1,582 matches
-
acționa asupra ei: făurirea judecății adevărate, adică "utile" și "eficace", se bazează pe "natura umană în general" (adevărurile, precum axiomele, sunt invariabile), pe "societate" (care garantează stabilitatea majorității adevărurilor) și pe fiecare "individ" (acesta stăpânește adevărurile de ordin moral); sociologia comprehensivă weberiană, care mută accentul pe influența eticului concepții despre lume, credințe, motive ideologice în istoria economico-religioasă și în structurarea comportamentelor indivizilor în societate; lingvistica (Jakobson), care studiază formele concrete de intercomunicare și de intercomprehensiune în inteligibilitatea sensului conduitelor. În rezumat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Francastel, Duvignaud sau Adorno atribuie operelor o forță care acționează asupra reprezentărilor noastre mentale și a modurilor de a vedea lumea. Funcționarea efectelor "culturalului" Dincolo de această dimensiune descriptivă, care constituie în sine o adevărată muncă sociologică, trebuie întreprins un efort comprehensiv în privința întrebării care rămâne în suspans: cum putem fi încredințați de dimensiunea propriu-zis culturală a acestor fenomene? Efecte puternice și efecte slabe Bunurile uzuale nu ascund, în ele însele, prea multe mistere. Ele sunt destinate utilizărilor imediate sau parțial amânate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Heinich, 1998 Sociabilitate, grupuri de statute Schumpeter, 1927 Simmel, 1895 Desrosières și Thévenot, 2000 Boltanski, 1982 Héran, 1988 Donnat, 1999 Chauvel, 2001 Înțelegerea "Înțelegerea" și "explicarea" nu sunt opuse. Vom spune, împreună cu Weber, că ele se completează: "Sarcina specifică [sociologiei comprehensive] nu ar începe totuși decât în momentul precis când trebuie să se explice prin interpretare" (Max Weber, 1992, p. 308). Sau: "O interpretare cauzală corectă trebuie să fie semnificativ adecvată și cauzal adecvată [...]. Altfel, avem o probabilitate statistică necomprehensibilă sau
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să insistăm pe clivajul care există în teorie și în metodă între sociologii care mobilizează colective pentru explicarea practicilor și cei care încearcă să descifreze mobilurile individuale ale agenților. Astfel, de exemplu, Nathalie Heinich (care se reclamă mereu de la sociologia comprehensivă) continuă să opună scolastic "explicația" și "înțelegerea": "Trebuie oare să lăsăm să domine finalitatea explicativă, inspirată din științele naturii? Sau să-i adăugăm abordarea comprehensivă, specifică științelor umane, care insistă asupra realului și include reprezentările în acesta?" Nathalie Heinich, 2001
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mobilurile individuale ale agenților. Astfel, de exemplu, Nathalie Heinich (care se reclamă mereu de la sociologia comprehensivă) continuă să opună scolastic "explicația" și "înțelegerea": "Trebuie oare să lăsăm să domine finalitatea explicativă, inspirată din științele naturii? Sau să-i adăugăm abordarea comprehensivă, specifică științelor umane, care insistă asupra realului și include reprezentările în acesta?" Nathalie Heinich, 2001, p. 107. La rândul lor, cercetătorii adepți ai metodelor cantitative exprimă adesea un sentiment de neîmplinire față de rezultatele lor și de incapacitatea de a studia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologia critică: "[Aceasta] descalifică orice analiză sociologică a artei ca atare [...] își exprimă dezinteresul față de operă și experiența estetică [...]. Nu ne putem mulțumi cu explicația frumuseții în termeni de convenție, credință sau illusio" (Antoine Hennion, 2000, pp. 29-30). Această abordare comprehensivă este aplicată de Heinich în sociologia valorilor de un deceniu, cu rezultate certe. În acest caz, li se solicită explicații actorilor și se substituie "proba adevărului prin proba coerenței" (Heinich, 2001). Într-o optică weberiană, valorile sunt cele care motivează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin proba coerenței" (Heinich, 2001). Într-o optică weberiană, valorile sunt cele care motivează actele. Această abordare este inovatoare în principal în câmpul practicilor culturale, care, așa cum o indică denumirea, se limitează la aspectul "practic". • De la "practici" la valori Perspectiva comprehensivă evidențiază o carență esențială a anchetelor despre practici: la fel cum analiza religiei subliniază dubla dimensiune a acesteia, rituală și ideală (Durkheim, 1912), cea a culturii trebuie să ia în considerare asocierea dintre acte și valori. Demersului comprehensiv îi revine
