1,778 matches
-
respectiv. Mi-am pierdut mult din respectul pentru Asahara Shōkō. Făcea o greșeală după alta. Nici o predicție de-a lui nu s-a adeverit. Cele făcute la seminarul de pe insula Ishigaki au fost total aiurea, la fel și cea cu Cometa Austin. Chiar și samana spuneau în gura mare: «Se pare că prezicerile Maestrului nu prea se adeveresc, nu?» Murai acționa exact cum i se dicta de sus, chiar dacă nu înțelegea ordinele pirimite. Nu răspundea decât: «Da, da, da.» Începusem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
cordon ombilical. Însă chiar și În imponderabilitate, simți că ceva de undeva te atrage. Imponderabilitatea te ține și ea În loc. Sau te face să te Învârți mereu În cerc. Uneori În jurul propriei tale cozi, ce se răsfiră ca la o cometă. Femeile sunt asemenea unor găuri negre ce se-nvârt În spațiul cosmic, transformând materia În antimaterie și invers. O mulțime infinită de fetuși și suflete În fașă pendulează În jurul lor. Intră pe o parte și ies pe altă parte. Totu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
porcii secerați de holeră, astfel Încât cărămizile păreau desprinse dintr-un basorelief asiro-babilonian. Satul stătea În așteptare. În locul croncăniturilor de rău augur, se instalase acum o liniște amenințătoare. Oamenii se uitau la cer și așteptau să apară alte semne rele. O cometă roșie, cu coadă ca o mătură, sau fulgere și tunete În zi de Bobotează. N-au apărut nici unele, nici altele. N-au trecut Însă nici bine sărbătorile că s-a auzit zvonul că la Sfatul Popular au descins tovarășii, veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
tradiției neamului. Sunt profesor. Am cochetat cu scrisul de când eram copil: basme, proză scurtă, înțeleciuni extrase din experiențele vieții. Totul a fost trecător și nesemnificativ. Poezia a apărut în urma unui prea-plin al ultimei perioade. </biography> Reptila Am făcut leagăn coada cometei ca să-mi balansez iubirea între tine și Dumnezeu, luptând să stau în echilibru perfect, ascultând idei care-mi amăgesc trăirile pierdute. Am pus îngerii să-mi sărute trupul-pământ ca să-i dezgheț încheieturile pentru zborul spre alte lumi. Reptila din mine
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
curcubeu în călimară multă durere scoasă din râsul profesional al clownului un pic din pirueta pământului un flux o aureolă două valuri de nisip și o balenă eșuată cactusul risipind albul un roi de stele pe post de coadă niciunei comete sirene chemându-mă nicăieri cu disperare un singur sfârșit de lume din când în când un dezastru pe post de știre în loc de desene animate nimicul din spatele nimicului precum o dovadă că se poate număra infinitul cum îmi pot număra și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
văd primul serviciu. Mingea a vâjâit pe lângă mine, pierzându-și pentru o clipă conturul deasupra fileului, înainte de a se izbi, după prima săritură, de prelata verde din spatele meu. Zborul mingii părea să fi lăsat dâra galbenă a unei cozi de cometă pe fundalul verdelui artificial al terenului. — Frumoasă lovitură, am exclamat, deplasându-mi de-a lungul terenului șosetele negre și bermudele în carouri. De data asta am reușit să prind o linie pe primul serviciu al lui Fielding: mingea a izbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de curaj: — Stilurile sunt complet diferite, nu? Vreau să spun că locul ăsta e convențional până în măduva oaselor, iar sculptura ta nu. Nu pare a fi făcută să stea aici - mai degrabă a căzut prin tavan, nu crezi? Ca o cometă. Era a doua persoană care comparase vreodată vreuna dintre Chestii cu un meteorit. Interesul meu pentru el crescu, alimentat din plin, trebuie să recunosc, de înfățișarea sa; era exact la fel de chipeș ca Charles de Groot, dar fără a avea dichiseala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
perfect fotogenică. Am tors în sinea mea, cu un fel de satisfacție personală egoistă. Desprinzându-mă cu greu de imaginea unui eu perfect, le-am privit pe cele cu sculptura. Erau la fel de bune. Planeta plutitoare plana în fundal ca o cometă. A surprins lumina strălucind pe lanțuri, eterată, sculptura părând că plutește în aer, un efect magic. Am observat că în cele câteva fotografii făcute din balcon a prins și cârligul în jurul căruia era înfășurat lanțul, arătând cât de bine e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de reflexe și forme mobile de transpuneri și dizolvări care hotărau culoarea cerului, savoarea și parfumul aerului și situarea locului mic către primejdioasele rotații, către amorurile planetare, combustiile interioare ale soiului, violențele, probabil masculine, ale meteorilor și capriciilor accidentale ale cometelor. Atâtea fenomene pe care un spirit de armonie, demn de ardoare, necunoscut și incomensurabil, le punea cu generozitate la dispoziția, ei dis-de-dimineață. Cum însă acel spirit suprem de armonie universală locuia în ținuturi ale timpului în spațiu, care încă nu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
