10,974 matches
-
și studiul științific al melosului nostru, din punct de vedere formal, tonal, ritmic, polifonic și orchestral vor hotărî, nădăjduim, activitatea primordială și cea mai utilă pe care să o desfășoare Societatea Compozitorilor Români în viitor”<footnote Breazul, G(eorge) - Societatea Compozitorilor Român; în: Universul literar, București, An XLII, nr. 10, 7 martie 1926, pp. 1 - 2; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 194- 195; footnote> . Cercetătorul pornește de la constatarea penuriei culegerilor de melodii populare, evidențiind
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pp. 194- 195; footnote> . Cercetătorul pornește de la constatarea penuriei culegerilor de melodii populare, evidențiind faptul că puținele culegeri „pe care le avem nu le putem utiliza ca material sigur, cules obiectiv din realitatea melosului popular”, deoarece „atât amatorii, cât și compozitorii care au întreprins asemenea activitate de culegere, nu au ținut seama de obiectivitatea pe care trebuia s-o aibă în vedere tocmai la ridicarea și aducerea cântecelor de la sursa de producție - poporul - înaintea cercetătorului; și nu au avut grijă pentru ca
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Arhivei, din 15 martie 1927, la Ministerul Cultelor și Artelor - nota îmi aparține) - și bazat pe ultima mea colecție de atunci de 810 Melodii, făcută în 82 comune din Banat, în anii 1921,1922, 1923 și 1925, premiată de Societatea Compozitorilor Români într-o ședință prezidată de Maestrul George Enescu, am susținut cu toată căldura propunerea lui G. Breazul” - moment imortalizat în Dactilograma XI - nr. 2093 din fondul „George Breazul”. Activitatea în cadrul Arhivei de Folclor poate fi reconstituită din dosarele păstrate
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Maestrul George Enescu, am susținut cu toată căldura propunerea lui G. Breazul” - moment imortalizat în Dactilograma XI - nr. 2093 din fondul „George Breazul”. Activitatea în cadrul Arhivei de Folclor poate fi reconstituită din dosarele păstrate în fondul documentar din Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, în care se păstrează tratativele pentru înregistrarea „cât mai grabnică a cântecelor pe cilindre fonografice (...) pentru a putea culege ce ne-a mai rămas” - cum proclamă fondatorul Arhivei Fonogramice. Al IV - lea proces verbal al comisiei, din 11
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
domeniului: genuri și forme muzicale: liedul, sonata, simfonia, opera, poemul simfonic, rapsodia, epoci stilistice, lucrări, ori reprezentanți ai literaturii muzicale, etc. Cele mai cunoscute rămân materialele consacrate lui Mozart - la loc de cinste situându-se omagiul românesc la bicentenarul genialului compozitor<footnote Breazul, George - La bicentenarul nașterii lui Mozart, 1756 - 1956, București, Uniunea Compozitorilor, 1957; footnote> - lui Glinka<footnote Breazul, G(eorge) - Glinka; în Probleme de muzică, București, nr. 2, 1957; footnote> și lui Beethoven, a cărui creație o găsim în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
stilistice, lucrări, ori reprezentanți ai literaturii muzicale, etc. Cele mai cunoscute rămân materialele consacrate lui Mozart - la loc de cinste situându-se omagiul românesc la bicentenarul genialului compozitor<footnote Breazul, George - La bicentenarul nașterii lui Mozart, 1756 - 1956, București, Uniunea Compozitorilor, 1957; footnote> - lui Glinka<footnote Breazul, G(eorge) - Glinka; în Probleme de muzică, București, nr. 2, 1957; footnote> și lui Beethoven, a cărui creație o găsim în mai multe cronici muzicale, la centenarul morții titanului propunând manifestări omagiale<footnote Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
din lucrări ale lui Mozart, Răpirea din Serai și Concertul pentru vioară în La major, argumentând că au circulat la noi prin intermediul culegerilor lui Dimitrie Cantemir și apoi prin cele ale lui J. Sulzer. Muzicologul Vasile Tomescu citează din relatările compozitorului Alfred Mendelsohn, referitoare la aprecierile președintelui executiv al Congresului, profesorul Erich Schenk, care considera peste ani, participarea muzicologului „ca un aport științific de preț la problema legăturilor cultural istorice între Apus și Răsărit, a întrepătrunderii unor elemente populare și a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
președintelui executiv al Congresului, profesorul Erich Schenk, care considera peste ani, participarea muzicologului „ca un aport științific de preț la problema legăturilor cultural istorice între Apus și Răsărit, a întrepătrunderii unor elemente populare și a circulației lor în operele marilor compozitori vienezi, care au iubit cu pasiune și au folosit în creația lor tot ce a fost mai bun în muzica popoarelor”<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul; în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. I, ...p. 65; footnote> . Cartea închinată bicentenarului
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