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
valori Perspectiva comprehensivă evidențiază o carență esențială a anchetelor despre practici: la fel cum analiza religiei subliniază dubla dimensiune a acesteia, rituală și ideală (Durkheim, 1912), cea a culturii trebuie să ia în considerare asocierea dintre acte și valori. Demersului comprehensiv îi revine studiul reprezentărilor, al credințelor, al miturilor și simbolurilor, al judecăților de valoare și gusturilor, al competențelor și cunoștințelor. Pentru "explicare" și descriere, mai util este studiul "practicilor", în sensul literal al termenului; constituit de achiziții, ieșiri în oraș
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a studiat comentariile scrise liber (cu mai multă sau mai puțină furie) pe gardurile șantierului de la coloanele lui Buren, ceea ce i-a permis să restituie registrele denunțării publice (Heinich, 1998). Înțelegerea fără actori Oricât de uimitor ar putea părea, sociologia comprehensivă nu face întotdeauna mare caz de afirmațiile actorilor, și asta pe linia clasicilor. Mai puțin frapant la Durkheim, acest lucru este mai surprinzător la Weber: "Motivele invocate sau refulările (motive nemărturisite) îi ascund de prea multe ori agentului însuși ansamblul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
103 și 109. Dacă nu li se poate cere actorilor să-și explice acțiunile, atunci rămâne ca acestea să fie interpretate. Trebuie inventate mijloace de a afla ceea ce subiectul nu știe obligatoriu și/sau nu poate ști. • Cercetarea utilizărilor Demersul comprehensiv poate căuta să identifice finalitatea practicilor (care sunt rațiuni) cercetând utilizările: "Când observăm o corelație între nivelul de educație și cantitatea de lecturi sau calitatea lecturii, ne putem întreba cum se întâmplă acest lucru, fiindcă această relație nu este auto-explicativă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și cu modalitățile lor (număr minim de creații). În schimbul acestor "produse", ei furnizează "resurse" (Urfalino și Friedberg, 1984). Raționalitatea actorilor într-un univers nesigur Sociologii culturii care se reclamă de la această paradigmă preiau concepțiile economice și se referă la sociologia comprehensivă a lui Weber. Ei au, în consecință, tendința să considere că majoritatea agenților acționează într-un spirit de raționalitate: confruntați cu un univers instabil (valori puțin stabilizate, poziții schimbătoare, importanța renumelui și a notorietății, elemente trecătoare așadar), aceștia sunt preocupați
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
culturii ca piață. Sunt artiștii cu adevărat niște întreprinzători? A afirma acest lucru nu înseamnă oare a le nega orice specificitate? Dacă da, în numele cui? • Reducția individualistă Opțiunea raționalistă adoptă postura individualistă pentru a înțelege acțiunile din interior (în mod "comprehensiv"). Moulin identifică în acest cadru teoretic câteva figuri "tipice", considerate exemplare (Castelli pentru negustorii întreprinzători, cf. Moulin, 1992). Această atitudine comprehensivă nu este nici pe departe adoptată de toți sociologii. Din mai multe motive: mai întâi, pentru că nu este comprehensivă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Dacă da, în numele cui? • Reducția individualistă Opțiunea raționalistă adoptă postura individualistă pentru a înțelege acțiunile din interior (în mod "comprehensiv"). Moulin identifică în acest cadru teoretic câteva figuri "tipice", considerate exemplare (Castelli pentru negustorii întreprinzători, cf. Moulin, 1992). Această atitudine comprehensivă nu este nici pe departe adoptată de toți sociologii. Din mai multe motive: mai întâi, pentru că nu este comprehensivă decât în aparență: strivind munca de singularizare care caracterizează jocul agenților culturali, sociologul efectuează în sens invers drumul actorilor, negându-i
