1,551 matches
-
de lumi poate fi numită „comunitate ideală de comunicare”. Drumul gândirii critice a filosofului se intersectează astfel profitabil cu demersul teoretic pragmatic bazat pe exepriență managerială, pentru a propune un scenariu al unei lumi viitoare, un viitor În care acțiunea comunicațională reprezintă coordonarea consensuală a planurilor de acțiune a părților - ce se afirmă individual, Într-un proces intercomprehensiv. Al Treilea și Al Patrulea Val interesează din punctul de vedere al tematicii propusă spre dezbatere, etică și comunicare, Întrucât În cele ce
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
moral: principiul alterității privilegiate (sau „al privilegiului Celuilalt În raport cu Sinele”Ă. Această mișcare teoretică este un „drum care duce de la existență la existent și de la existent la celălalt de lângă noi.29” 3. Elementele acestei concepții ce revoluționează etica În societatea comunicațională pot fi rezumate astfel: asumarea propriului destin aparține ontologicului; asumarea destinului celuilalt aparține eticului, pentru aceasta Însă, etica trebuie să plonjeze În profunzimea relației intersubiective; se realizează astfel procesul intercomprehensiv, rezultat clar al complexității comunicării; raportul dintre unul și altul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
pentru aceasta Însă, etica trebuie să plonjeze În profunzimea relației intersubiective; se realizează astfel procesul intercomprehensiv, rezultat clar al complexității comunicării; raportul dintre unul și altul se relevă În transcendență ca un raport al lui „unul - pentru - altul”; astfel, activitatea comunicațională „definește de o nouă manieră subiectul etic”, care nu mai este nici unul, nici celălalt ci „Între-noi”-ul.4. Înscris În tradiția pragmatismului american, L. Kohlberg utilizează etica dezvoltată de John Rawls (Theory of Justiceă În spiritul kantian și al dreptului
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
stadială. Kohlberg concepe trecerea de la un stadiu la altul al afirmării conștiinței morale ca un proces de Învățare al individului care acționează I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Etică și comunicare În societatea bazată pe cunoaștere cadrul practicii comunicaționale cotidiene. Analiza fundamentelor filosofice ce susține teoria sa fac obiectul unei importante părți a lucării lui Habermas Conștiință morală și acțiune comunicativă etica discursului pe care ne-o propune, În măsura În care trimite la o teorie a acțiunii comunicative, oferind „perspective credibile
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
garantează imparțialitatea formării judecăților morale. Etica discursului are caracterul de universalitate, esențial pentru orice etică, dar nu prin principiul fundamental de universalizare ci În sensul unei includeri a tuturor celor vizați. Este o etică ce corespunde societății bazată pe acțiune comunicațională, orientată pe Înțelegere. O lume pe care o gândim În prezent, dar care aparține viitorului. Relevanța eticii relațiilor de afaceri În societatea contemporană Un prim argument care justifică poziția privilegiată a eticii relațiilor de afaceri În ansamblul eticilor aplicate este
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
care le-a produsă. Fidel instrumentului de analiză „situațională” la un nivel de complexitate medie, surprinsă Într-o schemă explicativ hexadică validată, de altfel, și de alte teoretizări din sfera disciplinelor Astfel, discursurile politice sunt dependente de o Întreagă „arhivă” comunicațională, respectiv de intervențiile publice pe care actorul politic le-a cumulat În timp, fie că sunt rezultatul inițiativelor proprii, fie că se datorează Însușirii experienței politice ale comunității, socio-umane, de exemplu, de logicianul ieșean Petru Ioan - propunem un model relațional
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mai elocventă expresie a oportunismului și a carierismului În politică. In expresia sa comună, caracterizează mesajele politice din perioadele competiționale. Stilul impersonal. Exemplul tipic este cel al așa- numitului „limbaj de lemn”. Este un discurs standardizat, care operează cu „clișee” comunicaționale, unele dintre acestea validate În campanii electorale anterioare. Este discursul politic al activistului de partid, al celui care a scris nu o dată cuvântările șefilor săi de partid și care nu sesizează că la vremuri noi sunt necesare mijloace noi
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