care au iubit cu pasiune și au folosit în creația lor tot ce a fost mai bun în muzica popoarelor”<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul; în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. I, ...p. 65; footnote> . Cartea închinată bicentenarului genialului compozitor fusese precedată de un articol ce avea în vedere circulația muzicii lui Mozart în țara noastră, începând cu anul 1792, când, la Sibiu, a fost montată opera Răpirea din Serai, urmată, în 1798 de Nunta lui Figaro și de Idomeneo
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzicii baroce și clasice”, autorului aparținându-i descoperirea lui Daniel Speer<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile și prioritățile muzicologice; în: Muzica, București, An XXXII, nr. 6 (417), iunie 1987, p. 12; footnote> . Un interes deosebit l-a prezentat compozitorul rus M. I. Glinka. La 1 iunie 1954 va susține sub auspiciile Academiei Române, conferința M. I. Glinka - întemeietorul școlii muzicale naționale ruse 150 de ani de la naștere și printre fișele nefinalizate se găsește și cea intitulată Glinka și noi. Istoricul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
investigate, din necesități critice, muzicologice și didactice; - căutările didactice, determinate de calitatea de autor de manuale sau de profesor de istoria și de enciclopedia muzicii; Printre cele 17.000 de fișe necatalogate, intrate în fondul de aur al Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, am găsit unele ce cuprind date pentru principalele capitole ale unei istorii a muzicii universale, cu o periodizare după Riemann, periodizare ce nu ține seama de date istorice, ci de elementele specifice ale creației muzicale: Cele mai vechi
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cărturarului muzician a atras atenția multor enciclopedii și dicționare, românești cu profil muzical, amintite în continuare, fără a reveni asupra celor citate deja. Lista ar trebuie să înceapă cu prezentările semnate de: Viorel Cosma, în anul 1965<footnote Cosma, Viorel - Compozitori și muzicologi români Mic lexicon, București, Editura muzicală, 1965; footnote> , 1970<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni români Lexicon, București, Editura muzicală, 1970; footnote> și 1989, unde e creionat ca „personalitate științifică și artistică de prestigiu internațional”, apreciind că el „a pus
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
realizată de Ioan Scurtu și Gheorghe Buzatu îl ignoră total pe eminentul cărturar, așa cum ignoră viața muzicală românească, plasată într-o desuetudine condamnabilă, fapt asupra căruia am atras atenția și în recentul studiu consacrat înființării în anul 1920, a Societății Compozitorilor Români<footnote Vasile, Vasile - Societatea Compozitorilor Români, moment crucial în istoria muzicii românești și consecințele asupra culturii naționale; în: Muzica, București, Serie nouă, An XXI, nr. 4 (84), octombrie - decembrie 2010, pp. 41 - 89; footnote>, Enescu însuși este prezentat în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Buzatu îl ignoră total pe eminentul cărturar, așa cum ignoră viața muzicală românească, plasată într-o desuetudine condamnabilă, fapt asupra căruia am atras atenția și în recentul studiu consacrat înființării în anul 1920, a Societății Compozitorilor Români<footnote Vasile, Vasile - Societatea Compozitorilor Români, moment crucial în istoria muzicii românești și consecințele asupra culturii naționale; în: Muzica, București, Serie nouă, An XXI, nr. 4 (84), octombrie - decembrie 2010, pp. 41 - 89; footnote>, Enescu însuși este prezentat în capitolul intitulat Viața cotidiană a românilor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
portret cu două dintre cele mai importante, nu însă înainte de a aminti că la conturarea unor laturi complexe ale personalității lui Breazul ne ajută lucrările tipărite în timpul vieții și postum, dar mai ales minele aurifere ale arhivei donate Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor purtând numele donatorului - George Breazul - care ascund valori ce contribuie la completarea datelor consacrate vieții și activității și mai ales a proiectelor neterminate ce-și așteaptă continuarea, finisarea și ieșirea la public. Aceste valori ridică noi și noi
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote>. Cea mai potrivită caracterizare a muzicianului comemorat la semicentenarul trecerii sale la cele veșnice pare a aparține eminentului său contemporan, Dimitrie Cuclin - o altă figură poliedrică a muzicii românești - caracterizare scrisă la 27 mai 1965, la aflarea deciziei Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor de a restitui întreaga operă a profesorului: „Se poate afirma că muzicologiei viitorului îi este asigurată, prin opera profesorului George Breazul, un îndreptar viu și luminos - XI - 310.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
lui Arhimede: cât scufunzi (cu alte cuvinte, cât investești), cu atât vei avea crescut nivelul (magnitudinea) evenimentului. Și, slavă Domnului, pe lângă trudă, abilitate, inteligență Dan Dediu a investit și doza de perspicacitate și persuasiune necesară obținerii colaborării din partea unor interpreți, compozitori și ansambluri în prezența cărora festivalul a dospit aidoma unui aluat puhav, apetisant: Stephan Litwin, David Moss, trio "Contraste", ansamblul de percuție "Game", cvartetul de coarde și ansamblul "Profil". Un aluat din care s-a înfruptat copios un public în