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
comprehensiv"). Moulin identifică în acest cadru teoretic câteva figuri "tipice", considerate exemplare (Castelli pentru negustorii întreprinzători, cf. Moulin, 1992). Această atitudine comprehensivă nu este nici pe departe adoptată de toți sociologii. Din mai multe motive: mai întâi, pentru că nu este comprehensivă decât în aparență: strivind munca de singularizare care caracterizează jocul agenților culturali, sociologul efectuează în sens invers drumul actorilor, negându-i totodată validitatea. Ei exercită pe seama acestora o violență nejustificată. Este ceea ce-i reproșează, de exemplu, Heinich (1998a, p. 19
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
invers drumul actorilor, negându-i totodată validitatea. Ei exercită pe seama acestora o violență nejustificată. Este ceea ce-i reproșează, de exemplu, Heinich (1998a, p. 19) lui Menger (printre alții) când abordează artiștii prin intermediul unei noțiuni generale ("cariera"), care blochează orice efort comprehensiv: mai presus de toate, artiștii nu vor să-și privească viața sub forma unei cariere. Socioeconomia pune cu forța pe nasul actorilor culturali ochelarii raționalismului, adică tocmai ceea ce aceștia aruncaseră; apoi, individualismul metodologic neglijează constrângerile structurale care intră în alcătuirea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologică a artei ca atare [...] își exprimă dezinteresul față de operă și experiența estetică [...]. Nu ne putem mulțumi cu explicația frumuseții în termeni de convenție, credință sau illusio". Antoine Hennion et alii, 2000, pp. 29-30. Această reacție este reluată de curentul "comprehensiv" așa cum încearcă Nathalie Heinich să-l reprezinte (1998 și 2001). În cadrul a ceea ce astăzi poartă numele de "întoarcere a actorului" (Ricœur și Touraine), ea critică optica holistă în beneficiul analizei comprehensive a jocului actorului. Ea a încercat să arate că
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
2000, pp. 29-30. Această reacție este reluată de curentul "comprehensiv" așa cum încearcă Nathalie Heinich să-l reprezinte (1998 și 2001). În cadrul a ceea ce astăzi poartă numele de "întoarcere a actorului" (Ricœur și Touraine), ea critică optica holistă în beneficiul analizei comprehensive a jocului actorului. Ea a încercat să arate că reprezentările nu sunt reductibile la iluzii devoalate de sociolog (2000). Pentru ea, arta nu ține doar de credințe și de iluzii ce trebuie denunțate. Pentru sociologie, ceea ce reprezintă arta pentru actori
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trecut, este important să cunoaștem perspectivele care au contribuit la emergența acestei paradigme, toate făcând din noțiunea de sens (urmărit și construit de actori, interpretat de cercetători) un element central al socialului. Această linie merge de la Weber și Simmel (sociologia comprehensivă) la interacționiștii simbolici (Blumer, Hughes), de la Școala de la Chicago la etnometodologia lui Garfinkel. • Socialul înseamnă sens Lui Weber i se datorează ideea unei "sociologii comprehensive" înțelese ca o știință a interpretării sensului investit de actori în acțiunea lor. După el
