1,309 matches
-
globală) * Prin secvența inserantă (care deschide și închide textul) * Prin secvența rezumativă (care rezumă întregul text) Se va evita confuzia terminologică privind planurile de texte și planurile sau nivelurile de organizare. Primele nu desemnează decât un nivel global de structurare compozițională (nivel de organizare B2), în timp ce planurile de organizare (A1/2/3 & B1/2) corespund diferitelor module, relativ autonome, care structurează ansamblul diferitelor niveluri (micro și macrolingvistice) de structurare a materiei verbale. Capitolul 2 Prototipul secvenței narative În ciuda diferențelor evidente dintre
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
încheiată pe când este vorba doar de închiderea secvenței inserate "n-am terminat". Pn4 [m] = Rezolvarea este marcată de adverbul BRUSC. Pn5 [n] = Situația finală este subliniată de IATĂ și PE SCURT. Pn Ω [o] = Evaluarea finală dialogată. 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine (5) LUPUL ȘI MIELUL Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată, cum veți vedea îndată. Un Mielușel veni să se adape în crîng, din limpezimea unei ape; cînd, alungat de foame, cu ochii după pradă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ales, și în Pn3 care nu este, în general, decât o descriere de acțiuni, dar și a unor propoziții evaluative sau, mai mult, a unor secvențe dialogale mai mult sau mai puțin dezvoltate, care au funcția de a complica structura compozițională a secvenței. În stadiul actual al cercetării noastre, credem că suntem în măsură să enumerăm o serie de mărci de suprafață; reperarea lor ar fi suficientă pentru a indica dacă suntem sau nu în prezența unei secvențe narative. Într-adevăr
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fără sfârșit, obligatoriu, componente ale unității. Nu este un subiect, ci o succesiune de subiecte adunate la întâmplare prin treceri care, oricât de abile ar fi, nu ar putea forma un întreg. (Viollet-le-Duc 1835: 420 421) Este limpede că unitatea compozițională a povestirii servește drept referință și unitate de măsură pentru comentatori atunci când evaluează descrierea. În afară de poezia descriptivă, descriptivul, în general, este blamat, iar Paul Valéry poate, în "Autour de Corot", să formuleze această sentință fără apel: "Orice descriere se reduce
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
perceperea caracterului eterogen al acestuia și al aspectului ușor bizar pe care-l prezintă în raport cu contextul în care se află inserat. Toate criticile confirmă faptul că o ipoteză lingvistică și textuală trebuie în mod necesar să țină cont de eterogenitatea compozițională. Vom vedea în capitolul 7 cum, în epoca clasică, reguli stricte generează inserția secvenței narative într-un dialog teatral. Problema eterogenității, în privința căreia clasicii sunt mai receptivi, depășește cu mult cadrul secvenței descriptive. Retorii și stilisticienii menționează încă un aspect
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
articula cele două modele de analiză, secvențială și pragmatică, încercați să puneți în evidență dimensiunile semantice, enunțiative și ilocuționare ale acestui text de scurtă întindere. Capitolul 4 Prototipul secvenței argumentative Așa cum am notat mai devreme, nu trebuie să confundăm unitatea compozițională, pe care o desemnez cu termenul de secvență argumentativă, cu argumentația în general, și nici secvența descriptivă, despre care tocmai s-a discutat, cu funcția descriptiv-referențială a limbii, ori dialogismul cu dialogul. Din punct de vedere general, argumentația poate fi
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
constituie un argument de diferențiere pertinent. În funcție de cele afirmate, în ceea ce privește textualitatea și modul său de structurare, dialogul este, prin caracterul său de eterogenitate, comparabil cu povestirea, incluzând aici secvențele descriptive, dialogale, explicative. Ipoteza privind secvențialitatea ține seama atât de eterogenitatea compozițională a dialogului, cât și de cea a altor forme de punere în text. Ea nu ne obligă să acordăm un loc aparte unui anumit tip în raport cu altul, chiar dacă, așa cum sublinia Bahtin în citatul reprezentând preambulul la acest capitol sau Voloșinov
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de clasificare. Pentru a afirma că atare succesiune este mai degrabă descriptivă decât narativă, argumentativă sau dialogală, trebuie să existe scheme prototipice abstracte, transmise pe cale culturală. Cu alte cuvinte, este o operație de lectură-interpretare care asigură discursului o anumită structură compozițională. Avem uneori tendința să separăm lectura de produsul său. Natura textuală a faptelor de limbă are drept consecință realizarea unor înlănțuiri de forme o structură compozițională dată care dirijează lectura/audierea unui enunț produs, dar care dirijează, de asemenea, și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Cu alte cuvinte, este o operație de lectură-interpretare care asigură discursului o anumită structură compozițională. Avem uneori tendința să separăm lectura de produsul său. Natura textuală a faptelor de limbă are drept consecință realizarea unor înlănțuiri de forme o structură compozițională dată care dirijează lectura/audierea unui enunț produs, dar care dirijează, de asemenea, și prima dintre lecturile/audierile posibile, cea realizată de către chiar producătorul ei, pe parcursul procesului de producție a discursului. Înainte de a se realiza o deschidere către spațiul interpretativ
