2,573 matches
-
combinația de activități adecvată scopului, externalizând activitățile cu costuri dezavantajoase și îmbunătățind activitățile proprii focalizate pe economii. Conexiunea cu teoria costurilor de tranzacție este directă, chiar dacă pentru manageri e mai comodă o abordare tip Porter. În cazul în care avantajul competițional este asociat diferențierii și îmbunătățirea valorii implică creșterea venitului datorată unui preț superior acceptat de cumpărător, firma va accepta deliberat costuri superioare celor ale concurenților, pentru activitățile considerate responsabile de generarea atributelor percepute ca unice. Se vor externaliza acele activități
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o medie pentru industria de interes. În oricare situație dintre cele anterioare există un grad de relativitate care trebuie acceptat. 6.Optimizarea legăturilor: optimizarea legăturilor dintre diferitele activități necesită o ierarhizare a acestora după impactul presupus asupra generării unor avantaje competiționale. Rezultatul analizei este sintetizat într-un tablou de tipul celui din tabelul 5.4. Uzual, acest tablou conține numai activitățile generatoare de valoare ale firmei studiate. 5.3. Aplicații practicetc " 5.3. Aplicații practice" Descompunerea procesului firmei Consultax în activități
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Learned et al., 1979). Calificativul „bun” înseamnă că rezultatul este materializat în optimizarea performanței economice. Optimul apare ca o problemă de decizie monorațională legată de profit. „Potrivirea” între cerințele pieței și resursele necesare firmei implică maximizarea profitabilității, ca unic avantaj competițional disponibil și dezirabil. Cu această schematizare prin care analiza SWOT apare ca un instrument de înțelegere a mediului și a organizației, se poate urma o abordare cu valențe practice care are ca rezultat o sugestie strategică. Pentru o utilizare eficientă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
liste? Care este explicația? 3. Repetați operațiunea de la problema anterioară cu ajutorul unui grup de colegi care lucrează independenți unii de alții. Comparați între ele rezultatele obținute, apoi faceți comparația cu cele obținute la problema anterioară. Explicați rezultatele! 4. Determinați poziția competițională a unei firme cunoscute pe baza analizei forțelor și slăbiciunilor (SW) utilizând: • un sistem de etalonare cu punct median (vezi modelul cantitativ și considerațiile privind etalonarea în studiul portofoliului de afaceri); • un sistem de referință constituit din industria din care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
determinanți. Ulterior, matricele altor firme de consultanță - McKinsey, Arthur D. Little - înlocuiesc coordonata „rata de creștere a pieței” cu coordonata „atractivitatea industriei” (McKinsey), respectiv „nivelul de maturitate a industrie” (Arthur D. Little) și coordonata „poziția relativă pe piață” cu „poziția competițională a afacerii”, fapt ce marchează luarea în considerare a unui număr sporit de factori de influență ai poziției unei afaceri. La momentul actual numărul modelelor s-a mărit, inclusiv cu o nouă creație a cabinetului Boston Consulting Group. Acestea încearcă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
limitările sale. Câteva dintre cele mai comune ar fi (Wheelen și Hunger, 2006): • caroiajul este prea simplist; • legătura segment de piață-profitabilitate este discutabilă; • segmentul de piață și rata de creștere a pieței nu sunt singurele elemente care să definească poziția competițională, respectiv atractivitatea industriei; • raportarea la concurentul principal duce la ignorarea concurenților mici cu creșteri puternice, care „vin din spate”. Dar mai există și altele mai sofisticate, dintre care cele mai semnificative se referă la: • recomandările privind „câinii” sau „vacile de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
subiective parțiale focalizate pe anumiți factori interni sau externi. Atractivitatea industriei sau a unui segment strategic se face acum prin prisma unui set de factori ce reflectă atât valoarea lor intrinsecă, cât și părerea și obiectivele managementului firmei implicate. Poziția competițională a firmei este evaluată într-un mod similar, printr-un set de factori-cheie ai succesului desemnați prin raportare la mediul concurențial. În ambele cazuri - atractivitate și poziție competițională - s-a trecut de la un singur determinant, clar definit prin prescripțiile modelului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
valoarea lor intrinsecă, cât și părerea și obiectivele managementului firmei implicate. Poziția competițională a firmei este evaluată într-un mod similar, printr-un set de factori-cheie ai succesului desemnați prin raportare la mediul concurențial. În ambele cazuri - atractivitate și poziție competițională - s-a trecut de la un singur determinant, clar definit prin prescripțiile modelului respectiv, la o listă. Fiecare analist este liber să își definească lista care crede că e cea mai potrivită contextului și fiecare manual are propria listă, mai lungă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se vor utiliza datele de la modelul anterior. 3. Se evaluează atractivitatea segmentelor strategice identificate, după cum este ilustrat în tabelul 9.2. Tabelul 9.2 4. Poziția fiecărei unități strategice de afaceri este evaluată în tabelele 9.3-9.8. Notația poziției competiționale este făcută pe scara următoare: • foarte slabă: 0; • slabă: 1; • mai degrabă slabă: 2; • medie: 3; • mai degrabă tare: 4; • tare: 5; • foarte tare: 6 Tabelul 9.3 Tabelul 9.4 Tabelul 9.5 Tabelul 9.6 Tabelul 9.7