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de cercetători) un element central al socialului. Această linie merge de la Weber și Simmel (sociologia comprehensivă) la interacționiștii simbolici (Blumer, Hughes), de la Școala de la Chicago la etnometodologia lui Garfinkel. • Socialul înseamnă sens Lui Weber i se datorează ideea unei "sociologii comprehensive" înțelese ca o știință a interpretării sensului investit de actori în acțiunea lor. După el, o acțiune este socială când este semnificativă, adică din momentul în care este interpretabilă de către actori (și, a fortiori, de către cercetător). "Activitatea este actul căruia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se bazează pe explicații holiste cu nimic mai prejos decât teoria câmpurilor. • Credințe sau valori? Această întrebare reia critica adresată în cor de Heinich (2001) și Hennion (1993) teoriei lumilor, ei refuzând să-l situeze pe Becker de partea sociologiei comprehensive: acesta din urmă insistă pe convenții ca niște credințe necontestate, în loc să expliciteze valorile care stau la fundamentul acțiunilor. Și aici, critica are tendința să-l așeze pe Becker alături de Bourdieu... Concluzie Cele trei posturi ale sociologilor culturii Pentru a încheia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a o nega ca victimă, expediind-o într-un "subiectivism" infamant? Acest fapt nu prejudiciază modelul violenței "simbolice", care e cu atât mai violentă cu cât e ascunsă, ci lasă deschisă posibilitatea unui cuvânt al victimelor și a unei conștientizări comprehensive, ceea ce constituie o sarcină sociologică. Rolul "savantului", în acest caz, nu este oare de a ajuta la emergența acestui cuvânt, la înțelegerea unei suferințe fără a o închide dinainte pe cărările iluzorii ale definițiilor prefabricate, dar și având grijă să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
corect aceste fapte și paradoxuri. Nu este sigur că acest lucru infirmă modelele globale, dar ne arată cel puțin necesitatea unei abordări contextuale a violenței școlare, care trebuie, metodologic, să îmbine abordări obiectiviste, pentru a evita reprezentările dramatizante, și abordări comprehensive. Această abordare contextuală este necesară și pentru a înțelege mai bine posibilitățile și limitele acțiunii, în special când este vorba de transferul unor programe care au funcționat în contexte precise. Capitolul V Combaterea violenței Dincolo de deliciile ursuze ale deconstrucției, vom
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
School Crime and Safety 2003, National Center For Education Statistics, US Department of Education and Justice, Washington DC. DHOQUOIS R. (1996). "Civilité et incivilités", Les Cahiers de la sécurité intérieure, 23, pp. 48-53. DILLON M. (2004). "Lessons from the field: Balancing comprehensiv ness and feasibility in peer mediation programs", in GERLER E. JR. (ed.), Handbook on School Violence, The Haworth Press, New York, pp. 165-214. DUBET F. (2003). Le Déclin de l'institution, Le Seuil, Paris. DUBET F., MARTUCCELLI D. (1996). À l
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2. HAAPSALO J., TREMBLAY R.E. (1994). "Physically aggressive boys from ages 6 to 12: Family background, parenting behavior and prediction of delinquency", Journal of Consulting and Clinical Psychology, vol. 62, nr. 5, pp. 1044-1052. HARGREAVES D. (1982). Challenge for the Comprehensive School: Curriculum, Culture and Community, Routledge, Londra. HAUT F, QUERE: S. (2001). Les Bandes criminelles, PUF, Paris. HAWKER D.S.J., BOULTON M.J. (2000). "Twenty years research on peer victimization and psychosocial maladjustment: A meta-analytic review of cross-sectional studies", Journal of Child
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o compun. Este o sociologie istorică limitată, întrucît nu are în atenție toate mediile sociale și politice relevante pentru disciplina relațiilor internaționale, din interiorul și din afara SUA, și nici organizarea sa materială - ambele ar fi fost necesare pentru o sociologie comprehensivă a acestui tip de cunoaștere. Interpretarea evoluției realismului prin prisma schemei conceptuale a lui Kuhn este posibilă datorită relației aparte existente între realism și disciplina relațiilor internaționale. S-ar putea spune că nici una dintre științele sociale occidentale nu a cunoscut
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]