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
privilegiată, doctă. I-am ascultat în festivalul "Profil" într-un portret componistic dedicat lui Anatol Vieru și am uitat că, de multe ori în peisajul muzicii românești contemporane, voința restitutorului se dezvoltă pe un culoar diferit față de cel al voinței compozitorului. Aidoma celor mai devotate și disponibile ansambluri europene, "Contraste" nu obstrucționează instaurarea unui stat de drept al sunetelor, prezervând organicitatea relațiilor armonice și coloristice, a raporturilor ritmice și dinamice. Dezinvoltura și totodată determinarea cu care pianistul Sorin Petrescu își exhiba
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
despre un ansamblu de precepte ideologice-estetice care se legitimează printr-un ansamblu corespunzător de lucrări muzicale reprezentative. Astfel, intrebarea de mai sus presupune și o listă repertoriala a a muzicii postmoderne, cu titluri de lucrări și, evident, cu nume de compozitori și interpreți. Pentru început ne putem întreba împreună cu muzicologul canadian Friedemann Sallis: "Și muzica... există oare o muzică postmodernă? Unii cred că da", iar în trimiterea la subsol notează: "Utilizând termenul «post avant-garde», David Cope a fost unul dintre primii
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
care ar sugera continuitate, postmodernismul muzical se raportează la etapa artistică anterioară prin prisma unei prezumptive detașări de aceasta, însă fără a secționa liniile de continuitate într-un mod definitiv. Această idee este formulată în alte cuvinte și imagini de către compozitorul John Rea atunci când el apelează etimologia numelui unui alt compozitor contemporan: "Alfred Schnittke (precum numele său o sugerează, schnitten semnificând în germană «a tăia») Schnittke, deci, culege, recoltează și pune împreună ansamblul muzicilor pe care le-a cosit"<footnote Alfred
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
artistică anterioară prin prisma unei prezumptive detașări de aceasta, însă fără a secționa liniile de continuitate într-un mod definitiv. Această idee este formulată în alte cuvinte și imagini de către compozitorul John Rea atunci când el apelează etimologia numelui unui alt compozitor contemporan: "Alfred Schnittke (precum numele său o sugerează, schnitten semnificând în germană «a tăia») Schnittke, deci, culege, recoltează și pune împreună ansamblul muzicilor pe care le-a cosit"<footnote Alfred Schnittke (comme son nom le suggère, schnitten signifie en allemand
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
leș musiques qui'il a fauchées", John Rea, Postmodernité "que me veux-tu", în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 8, nr. 1, 1997, p. 57. footnote>. Un posibil portret-robot al muzicii postmoderne îl putem asambla pornind, spre exemplu, de la cunoscută lista a compozitorului și muzicologului american Jonathan D. Kramer, unde sunt enumerate 14 calități ale muzicii care își asumă într-un mod organic ideologia postmodernă. În opinia lui, muzica postmodernă: (1) nu este o simplă repudiere a modernismului sau o continuare a acestuia
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
9) integrează contradicțiile, (10) desființează opozițiile binare, (11) include fragmentările și discontinuitățile, (12) integrează pluralismul și eclectismul, (13) prezintă multiple semnificații, (precum) și multiple temporalități, (14) plasează semnificația și chiar structura în auditor, mai degrabă decât în partituri, interpretări sau compozitori.<footnote "1. is not simply a repudiation of modernism or its continuation, but hâș aspects of both; 2. is, on some level and în some way, ironic; 3. does not respect boundaries between sonorities and procedures of the past and
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
and his Concerto Grosso no. 4/Symphony no.5”, Goldsmiths College, 2007, pag. 3), iar partea a III-a din Sinfonia lui Luciano Berio reprezintă un model exemplar al acestei atitudini prin citarea materialului musical din Simfonia nr. 2 a compozitorului austriac. footnote>, Music for a Magic Theater (1965) de George Rochberg, Hymnen (1966-1967) de Karlheinz Stockhausen, Baroque Variations (1967) de Lukas Foss, November Steps (1967) de Toru Takemitsu, Ludwig Van (1968) de Mauricio Kagel, Credo (1968) de Arvo Pärt, Requiem
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Against Method (1974) de Paul Feyerabend, The rise of post-modern architecture (1975) sau The language of Post-Modern Architecture (1977) de Charles Jencks și multe altele. Însă, între aceste limite, sub "umbrela" postmodernismului vor intra, fără prea multe rețineri și nedumeriri, compozitori din mai multe generații, într-un spectaculos amestec de atitudini, școli și, important, vârste creative: creația târzie a lui John Cage și Dmitri Șostakovici, Luigi Nono și Luciano Berio, muzica stocastica a lui Iannis Xenakis, urmând Olivier Messiaen, Benjamin Britten
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]