păreau adevărate și, dacă ele nu erau contrazise În vreun fel, i se Întipăreau În memorie ca fapte de netăgăduit. Când, Într-o zi, Îl Întrebase pe Baronu dacă izbutise să Înalțe pe Valea Morii zmeul ăla care Închipuia o cometă cu cozi lungi, din cârpe colorate, prietenul său Îl cântărise atent, ca să se lămurească dacă nu cumva era vorba de o glumă proastă, apoi Îl Înjurase. Ideea cu zmeul, Însă, nu fusese rea și de punerea ei În practică se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
te‐a urmat. Nu știu cum s‐ a întâmplat Cu destinu‐i blestemat; C‐ a plecat ca prin minune Fără drum și fără nume. Fără datini creștinești și fără cântări popești; Ca pe‐ o tainică planetă Ea s‐a stins ca o cometă. Mama- n viață cât trăiește Toți copiii și‐ i iubește; Dar în sufletu‐i fidel Î‐ i drag cel mai mititel! 29.03.1992 SCRISOARE MAMEI Mamă, de comemorare Îți scriu strașnică scrisoare. De Ileana ca să‐ți spun Ea a
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de noapte, să-l revezi, să-l renaști. Pieptul înainte! Privirea sus-sus, ca și cum n-ar vedea capetele din jur. Vedeta străzii, pe care o domină neglijent, ignorând publicul. Fular roșu, sub gulerul descheiat al cămășii albe. Printre firme și vitrine, cometa color a zilei: pietonul maestru, trișorul disponibil. Rolurile toate la purtător, pregătite. Gata pregătite cancanul, bârfa, bancurile, citatele pedante, zeflemeaua. Calcă moale, tandru, cu mare grijă. Nu poartă decât pantofi microporos, în care te adâncești plăcut și ai chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
jeanși, care a și dat colțul, a dispărut. — Cine era? — Una... Emilia. N-are importanță. Emilia, Emilia Ianuli o cheamă.. Fănică pare dispus să divulge mai mult, dar fostul coleg se grăbește. Accelerează pașii, se grăbește să prindă din urmă cometa. Degeaba, superba dispăruse. În fața teatrului, aglomerație. Spectatorul se îndreaptă spre ghișeu. În spatele ghișeului, o păpușă cu zulufi vorbește cu o păpușă cu coc. Spectatorul bagă capul în vizor. Păpușa nu se sinchisește. Spectatorul tușește, provocator. — Ce doriți? Când să răspundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Babic, omul de încredere, „umbra” prințului. Intermezzo informativ: Despre ciudate comunicări dintre cer și pământ. 1. Un semn plutea deasupra Europei. Poate că era un semn al cerului pentru schimbările ce abia urmau să vină. Dar despre asta doar marea cometă care își etala, noapte de noapte, strălucitoarea ei trenă de paiete cosmice ar fi putut să spună dacă era așa ori ba. Însă... ea tăcea. 2. La Roma avea loc o înălțare mai puțin obișnuită spre ceruri. Curajoasa doamnă Blanchard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
o tăcută încurajare în zâmbetul prințului care, prin fumul ciubucului, o privea din celălalt capăt al salonului, acceptă. ― Nu sunt nici înger, nici demon. Sunt doar femeie. O să aleg aceste picături transparente de sânge sau... de noroc. PAGINĂ NOUĂ 5 Cometa ajunsese în apogeul strălucirii sale pe cerul Bucureștiului când, pe o uliță din spatele domeniului consular francez, opri o sanie din care coborî o femeie voalată. Lăsă sania să plece, apoi se strecură repede pe ușa unui mic pavilion. Valetul o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
elan cochet de disponibilitate. Prea târziu însă. Zâmbetul generalului se topise deja, pentru că în spectatorul așezat chiar în spatele lui recunoscuse trăsăturile tânărului boier revoltat din salonul croitorului. Într-adevăr, tânărul Iancu era acolo. Fusese însoțit tot drumul de zborul strălucitoarei comete pe cer, chiar deasupra saniei lui. Un semn de bun augur. Ajunsese devreme, cu mult înainte de începutu la 8 ore seara precis. Experimentase mai multe atitudini și tocmai descoperise o poziție cu adevărat reprezentativă, când își făcuse intrarea Marele Komandir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pe o galerie exterioară sprijinită pe coloane și arcuri. Sus, luminile din interiorul casei conturau în negru frumusețea stâlpilor sculptați de la marginea cerdacului. Deasupra, domneau doar albastrul clar al nopții și vaga