15,554 matches
-
neînsoțit de un gest individual. Cartea debutează în forță cu un tabel în care societatea comunistă a anilor '70-'80 este comparată cu o societate feudală. În acei ani România a intrat în regresie accelerată, din acest punct de vedere comparația fiind perfect justificată. Din aceeași clasă de analogii face parte și ipoteza lui Eugen Negrici care vedea în comunismul anilor '50 debutul agresiv al unei noi religii. Ambele par să păcătuiască prin exces livresc - introducerea comunismului într-o ordine "evoluționistă
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
atunci poate fi comparată cu multe alte fenomene, pe lîngă feudalism (să ne gîndim la un stup de albine: trîntorii erau securiștii, matca era cine era, "cercetașele" erau navetiștii, albinele harnice, dar pasive constituiau un anume popor etc.). Nu ironizez comparația foarte bine susținută și plină de nuanțe, ci contest relevanța ei. În același tabel este vizibilă mai vechea polemică între viziunea estetică și viziunea etică asupra culturii, cea din urmă fiind propusă coerent de Sorin Alexandrescu în Privind înapoi, modernitatea
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
un epilog, deloc aleatoriu și nicidecum superfluu, care se va petrece în insula Sfînta Margareta, prizonierul ce poartă o mască - prin urmare, este dublu invizibil - lansează, din spatele zidurilor, un mesaj. Scrijelit pe o tipsie de argint, care brăzdează cerul mohorît. Comparația fenomenului cu o cometă e atît de evidentă încît poate chiar rămîne nenumită. Tragediei din familia regală i se pune astfel capăt pentru totdeauna. Sau poate că nu. Fiindcă părăsește contingentul și se proiectează, cosmic, într-un mit. Mitul cometei
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
anexare la politică a istoriei noastre naționale, care n-a fost străină de un anumit specific ce a caracterizat România în experiența totalitară a țărilor din Estul Europei. Pentru a explica mai bine ce vreau să spun, aș face o comparație. În Franța, în timpul Ocupației, călăii nu strigau "Vive la France". Acesta era dreptul exclusiv al victimelor. Naziștii le-au lăsat francezilor Marseilleza. Dacă ar fi cîntat-o, și dacă ar fi fost luați în serios, lucrurile ar fi fost mai puțin
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
să condamne un partid și personalitățile lui. Dl Schifirneț nu citează un articol în care era ironizat Maniu. Călinescu împingea oportunismul pînă la a compara pe român cu sovieticul, unul leneș și împleticit, altul, harnic și călcînd muzical. E drept, comparația e de la începutul deceniului următor. Să citești și să nu crezi: Călinescu apreciind călcătura muzicală a sovieticilor, care a lăsat urme pînă azi neșterse în România! Prea blînd, dl Schifirneț calcă la rîndu-i muzical în străchinile unui respect nemeritat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
Luminița Marcu Multe nume ilustre s-au rostit în jurul cărții lui Cristian Tudor Popescu, Un cadavru umplut cu ziare (o selecție de editoriale). De-ar fi fost doar Caragiale, o comparație foarte la modă azi, cam abuzată, din păcate, și tot ar trebui să ne pună pe gînduri. Dar au mai fost invocați, de asemenea, Cioran și, atenție, Céline. O explicație ar fi euforia Tîrgului de Carte și, poate, timiditatea pe
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
Pythia din volumul Omohom apărut anul trecut e pur și simplu memorabilă și de altfel întreg volumul se citește cu delicii. Lista ar putea continua, tentația de a-i răspunde lui Cristian Tudor Popescu are și ea vanitățile ei. O comparație poate la fel de avîntată, dar care sare în ochi și pe care n-am întîlnit-o ar fi aceea cu jurnalismul eminescian. Nu în conținut, firește, ci în tonalitate și metodă. Și în patetism. Un cadavru umplut cu ziare e volumul unui
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
ministrul i-a luat personal la puricat pe toți candidații la funcția de prefect. Așa că și reprezentantul său de Hunedoara e ce e în urma evaluării prin care premierul i-a declarat apți de funcție și pe ceilalți. Iertată fie-mi comparația, dar presupun că prefectul de Hunedoara n-a fost trimis la post din motive umanitariste, aidoma acelora care l-au făcut pe dl Năstase să-l aleagă pe Ralph din noianul cîinilor fără stăpîn ai Capitalei și nici din simple
Prefectul clonator al Coloanei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16108_a_17433]
-
Și tot în temeiul vocației pentru vorba spusă, întovărășită de o anume inhibiție în raport cu scrisul, putem menționa paralela ce-o face cu autorul Crailor, căruia i-a consacrat o temeinică monografie. "Între Mateiu și mine - nu îndrăznesc să fac vreo comparație, pentru că el este autorul unei capodopere, iar eu autorul unei cărți despre autorul unei capodopere - probabil că există ceva asemănător, așa cum poate să existe chiar între oameni pe care-i despart prăpăstii de valoare: o anumită astenie și o anumită