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
impune actualizarea studiilor fizico-chimice și balneo-tehnice, alcătuite în urmă cu ani. De asemenea, în perspectiva satului de mâine, se impune elaborarea unui concept ecologic, conservând sau chiar elaborând proiecte cu caracter fitopeisagistic, igienic, de interes terapeutic. Avem în vedere forme compoziționale corespunzătoare naturii și felului apei minerale. În alte situații, proiectul va avea ca temă programe de odihnă, parcele estetic-igienice, zone de agrement... Într-un anume fel, lucrarea de față se poate constitui în temă-program pentru crearea parcului rural ecologic. Abordarea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
în timpurile noastre, reprezintă o tendință ecologistă. Contopirea naturii cu arta pentru estetizarea vieții și pentru vitalizarea psihică și fizică a oamenilor se supune unei concepții arhitectural-peisagistice și, deci, este necesară cunoașterea deopotrivă a artei și arhitecturii peisajelor. Realizarea formelor compoziționale plantate, într-o viziune estetică și sanogenă unitară, apropie două domenii - arhitectura peisagistică și medicina, doi specialiști, arhitectul peisagist și medicul, două domenii inseparabile condiției umane - arta și știința despre natură. Mediul în care evoluează viața oamenilor și a animalelor
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
a elaborat un plan tematic fitopeisagistic din care redăm unele aspecte: Peisajoterapia însumează două prezențe principale - factorii silvici, cu participarea masivelor arboricole de tip forestier și factorii spațiali, prin existența în imediata apropiere a spațiilor deschise de diferite adâncimi. Formele compoziționale silvice cuprind masive, pădurici și grupe arboricole, uneori însoțite de arbori în număr de 10 până la 50 de exemplare, cu talie variată și arbuști subcrescuți. Interiorul acestor boschete servește ca spațiu de tratament în aer liber sub formă de salon
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Mersul în pantă se va recomanda în special bolnavilor convalescenți și debilitați, persoanelor în vârstă, surmenaților, bolnavilor cu insomnie etc. Pentru cura de teren sunt necesare trasee în pantă de 500 - 3.000 m. În stațiunile climaterice, aspectele spațiale și compoziționale ale peisajelor sunt comune stațiunilor balneare, arhitectul peisagist elaborând în special genuri artistice cu certe rezonanțe afective. Prin gen în arhitectura peisajelor se înțelege opera artistică exprimată cu mijloacele vegetației. Pentru fiecare regim de odihnă există un gen al peisajului
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
grădină sau grădină-parc va cuprinde sectorul marginal al complexului, deservind unitățile ONT, Sanatoriul UNCAP și populația 88 cartierelor Galata și Alexandru cel Bun. Sistematizarea albiei Nicolinei, cu unități alimentare, terase, terenuri de joacă pentru copii, se va integra în ideea compozițională a parcului urban, cu extindere spre întreg versantul Galatei. În cele ce urmează dorim, ca primă notă, să schițăm tematica arhitecturii fitopeisajelor pe detalii funcționale, în vederea proiectului fitopeisagistic și să susținem cu toată convingerea necesitatea concretizării acestui plan. 1. Vegetația
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
întreg versantul Galatei. În cele ce urmează dorim, ca primă notă, să schițăm tematica arhitecturii fitopeisajelor pe detalii funcționale, în vederea proiectului fitopeisagistic și să susținem cu toată convingerea necesitatea concretizării acestui plan. 1. Vegetația de protecție se referă la forme compoziționale silvice, care să salvgardeze perimetrul balnear de pătrunderea poluanților atmosferici, a curenților de aer de pe șesul râului Bahlui, să izoleze estetic calea ferată din apropiere, clădirile mari și să izoleze zona de zgomotul și impuritățile care provin dinspre oraș. 2
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și întreținere decurge din participarea sa la succesul planurilor terapeutice specifice fiecărei stațiuni balneare, climatice sau de odihnă. Natura înconjurătoare - particularitățile geografice, deschiderea spațială, varietatea priveliștii, diversitatea compozițiilor fitopeisagistice potențează caracterele principale ale zonei de cruțare, stimulare, sedative, excitante. Elementele compoziționale - grupări de arbori, arbuști, partere floricole, silueta arborilor, aromele ce le degajă, ionizarea aerului, coloritul frunzelor și a florilor - pot exercita influențe de oarecare specificitate pentru funcții medicale, didactice, sociale, estetice, recreative. Indiferent de funcția ce se atribuie peisajului, compozițiile
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
căile de acces, peluzele cu eflorescență prelungită, boschetele de arbuști, grupări de arbori sau, dimpotrivă, exemplare solitare, garduri vii, masive de arbori, păduri, dumbrăvi, parcuri, grădini, precum și alte elemente decorative, create de experiența și fantezia arhitectului. Arhitectura peisagistică, prin arta compozițională a spațiilor verzi, poate crea spații verzi cu funcție medicală, socială, didactică sau cu influențe psiho-afective, particularitatea preferată în alternativa urbanismului. Pentru o localitate balneară, mediul natural exprimat prin compozițiile peisagistice specifice este o condiție indisolubilă a ambientului sanogen, în