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Goizueta. Goizueta, un inginer chimist originar din Cuba care a pierdut totul după venirea lui Fidel Castro la putere, se impune ca un star al operațiilor în marea firmă americană. El gestionează confruntarea cu PepsiCo și dă un nou suflu competițional organizației sale, consolidând implicarea companiei Coca-Cola în crearea rețelei de îmbuteliatori care formează azi sistemul Coca-Cola. În anii ’90, oferă viziunea strategică a trecerii în noul mileniu cu un adevărat program intitulat „Coca-Cola, a Business System toward 2000: Our Mission
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fantasticul potențial pedagogic. Pe de o parte, se demonstrează că tehnicile de manual funcționează conform așteptărilor, iar pe de altă parte, există o inovare permanentă prin care se demonstrează că doar variabilitatea în practică a rețetelor generale poate asigura avantajul competițional. Concurenții, în special „mărcile private”, sunt primii care învață lecția Coca-Cola. Lecția copiată este o dovadă a validității sale. În România se poate constata că alături de produsele consacrate Coca-Cola și corespondentele PepsiCo există o serie de clone autohtone, mai mult
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
firmei Coca-Cola HBC este, în ordinea enunțată de firmă, următoarea: • consumatorii; • clienții; • salariații; • comunitățile; • guvernele și autoritățile de reglementare; • furnizorii; • organizațiile non-profit; • acționarii și analiștii; • The Coca-Cola Company (TCCC). Obiectivele asociate misiunii de către TCCC vizează valoarea acțiunilor, profitabilitatea, productivitatea, poziția competițională și primatul tehnologic. Acestea sunt în mod firesc transferate și celorlalte entități din sistem. Pentru publicul larg, exprimarea majorității obiectivelor se face sub o formă calitativă, relativ vagă, dar concretizarea lor în termene și cantități pentru mediul intern apare ca
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1.1.3. Rolul Managementului Cunoașterii În noile coordonate ale dezvoltării economice În perioada actuală de dezvoltare la nivel global, pentru a susține necesitatea implementării Managementului Cunoașterii, sunt necesare argumente care să pună În evidență complexitatea proceselor, instabilitatea piețelor, avantajul competițional, acuratețea luării deciziilor, cunoașterea ca resursă inepuizabilă, adaptarea la schimbare, prețuirea creierelor, folosirea IT&C etc. Activitatea organizațională devine din ce În ce mai complexă. În zilele noastre, indiferent de natura sau sectorul de activitate, procesele și sistemele de management sunt caracterizate prin complexitate
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
s-au dezvoltat economii din Europa și SUA. Potrivit acestei abordări, de susținere se bucură sectoarele care au deja creată o poziție consolidată pe piață, fiind practic o abordare pe termen scurt sau strict legată de perioada În care avantajul competițional este menținut; politici verticale - promovarea unor industrii care pot genera un avantaj competițional internațional, nu neapărat legat de un avantaj intern, dar care se preconizează a oferi o poziție de lider Într-o oarecare perspectivă de timp. Exemplul potrivit pentru
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
se bucură sectoarele care au deja creată o poziție consolidată pe piață, fiind practic o abordare pe termen scurt sau strict legată de perioada În care avantajul competițional este menținut; politici verticale - promovarea unor industrii care pot genera un avantaj competițional internațional, nu neapărat legat de un avantaj intern, dar care se preconizează a oferi o poziție de lider Într-o oarecare perspectivă de timp. Exemplul potrivit pentru această abordare este cel al „Tigrilor Asiatici”: Singapore, Taiwan, Hong Kong, Coreea de Sud. Practic, este
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
global, iar peste toate s-a adăugat așa-numita ofensivă a schimbului de informații, IT, și mai nou C. Mergând mai departe, putem spune că sistemele care au favorizat transformarea informațiilor În cunoaștere au avut câștig de cauză la nivel competițional internațional. Concret, cunoașterea este esența unui mare volum de informații organizate, grupate, intercorelate Într-un anumit context În care intră: oameni, tehnologie, dezvoltare strategică. Problema creării de locuri de muncă este În centrul atenției Comisiei Europene, dar și a celorlalte
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
competitive, cu emisii reduse de carbon, cu accent pe folosirea mai bună a resurselor 2) Protejarea mediului, reducerea noxelor, diminuarea degradării biodiversității 3) Implementarea tehnologiilor verzi 4) Realizarea de rețele electrice inteligente 5) Utilizarea infrastructurii europene pentru crearea de avantaje competiționale 6) Dezvoltarea mediului de afaceri, cu prioritate pentru IMM 7) Mai buna informare a publicului 1) Reducerea șomajului și crearea de noi locuri de muncă 2) Facilitarea accesului la investiții În calificare și instruire 3) Modernizarea pieței muncii și a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