este o calitate a culturii superioare (s.n.Ă care este deschisă și creativă.” Dialogul este Întotdeauna o modalitate de schimb, fiecare dintre culturile intrate În contact primind și, respectiv, oferind idei, sisteme valorice și moduri alternative de viață. Prin contact comunicațional oamenii deprind ucenicia de a trăi Împreună: “dacă nu se iubesc, măcar se suportă. Poporul care nu Învață de la alte popoare este privat de orice speranță pentru dezvoltare: toate popoarele contribuie la dezvoltare, altfel această dezvoltare II. Despre toleranță și
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
studii umaniste, or, diminuându-se prezența unui astfel de canal de comunicare, ce șanse rămân pentru "salvarea speciei", ca să folosim expresia categorică a lui Gellu Naum? Studii recente de teorie a comunicării aruncă literatura pe locuri din ce în ce mai depărtate de centrul comunicațional, cucerit definitiv de mass-media. Trimițând la distopia lui Karel Čapek, R.U.R., autoarea avertizează că robotizarea se poate produce foarte eficient prin manipulare audio-vizuală. Nici miturile actualității precum "bibliotecile virtuale", globalizarea, idiomul comun, accesul facil la informație nu scapă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
îl consideră un sinonim al discursului; în sfârșit, alții îi conferă o extensie trans-semiotică, vorbind despre text filmic, muzical etc. În acord cu utilizarea noțiunii în cadrul pragmaticii textului, se vorbește de o secvență lingvistică scrisă sau vorbită, formând o unitate comunicațională, fie că se are în vedere o înșiruire de fraze, o singură frază sau un segment dintr-o frază"249. Un înțeles al textului care se poate suprapune conceptului de scriitură, în special în interpretarea dată de grupul Tel-Quel, este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care un număr important de autori le-au realizat în acest sens. În general, analiza termenului de seducție s-a dovedit mereu pusă în relaționări complexe cu alte concepte de maximă generalitate și importanță, precum argumentare, persuadare, convingere, minciună, stratagemă comunicațională, retorică etc. În această situație, o minimă privire de ansamblu asupra unui posibil sistem de noțiuni și legături care să poată da seama în mod eficient de mai buna înțelegere a acestor două concepte mi s-a părut necesară, mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
surse, care influențează crearea unei anumite imagini (concepții) referitoare la posibilitatea și necesitatea desfășurării procesului investițional. Gestiunea imaginii investiționale urmărește scopul creării, dezvoltării și distribuirii, asigurării recunoașterii imaginii investiționale pozitive a teritoriilor. Instrumentele de bază ale marketingului imaginii constituie măsurile comunicaționale, care demonstrează caracterul deschis al teritoriului pentru contacte și care permit investitorilor străini de a-l cunoaște mai bine, de a constata existența și substanțialitatea avantajelor disponibile. Activitatea de promoție a investițiilor - reprezintă totalitatea măsurilor Întreprinse În scopul informării potențialilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
una dintre principalele cauze ale globalizării financiare; prin aceasta, o anumită civili zație își poate afirma și impune supremația. Da că ar fi să particularizăm glo balizarea financiară din zilele noastre, ar tre bui să evidențiem impactul no ilor tehnologii comunicaționale (internetul), a l inovațiilor financiare, repre zentate de apariția și utilizarea instrumentelo r d erivate (ca efect al integrării piețelor de capital) și al unor aranjamente ins tit uționale care au liberalizat fluxuri comerciale și financiare. Această globa liz are
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cu dificultate cu acest sistem de subsidiaritate și de pluralism instituțional. Cetățeanul european va trebui să se obișnuiască să trăiască într-un spațiu public care nu mai este redus la confruntarea unor mari partide. Acest spațiu a de-venit "rețeaua comunicațională a unei sfere politice publice difuze, care cuprinde toată Europa (...) și care este susținut de o societate civilă compusă din grupuri de interese, organizații non-guvernamentale, de inițiativă și organizații ci-vice"24. Va trebui ca cetățeanul european să se obișnuiască cu
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
