție, preluând și traducerea sa. . Commodian scrie (și probabil pronunță) Antechrist, și nu Antichrist. Ca dovadă, acrostihul prezentat, al cărui titlu exact este De
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
selecție din poezia lui Ion Caraion, apărută sub titlul Lacrime perpendicolari (1994). A publicat remarcabile studii despre poeți italieni: Linguaggio di Ungaretti (1959), La mess’in scena in Montale (1959) și Il tempo mitico di Quasimodo, studiu pe care cel comentat aici l-a considerat contribuția „cea mai inteligentă și profundă dintre cele încercate asupra dependenței timp-spațiu în poezia mea”. SCRIERI: Sentimentul timpului în poezia lui Eminescu, Roma, 1957; Linguaggio di Ungaretti, Florența, 1959; La mess’in scena in Montale, Roma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
ei. Cei care au pus problema confidențialității au fost asigurați, chiar de la bun început (ca și mai târziu, când au avut loc întâlnirile), că povestea lor, chiar dacă urma să fie inclusă într-o carte, va fi în primul rând verificată, comentată și corectată de ei înșiși de a decide să nu fie citați. În cazurile în care problema confidențialității nu a fost discutată la început, cercetătoarele au lămurit-o din proprie inițiativă spre finalul întâlnirilor. Pe ansamblu, doar aproximativ 40% din
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
lui Elpi se lasă complet strivită de livresc și doar lectura Lexiconului ne readuce cu adevărat în cadrele originare pentru înțelegerea raportului cu apa. Va trebui să așteptăm însă patru decenii până acolo. La un an după nota deja copios comentată (și scufundată prin exegeză așa cum ai "îneca peștii în apă"), găsesc următoarea consemnare: 9 octombrie Am intrat trumfalnic, ieri și azi, în Ciric, bătând recordurile precedente. Faute de mieux, te surclasezi pe tine însuți, asta-i treaba, cu tot tipicul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Sadoveanu către învățătorul Radovici, publicată și comentată împreună cu altele, în revista „Argeș” nr. 10/1973, a fost deja publicată de revista „Cronica” în septembrie a.c. Facem următoarele precizări: 1. - Așa cum se vede din revista „Argeș” nr. 10, scrisorile publicate și comentate sunt însoțite și de fotocopiile respective. Originalele se găsesc la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni, nu la Dolhasca. 2. - Articolul nostru a fost trimis la redacția revistei „Argeș” încă din decembrie 1972. Dacă între timp cineva a publicat conținutul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
prilejuiește traducerea românească a două lucrări importante ale lui Evagrie Ponticul (346-399) - patriarh spiritual al regiunii Kellia din deșertul Egiptului, către sfârșitul secolului al IV-lea1. Inițiativa aparține lui Cristian Bădiliță, care, în 1997, a publicat la Editura Polirom o ediție comentată a Tratatului gnostic și a Tratatului practic. Versiunea nouă îmbogățește comentariul prin diverse paralele între învățătura lui Evagrie și textele rămase de la alți părinți ai pustiei (în special prin referințe la Pateric). Care sunt cercetătorii români care s-au dedicat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
viață, Evagrie a trăit, chiar dacă nu întotdeauna confortabil, în mediile ecleziastice sau monastice. Nu trebuie uitat că el a murit împăcat cu Biserica, înaintea declanșării violentei crize origeniste (la sărbătoarea Paștilor din anul 399). Evagrie a continuat să fie citit, comentat și colecționat atât înainte, cât și după condamnarea speculațiilor sale cosmologice la al cincilea Sinod Ecumenic din anul 533. Numai pentru că a fost prețuit de către monahii sau clericii luminați ai Bisericii, scrierile evagriene s-au păstrat în numeroase biblioteci ecleziastice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
își regăsește puritatea atunci cînd, foarte departe deja de dialectele populare, nu mai poate fi contaminată de acestea. Ea beneficiază în plus și de înnoirea studiilor clasice episcopale. Ovidiu, Vergiliu, Lucian, Horațiu, Cicero și Seneca sînt studiați aici și analizați, comentați și admirați nu numai ca modele exclusiv stilistice, ci și pentru conținutul operelor lor. Clericii secolelor al XII-lea și al XIII-lea acordă, de altfel, o foarte mare importanță calității discursului și scrierilor lor. Chiar și Sf. Bernard, căruia
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
puternic”, ce ignoră candid constrângerile moralității burgheze comune. Puțin cunoscut, nereluat pe scenă după război și publicat abia în anii ‘70, textul rezistă la lectură și face o figură mai mult decât onorabilă în contextul dramaturgiei din epocă. Mai des comentată a fost Acolo, departe..., pe tema dezrădăcinării intelectualului de origine modestă, autoexilat la Paris în căutarea afirmării, biruitor în proiectul lui, dar mâhnit de sentimentul alienării sale iremediabile. Critica a relevat experimentele de construcție, opțiunea pentru „epicizarea” materiei dramatice - subtitlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