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
a elaborat un plan tematic fitopeisagistic, din care redăm unele aspecte: Peisajoterapia însumează două prezențe principale - factorii silvici, cu participarea masivelor arboricole de tip forestier și factorii spațiali, prin existența în imediata apropiere a spațiilor deschise de diferite adâncimi. Formele compoziționale silvice cuprind masive, pădurici și grupe arboricole, uneori însoțite de arbori, în număr de 10 până la 50 de exemplare, cu talie variată. Un apărător al naturii: cercetașul În toate timpurile, învățământul de toate gradele a antrenat populația școlară în acțiuni
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
într-o sinteză, într-o panoramare orientată de exigențele genului epic, ca în Lectura romanului sau în Lectura prozei. Aici sunt comentate, cu ocazia primei apariții sau a reeditării, opere literare românești sau străine, urmărindu-se cu precădere identificarea structurilor compoziționale, a strategiilor narative, situarea în raport cu marile stiluri și curente. Privirea criticului/teoreticianului asupra prozei românești (de la I. L. Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Pavel Dan la Marin Preda, Constantin Țoiu, Nicolae Breban, D. R. Popescu, Gheorghe Crăciun, Ioan Lăcustă ș.a.) are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
de mâine / presară artistic cenușă”. Poezia este, într-adevăr, mai centrată pe realitate - și deci mai „periculoasă”. Devine discursivă pentru a prinde cât mai mult(e) din petele lumii înconjurătoare și, totodată, pentru a deruta, prin schimbarea unghiului de „atac” compozițional. Față de „tabăra adversă”, dominată de corectitudinea strâmbă, de norma ideologică intrată în carne și în suflet, îndoielile, spaimele și tristețile poetei (abia deghizată în ipostaza eului liric) conturează o zonă de umanitate - una ce se restrânge tot mai mult, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
hrănindu-se-n pustiul meu sihastru / cu mană rouă larvăși lăcustă...” (Foc acoperit); ideogramele lirice de tip Gaullaume Apollinaire (Copilărire la zei). Intuim plăcerea Poetului de a explora spațiul ludic care neamintește de verslibriștii francezi care au creat interesante tehnici compoziționale, precum monovocalismul, chronopoemul, monofonismul etc.: „eu domnul trestie de zahăr bocnă pentru copii din flori de styl la ocnă scabia cu vrabia coropijnița cu râjnița...” (în jilțul nevăzut) De asemenea, recunoaștem o zbatere în nesfârșire a ființei în Făutare și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
va frânge evoluția în plan artistic (cooptarea în trupa de dans a renumitului Michael Flatley) al fiicei sale, Anca, dar care va dezlega misterul vieții mamei sale adoptive, Vitoria, în postumitate. Interesantă este abordarea naratologicului, simbioză de prezenttrecut-prezent. O metodă compozițională care amintește de goseph Conrad (1857-1924) sau de tilliam Faulkner (1897-1962), prin transpunerea unui adevărat anacronism. Nu vom afla niciodată dacă aripile de dansator ale Ancăi vor fi fost frânte sau dimpotrivă, însă investigațiile întreprinse de ea, se răsucesc înspre
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Sământeni. și astfel, se produce o mutație transcedentală: „și-atunci, la ceas nepotrivit / Lovesc...” și-o ultimă „ofrandă”, o ultimă îmbrățLșare, „în fața lumii înghețate”, a nuntașilor „mânați de gândul răzbunării”, dornici să „ucidă” un vis de iubire. Impresionantă este structura compozițională a acestei balade cu străfulgerări mitice (care însumează 344 de versuri, dispuse în patru părți), în care deznodământul precedă conflictul. Textul debutează cu o fantastică descriere a unei naturi vegetale, martoră sensibilă, dar neputincioasă în dramatismul unei povești de iubire
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Mai multe inele (1979), că în viață există, ca și în cărți, oameni excepționali. Obiectul investigației romanești va fi, în consecință, existența comună; narația se va constitui din montarea unor crâmpeie biografice ale unor exemplare din umanitatea canonică. Complet deosebit compozițional de prima carte, Mai multe inele asamblează, în altă ordine decât cea cronologică, secvențe de mai multe vieți, două aflate în centru: a lui Anton Jina, arhitect nerealizat pe măsura aspirațiilor, resemnat a trăi comod, ca funcționar instalat într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
urmând o direcție orizontală, determinarea vizează entitățile "vecine" situate în spațiul unei structuri care le înglobează; ultima abordare se referă la privirea care urmărește textul dinspre global înspre local (specificitate hermeneutică). Acestor trei forme de determinare semantică le corespund momentele compozițional, structural (relațional) și hermeneutic de elaborare a sensului. Cronologia celor trei este parcursă de la 1 la 3 de către autor și de la 3 la 1 de către cititor. Cele trei clase intertextuale sunt: o intratextul cuprinde elementele inferioare dimensional textului (lexie, frază
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]