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
interpretarea lor, e vorba de o realitate istorică. De asemenea, spre deosebire de Alexandru George, ni se pare posibilă o lărgire a sferei semantice corespunzătoare vocabulei �colaboraționism� (ea funcționează deja ca atare), care nu se cuvine neapărat redusă la �un fenomen fără comparație cu ceea ce s-a întîmplat în regimul comunist�. Comparația� se poate foarte bine susține, în ciuda faptului că regimul comunist a durat �de zece ori mai mult� decît ocupația nazistă, căci politica acestuia n-a putut fi niciodată asimilată, de către conștiințele
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
asemenea, spre deosebire de Alexandru George, ni se pare posibilă o lărgire a sferei semantice corespunzătoare vocabulei �colaboraționism� (ea funcționează deja ca atare), care nu se cuvine neapărat redusă la �un fenomen fără comparație cu ceea ce s-a întîmplat în regimul comunist�. Comparația� se poate foarte bine susține, în ciuda faptului că regimul comunist a durat �de zece ori mai mult� decît ocupația nazistă, căci politica acestuia n-a putut fi niciodată asimilată, de către conștiințele integre, �normalității�. Evident, limba evoluează spre a oglindi cît
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
cu numărul 1. Timișorenii aveau de ce să se teamă de competiție, căci în țară presa studențească a fost, din start, la un nivel foarte înalt. Experiment, îndrăzneală, entuziasm - iată ce respira presa studențească, supusă unor rigori mai puțin sufocante prin comparație cu presa „adulților”. Prima formulă de revistă oglindea situația-mozaic de dinainte. Apoi a venit la cârma redacției Liviu Crișan, bun organizator (sau, în termenii de azi, bun „manager de presă”), cu adjuncți Gheorghe Crișan și Liviu Nadin. Generația care organizează
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
umoristului de la Divertis „Copilul Ioan Gyuri Păscu creștea într-un an cât alții într-o lună“, spune artistul despre sine. În clasa a IX-a a depășit 1,50 m în înălțime. A început, spre deosebire de Lucian Blaga (un termen de comparație care-l măgulește) să vorbească de foarte timpuriu și chiar în ziua de azi e foarte greu de oprit... Unii zic: un tip interesant. Cei mai multi: unul DIVERTISant... Ioan Gyuri Păscu e tipul mic de statura, care repara chiuvete la televizor
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]
-
pe aici... a plouat destul. Mă aflu pentru a doua oară în viața mea la o Olimpiadă; prima dată, la Beijing, acum aproape patru ani, ”proaspătă” încă în memoria mea. Deci, cum să mă pot abține să nu fac câteva comparații între ele? În primul rând, despre ceremoniile de deschidere de la Beijing și Londra: Total diferite cea din Beijing a demonstrat mai mult ce este și de ce va fi capabilă China în viitor, iar cea din Londra a demonstrat mai mult
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
la Timișoara, iar în prezent este președintele Asociației pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor (ATIC) și conduce o firmă în Capitală. Ce va aduce viitorul? „Grid! ”, răspunde vicepreședintele ATIC, timișoreanul Horia Gligor. GRID („rețea”) reprezintă față de Internet ceea ce autostrada reprezintă prin comparație cu poteca: amplificarea uriașă a vitezei de operare, ceea ce va sparge limitele cunoașterii și va accelera enorm ritmul descoperirilor. „Din fericire, Ministerul Educației și Cercetării s-a conectat la eforturile internaționale pentru crearea GRID. Altfel, riscam ca prăpastia informațională să
Agenda2003-11-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280806_a_282135]
-
ani, în România existau peste 880 000 de calculatoare. Statisticile spun că doar în jur de 4% din populație era conectată la Internet și că doar 10% dintre români utilizează acest mod de comunicare (ceea ce nu este, totuși, rău, prin comparație cu media de 6,7% din populația lumii care apelează la Internet!) . Numai că statisticile aproape că nu pot ține pasul cu progresele în domeniu: programul guvernamental de dotare a liceelor cu calculatoare, dinamica firmelor producătoare de soft, aplicarea programului
Agenda2003-11-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280806_a_282135]
-
publicat-o în 1983, la Editura Gallimard, cu titlul Suprarealismul în Cehoslovacia (culegere de texte 1934-1968), ai aprofundat temele eseului din 1981 dintr-o perspectivă, aș zice, „națională“, punînd în evidență specificitatea suprarealismului ceh (ca și a celui slovac) prin comparație cu suprarealismul francez. Întrebarea mea privește modul în care se articulează cele două texte: există o continuitate între ele sau pot fi citite independent unul de altul? După cum bine știi, ordinea în care apar cărțile nu coincide neapărat cu aceea