pâlpâire sau ceea ce mai rămăsese din coada strălucitoarei comete. Regele Soare se opri și se rezemă de o coloană. În întuneric, strălucirea pulberii de aur din peruca lui imensă îi anihila expresia de exaltare. ― Mă simt... în sfârșit... cu totul și cu totul liber. E ca un drum prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pentru Felice, care-i aruncă o scurtă privire și-i spuse lui Betty: — Impresionantă, nu-i așa? Se numește Planeta nedescoperită. Îmi place la nebunia senzația de necunoscut! Nu simți și tu entuziasmul descoperirii? Parcă ar lua naștere o nouă cometă Într-un imens spațiu Întunecat, rotindu-se În vid și așteptând să fie găsită... Au urmat numeroase alte observații pe aceeași notă, dar am Încercat să nu le ascult. Dacă aș fi făcut-o, ar fi trebuit să mă târăsc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cu un aer indolent, se ițesc din nimic și, docile, se reîntorc acolo, iar când reiei, legi, ștergi, ele se dizolvă și se reectoplasmează În locul lor firesc, e o simfonie submarină de Înlănțuiri și fracturi moi, un dans gelatinos de comete autofage, ca știuca aceea din Yellow Submarine, apeși cu buricul degetului și ireparabilul Începe să lunece Îndărăt către un cuvânt vorace și dispare Între fălcile lui, el suge și svârrllurp, Întuneric, dacă nu te oprești, se mănâncă singur și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
lunetiștii care îi ținteau: trageți, mă, asasinilor! hai, omorâți-ne! Gloata se năpusti spre zid urlând. Soldații începură să tragă cu gloanțe de cauciuc și să arunce cu bombe fumigene. Oamenii le respingeau cu piciorul, ca pe niște mingi ori comete cu coadă vineție, albastră, portocalie. Printre rebeli, în linia întâi, se aflau ziariști care filmau meciul de fotbal pe viață și pe moarte. Valurile de atacatori se repliau sub statuia Leului, dădeau năvală iar. Din cauza fumului înțepător, sau de frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
eclipsă de soare, pe care-o priveam prin cioburile afumate pregătite din timp. Îți amintești? Dar tu erai foarte mititel pe-atunci... Atunci erau și zăpezi mai mari, iar în acel an, în vară, se arătase deodată pe cer o cometă cu șase cozi răsfirate care păleau în eter. O priveam din balcon cu nesaț cum stătea încremenită, o pată alburie printre stelele galben-strălucitoare, cu mii și mii de colțuri ascuțite. Din stradă, pe atunci pietruită și mărginită de case ca
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
peșteră. Ai ros mărul până la cotor. Te ridici și pui rămășițele, delicat, în scrumieră. Aerul din cameră e rece ca gheața, așa că imediat, dârdâind, îți tragi brațele goale sub plapumă... În acea vară, cum îți spuneam, se ivise pe cer cometa. Nu mă mai dezlipeam de geamul luminatorului, o priveam până nu mai eram în stare s-o văd, îi urmăream cele șase cozi răsfirate spre răsărit. Pe la sfârșitul lui iunie, mama s-a îmbolnăvit foarte grav, ulcer duodenal perforat, și-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
depinde dacă știi să visezi." Și-mi așeză în palmă un mic obiect rece și bine șlefuit. "Pune-o sub pernă și spune-mi mâine ce ai visat azi-noapte." Se îndepărtă apoi spre capătul străzii, unde cerul se albăstrea și cometa, păianjen extatic, își răsfira cozile printre stele. Am intrat în casă și-am privit obiectul dat de Egor. Era o scoică în formă de evantai japonez, cu sideful trandafiriu, în mai multe age suprapuse. Fața exterioară era striată și mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
traversat în vârful picioarelor holul negru ca smoala și-am deschis ușa de la intrare. M-au izbit deodată în față sutele de mii de stele răsfirate pe cer, arzând și scânteind în toate culorile, între ele, declinând pe boltă, marea cometă alburie își flutura pletele prevestitoare de cataclisme, potopuri, incendii, dezastre. Sub stele, foarte adânc, pe strada mea care părea un fund de fluviu, se mișcau alte lumini, vălurind ciudat. Călcând cu tălpile goale peste cărămizile aleii, printre tufănele și trandafiri
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Dar asta se pare că i-a fost soarta... Cu Zizi în brațe, am ieșit încet pe poarta casei la zece fără un sfert. Nici nu observasem că luna era plină. Cerul strălucea de lumină de stele. Declinând pe boltă, cometa albă, cu șase cozi așa de ușor de distins, părea un ied abia născut, păscând pe o pajiște de flori galbene. Când crescuse luna așa de mare? Acoperea vreun sfert de cer cu discul ei scânteietor. Am luat-o în josul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]