primul rând, sporirea patrimoniului instrumental și modernizarea sistemelor demonstrative. În același timp vom acționa pentru lărgirea ariei de activitate a Observatorului la nivelul întregului județ și chiar în județele vecine, prin expoziții itinerante, susținerea de acțiuni pe bază de diapozitive comentate și, poate, chiar a unor instrumente portabile pentru observații. Vrem ca această „Cetate a stelelor” să devină o prezență activă, vie, în viața spirituală a locuitorilor acestor meleaguri moldovene, un factor cât mai eficient în munca de lărgire a orizontului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
regresiei / 310 8.1.8. Etape în construcția unui model de regresie / 313 8.2. Regresia logistică / 321 8.2.1. Interpretarea coeficienților regresiei logistice / 322 8.2.2. Indicatori ai modelului de regresie logistică / 323 8.2.3. Exemplu comentat de fișier de rezultate SPSS (Barometrul de opinie publică, iunie 1998) / 325 8.3. Analiza logliniară / 328 8.3.1. Șansa / 329 8.3.2. Raportul de șanse / 329 8.3.3. Șansa condiționată / 330 8.3.4. Riscul relativ
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
necoliniaritate se verifică valoarea indicilor T și VIF; pentru condiția de egalitate a dispersiilor se analizează diagrama Yobservat-Yașteptat funcție de Yașteptat (pct.7); pentru condiția de independență a reziduurilor se verifică valoarea indicelui Durbin-Watson (pct.8). 8.1.9. Output SPSS comentat În acest exemplu, urmărim să explicăm printr-un model de regresie liniară variația încrederii în minorități etnice, respectiv în maghiari, germani, evrei și rromi. Baza de date folosită este Barometru de Opinie Publică din luna iunie 1998. Pentru aceasta am
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
datele prezise de model se potrivesc cu cele observate. Dacă nivelul de semnificație este >0,05 acceptăm ipoteza de nul, concluzionând că datele estimate de model se potrivesc cu cele observate. 8.2.3. Exemplu de fișier de rezultate SPSS comentat (Barometrul de opinie publică, iunie 1998). În acest model de regresie logistică variabila dependentă este intenția de vot pentru CDR, vot CDR (1 indică intenția de vot pentru CDR, 0 pentru alte partide, nonrăspunsurile au fost scoase din analiză). Predictorii sunt
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
într-un sistem, având în frunte Înalta Curte de Casație și Justiție. Justiția se înfăptuiește de instanțele judecătorești, în numele legii, ceea ce înseamnă că actul de justiție izvorăște din normele legale și forța lui executorie derivă din lege<footnote Constituția României - comentată și adnotată de M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, București, 1992, p. 278. footnote>. Potrivit art. 2 alin. (2) al Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, instanțele judecătorești
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
familie apare foarte devreme. Degeaba este această propoziție o unitate semnificantă a limbii, ea capătă sens doar în contextul în care ar putea constitui premisele unei argumentări publicitare sau în care apare morala unei povestiri de familie, dar și evaluarea comentată a unor fapte explicative. Totul depinde de locul ei într-o secvență enunțiativă dată, în care are sens, cu prilejul unei enunțări particulare. Această propoziție are sens într-un context enunțiativ. Dacă aserțiunea constatativă ar apărea izolat, analiza lingvistică a
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
identității și alterității, sub cupola frumosului. O temă incitantă, insuficient valorizată de exegeza anterioară, e abordată în cartea Marin Preda - o filosofie a naturii (1994). În evocarea naturii S. identifică o ipostază de prim-plan a palierului filosofic propriu prozei comentate. În relația om-natură, criticul descoperă „transferul reciproc de substanță”, dar și preeminența spiritului. Demonstrația vizează evoluția relației de la adversitate la consonanță, arhetipurile și temele naturii (lumina solară, câmpia, salcâmul etc.), cu reflexe în întreaga operă a lui Marin Preda. Alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
clar și comentarii pertinente și convingătoare. O atenție deosebită se acordă prozelor fantastice, considerate și cele mai izbutite, criticul studiindu-le din perspectiva „relației metafizice dintre eros și tanatos”. Încearcă totuși să recupereze și prozele mai puțin realizate ale autorului comentat. Astfel, noutatea romanului Steaua Bunei Speranțe ar consta în „cultul pentru dragoste, înțeleasă în sens larg, drept apropiere între oameni, indiferent de scopurile ce i-au antrenat în război și deasupra oricăror determinări naționaliste”. Pamfletul ca discurs literar (1999) este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