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
înaintea noastră, și de oameni care vor trăi după noi.” Teoria sa se întâlnește în mod fericit cu ceea ce exprimase T.S. Eliot în „Tradiția și talentul personal”: „Nici un poet... nu poate fi prețuit singur; trebuie plasat în contrast și spre comparație, printre cei dispăruți.”, pentru a conchide, în virtutea instituirii unei ordini prin apel la actul critic și estetic al receptării „noii opere”: „Oricine va admite această idee a unei ordini, a unei structuri a literaturii ș...ț, nu va socoti că
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
construirea unui rechizitoriu solid, prin credibilizarea unei singure ipoteze firave. Ca me morialist, am prezentat doar faptele suveranului și opiniile supușilor, fie ei monarhiști sau republicani, veterani de război sau nostalgici ai dictaturilor regale, militare sau proletare. Făcând o simplă comparație, se constată o mare diferență. Crimele coordonate de guvernul condus de Ion Antonescu, în perioada 19401944, au fost pedepsite drastic de instanțele vremii, recunoscute și asumate de urmași, înfierate cu multă mânie de comuniști și de posteritatea motivată. În schimb
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
terne, inexpresive (doar pentru a realiza trecerile mai neted), fie se aglomerează, conducând la o dispersie greu de urmărit (în maniera unui Voronca, de pildă). În ce privește cazul din urmă, Suciu alege o variantă eficientă, dar cam mecanică (oricum, mecanică prin comparație cu naturalețea restului): apelează la imprecație, pentru a sparge, în chip definitiv, întreaga ordine, dând astfel iluzia că senzația de destructurare nu e o eroare, ci o miză. De la „anafura mamii lor de bandiți” (p. 16) la „alege-s-ar
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
aceste încercări mai degrabă în sfera studiilor culturale, i.e. (post)coloniale. Incomparabilul din acest domeniu se referă la ireductibilitatea distanței care, în loc să se reducă, se instituie: între altele e cazul unei mari literaturi care se regăsește tot pe sine în comparația cu un teren de influențe. Incomparabilul din domeniul lingvistic are în centru conținuturile unor termeni analogi până la un punct, dar încărcate de specific intraductibil (și în acest caz cuvântul nu se poate traduce, trebuie citat ca atare), iar ireductibilitatea istorică
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
Borges. Posibilitatea de a face din această căutare un factor real de avansare în domeniu ar fi totuși un „comparatism procesual” în care, dacă înțeleg bine, determinantă este capacitatea criticului de a configura sisteme în cadrul cărora să găsească termenul potrivit comparației, și numai în acesta. Cercul analitic al cercetării este închis de ultimul studiu din volum, conclusiv și prospectiv totodată: Istoria literaturii române în epoca globalizării. El examinează ce propun câteva dintre noile încercări din ultimele două decenii, dând o atenție
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
specializat un colocviu internațional de comunicare, care s-a desfășurat la Montpellier. Pe autor nu-l interesează decât "în trecere" spațiile franceze în care a viețuit un timp limitat. De ce? Fiindcă este acut interesat, și în această privință, de grăitoare comparații, cu ceea ce a lăsat în România și în spațiul est european. La acest capitol, îl ajută istoria, oricât a fost de mașteră, geografia și politica sucită, adesea distrugătoare, fără vreo mustrare. Numai că Nicolae Bălașa, având bine clarificate ligamentele politicii
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
talent”? -Să presupunem că votul a fost unul real, în sensul că alegerea a fost făcută de public, așa cum s-a declarat, si nu de către realizatori. Să nu uităm că românii au talent și la măsluit votul. Oricum, rezultatul, prin comparație cu alte emisiuni similare, din alte țări, este consonant cu structura unei părți a audienței și mai puțin cu ideea de „talent” așa cum ar fi cazul după titlu. Este oarecum firesc, daca ne gândim că principalul obiectiv al oricărui spectacolului
Au românii talent? Secretele votului de la concursul ProTv () [Corola-journal/Journalistic/26814_a_28139]
-
a canonului. Prezenteismul caracteristic mentalității generației 2000 nu poate susține o schimbare valabilă de canon, câtă vreme este ignorată istoria literaturii. Un nou canon nu se poate clădi exclusiv pe prezent. Literatura se naște din literatură și se nutrește din comparație. Ea e una cu trecutul ei. Un poet care nu citește poezie devine, indiferent de talent, un autist. Un critic care se privează de elemente de comparație comentează toată viața o singură carte. Fără ca măcar să-și dea seama.
Despre ce e vorba by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2682_a_4007]