agenți ai industrializării” (Ibidem), autodefinire paralelă cu preluarea rolului de „constructori ai «națiunii», prin expansiunea cetățeniei sociale” (Ibidem). În final, sfârșitul secolului XX surprinde o largă majoritate a statelor dezvoltate în calitatea de „state manageriale” (Thrift, 2001, pp. 71-102), „state competiționale” (Cerny, 1990, p. 241) sau „state catalitice” (Lind, 1992, pp. 3-12; 2002, p. 257) - sau, altfel spus, state post-wesphalice. Statele numite post-westfalice caută să-și atingă obiectivele bazându-se mai puțin pe propriile resurse și mai mult pe asumarea unui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
integrare socială, precum și a posibilităților de intervenție, de suport specializat pentru recuperarea sa. Alături de caracterul său explicativ de tip multiși interdisciplinar/interprofesional, care adesea este o piedică serioasă în definirea identității sale, asistența socială se confruntă și cu un proces competițional neloial, în creștere, al diferitelor profesii, mai apropiate sau mai puțin apropiate ei, de a-i prelua treptat o bună parte din atribuțiile specifice. Această tendință nejustificată de lărgire a domeniului profesional venită din interiorul unor profesii socioumane mai conturate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
elaborate de fiecare dintre ele. La cele de mai sus, se adaugă și incoerența sistemului de finanțare, factor deosebit de important în tot ceea ce înseamnă suportul material al unei astfel de activități. Mai precis, federațiile sportive administrează și gestionează derularea calendarelor competiționale, stabilesc taxe de înscriere și participare în competiții, taxe de afiliere a secțiilor și cluburilor sportive școlare, configurează grile de transfer ale elevilor sportivi, în timp ce contribuția lor financiară alocată acestui segment de activitate este nesemnificativă, ea reducându-se doar la
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
mai fie posibilă. Teamă de eșec Teamă de eșec face sportivul să evolueze pentru a nu pierde, în loc să evolueze pentru a câștiga. Această derivă din teama de a nu putea încorona printr-un rezultat favorabil, încărcătură emotiva care susține confruntarea competiționala. De cele mai multe ori, importanța exagerată atribuită unui concurs, meci, cursa, etc. este una din cauzele apariției fricii. “Ce o să zică lumea despre mine dacă pierd?” “Cum o să reacționeze familia sau antrenorul în cazul unui eșec?” Dacă printr-o înfrângere nu
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
de la o situație la alta sunt mari. La aceste intensități variabile participă și postul ocupat de jucători în echipă, în sistemul de joc, toate având un rol important în determinarea predominanței aerobe sau anaerobe a efortului. Analiza atentă a solicitărilor competiționale, în concordanță cu prevederile regulamentare și alți factori cum sunt: cerințele postului din echipă, sarcinile de joc stabilite, caracteristicile și valoarea adversarului, permit cunoașterea exactă a profilului de efort mixt prestat de fiecare jucător în parte. Determinarea intensității efortului în
OBIECTIVIZAREA MIJLOACELOR DE ANTRENAMENT ÎN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristina Hantău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_816]
-
presupune o evaluare obiectivă a acestuia, evaluare realizată cu mijloace video și IT, capabile să permită o cunoaștere profundă a execuțiilor pe baza analizelor multidisciplinare. Deci, obiectivarea antrenamentului se impune ca o necesitate pentru asigurarea randamentului maxim în raport cu solicitările jocului competițional și cu posibilitățile fiecărui jucător în parte. Respectarea individualizării în antrenament nu este posibilă fără o obiectivare a efortului în concordanță cu jocul. Sursa principală de culegere de informații necesare obiectivizării instruirii rămâne jocul oficial. Abordarea multidisciplinară a jocului competițional
OBIECTIVIZAREA MIJLOACELOR DE ANTRENAMENT ÎN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristina Hantău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_816]
-
competițional și cu posibilitățile fiecărui jucător în parte. Respectarea individualizării în antrenament nu este posibilă fără o obiectivare a efortului în concordanță cu jocul. Sursa principală de culegere de informații necesare obiectivizării instruirii rămâne jocul oficial. Abordarea multidisciplinară a jocului competițional presupune ca la operațiile de culegere, prelucrare și stocare a informațiilor să participe mai multe științe sau discipline specializate. Selinger A.(1986) propune o serie de ecuații pentru calcularea eficienței jocului. Pentru efectuarea calculelor după această formulă, este necesar să
OBIECTIVIZAREA MIJLOACELOR DE ANTRENAMENT ÎN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristina Hantău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_816]
-
de la o situație la alta sunt mari. La aceste intensități variabile participă și postul ocupat de jucători în echipă, în sistemul de joc, toate având un rol important în determinarea predominanței aerobe sau anaerobe a efortului. Analiza atentă a solicitărilor competiționale, în concordanță cu prevederile regulamentare și alți factori cum sunt: cerințele postului din echipă, sarcinile de joc stabilite, caracteristicile și valoarea adversarului, permit cunoașterea exactă a profilului de efort mixt prestat de fiecare jucător în parte. Determinarea intensității efortului în
OBIECTIVIZAREA MIJLOACELOR DE ANTRENAMENT ÎN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristina Hantău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_816]