o prezență discretă în viața literară interbelică. Totuși, numele său avea o certă notorietate, romanele semnate de el bucurându-se de succesul de librărie care a dus la multe reeditări între 1930 și 1946. Fără colaborări în periodicele vremii, puțin comentat, rareori intervievat, D. se face prezent în publicistică doar prin schițele despre tipuri și moravuri literare din Cartea cu minciuni (1936), o viziune comună, dar exprimată cu umor, asupra tagmei scriitoricești. Primele lui romane sunt încercări de valorificare epică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
există multiple cazuri de malpraxis medical care fie sunt înăbușite încă din start, în cea mai fericită ipostază, fie nici măcar nu sunt luate în discuție, întrucât românul consideră că medicul e sfânt și că ceea ce face el nu trebuie nicicum comentat, indiferent care ar fi rezultatul. Cât privește dreptul oricărei persoane de a fi îngrijită și tratată cu omenie, devotament și profesionalism - cine mai stă să-l invoce? Deocamdată doar legislația, practica și doctrina străine. Dar la care, vrem-nu vrem, trebuie
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și ezitări, de tatonări retorice și diluate, trebuie astfel să atingă pragul corelațiilor posibile și al curenților de profunzime care le susțin. M-a surprins însă, în comentariile poetei-critic, faptul că eseistica lui Sorescu era, în mod voit, mai puțin comentată. Cred că nu putem ocoli originalitatea comentariului critic sorescian, modul în care acest poet hîtru făcea critică. Se putea vorbi și aici de stilul Sorescu, e adevărat nu în felul ridicol descris cîndva de Gheorghe Grigurcu; cel ce a scris
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
traducere N. Rîmbu), Polirom, Iași, 2001. 129. Vezi notele referitoare la Heidegger - 104, 111-112, 116-118. 130. Hermeneutica conceptului de paideia este realizată strălucit de Heidegger în Platons Lehre von der Wahrheit (1930-1931). Studiul a fost tradus în limba română și comentat strălucit de Thomas Kleininger. Vezi M. Heidegger, Repere pe drumul gândirii, ed. cit., pp. 161-202. 131. D.G. Smith, „Hermeneutic Inquiry: The Hermeneutic Imagination and the Pedagogic Text”, în E. Short (ed.), Forms of Curriculum Inquiry, State University of New York Press
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stilistică, estetică etc., într-o sinteză eseistică bogată în asocieri și disocieri, ce promovează puncte de vedere, ipoteze ori concluzii personale. Studiile nu sunt nicidecum niște istorii convențional descriptive, alcătuite prin enumerare de date de istorie literară și de rezumate comentate, ci analize preponderent teoretice, animate de bogăția și relevanța referirilor concrete și de ingeniozitatea unghiurilor de examinare și a conexiunilor stabilite. Romanului îi este reafirmat caracterul proteic, îi sunt relevate elasticitatea și fluiditatea poeticii, iar aceste însușiri sunt analizate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
zi și o noapte, 1970, ș.a.). Câteva au apărut ulterior în volume colective. Debutează în volum cu Elegii pentru Cetatea Soarelui (1973). I-au fost jucate diferite piese, de-a lungul anilor, la mai multe teatre din țară. Cel mai comentat a fost spectacolul cu piesa Să nu vorbim de Bibi (1968), pusă în scenă la Teatrul Nottara, în cadrul așa-numitului Atelier ‘68 (într-un spectacol coupé, împreună cu alte două lucrări, aparținând lui Iosif Naghiu și Leonida Teodorescu). Piesa a stârnit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
lasă acaparat de gelozia retrospectivă, întemeiată. În romanul Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, Camil Petrescu dezvoltă un adevărat complex al atracției irepresibile, deși sursa tuturor suferințelor, pentru "realizarea" imaginii impure, a femeii adultere. "Atitudinea" colonelului în fața Elei, comentată interior de Ștefan Gheorghidiu, este o falsă mărturie, întrucît naratorul o inventează de-a dreptul, punînd-o pe seama gîndului celuilalt: așadar, neștiind dacă "să ia un fel de <<drepți>> sufletesc" în fața frumuseții femeii, "sau s-o considere, soldățește, ca pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de simpatie rezervată celor „săraci și împresurați de bir și năpăști” - în fapt un exercițiu retoric lipsit de substanță -, o ostilitate față de suzeranul de la Stambul - și ea de o descurajantă superficialitate, mai mult cârteală de rutină -, cât și o mult comentată „grecofobie” ce îi are în vedere, selectiv, doar pe cei ce descindeau lacomi de la Țarigrad în suita unor voievozi la fel de hămesiți. Împinge cu nonșalanță istoria în obscuritate și își asigură, reinterpretând datele (potrivit unor opinii de grup) și redistribuind accentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]