conclusions on small samples: in defense of Mills methods". Social Forces (72) 4. Sălăvăstru, Constantin. 1999. Discursul puterii. Iași: Institutul European. Scurtu, Ioan, Ion Alexandrescu, și alții. 2003. Enciclopedia partidelor politice din România 1859-2003. București: Meronia. Slama-Cazacu, Tatiana. 2000. Stratageme comunicaționale și manipularea. Iași: Polirom. Soulet, Jean-François. 1998. Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre. Iași: Polirom. Tănase, Stelian. 2006. Revoluția ca eșec. București: Humanitas. Teodorescu, Bogdan. 1997. Cinci milenii de manipulare. București: Tritonic. Teodorescu, Gheorghe. coord. 2009
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
deloc, pentru că nu știe cum receptează clasa acest material, elevii fiind în situația pasivă de ascultători. Ar exista deci părerea ca cele două moduri de lucru, frontal și pe grupe, să se completeze reciproc, ajungând la lărgirea registrului metodologic și comunicațional. Arta comunicării este o artă pe care trebuie să o învățăm. Procesul de comunicare implică înțelegere și această înțelegere ne ajută să fim conștienți la ceea ce se întâmplă, societatea nu poate fi concepută fără comunicare. Este bine ca limbajul trupului
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
povestitori. În aceste "turniruri" folosesc toate trucurile din manualul persuasiunii și înșelăciunii. Ei caută să-i facă pe oponenți să arate neinformați, neplauzibili, proști sau chiar mai rău, prin etalarea retoricii, prin recontextualizare, prin deturnări de sens și alte strategii comunicaționale. *** Perspectiva democratică asupra societății civile și a instituțiilor de stat pe care am prezentat-o are, cu siguranță, unele afinități teoretice și politice cu respingerea filosofiei de către Rorty. Cele două proiecte au în comun suspiciunea față de ideologii, opoziția față de încrederea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
apariție, care include o sumedenie de contacte personale, rețele, conferințe, partide politice, sindicate, întreprinderi mici și firme mari, prieteni, precum și întruniri locale și regionale. În cadrul acestui habitat nonguvernamental, indivizii și grupurile de naționalități și convingeri diferite profită de noile tehnologii comunicaționale faxuri, roboți telefonici, zboruri ieftine, transmisiuni prin satelit, e-mail care reduc barierele aparent naturale dintre distanțele geografice și depășesc frontierele statelor, măresc mobilitatea fizică și culturală a oamenilor și chiar creează impresia de a te afla simultan în două sau
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
informal) și organizațional. Accentul este pus pe prezentarea capacităților care trebuie dobândite pentru a asigura eficiența comunicării cu alți oameni și pe modalitățile prin care sunt formate și satisfăcute cerințele cognitive, de atitudine și comportamentale ale celor implicați în interacțiunea comunicațională. Remarcăm, în acest sens, promovarea stilului comunicării interpersonale cooperante, cu virtuțile sale de optimizare a activității umane, cu satisfacțiile psihice și sociale pe care le oferă și, poate, în primul rând, ca modalitate de mediere a conflictelor, care apar inerent
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și conduite, are consecințe multiple asupra stilurilor de viață și comunicative, nedezvăluite încă de cercetări sistematice. Problema practicii comunicării este abordată într-o modalitate alertă, cu exemplificări incitante. Ea îl ia pe cititor partener direct la construcția schemelor de acțiune comunicațională în situațiile variate în care acestea se poate găsi: vorbitor, ascultător, cititor, participant la întruniri, chemat să redacteze un material sau o scrisoare etc. Întregul demers se întemeiază pe etapele fundamentale și, totodată universale, ale comunicării scrise și verbale, care
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
un rol extrem de semnificativ în relațiile de tip față în față. De-a lungul întregii lucrări sunt prezentate clar, bine ilustrat, obstacolele care se interpun unei comunicări eficiente la orice nivel de complexitate a acesteia. De aceea, în discutarea situațiilor comunicaționale particulare se abordează de fiecare dată și problemele legate de barierele, filtrele și distorsiunile care intervin în calea comunicării și, evident, sunt sugerate căile și modalitățile pentru depășirea acestora. Prin abordarea modernă a tehnicilor de investigație utilizate, cele două capitole
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Putem spune că atunci când comunicăm idei, atitudini și sentimente, de fapt noi dăm un răspuns. Dar răspunsul nostru este bazat pe evaluarea pe care o facem celeilalte persoane, cu alte cuvinte se referă la percepția celuilalt. Reprezintă o abilitate socială comunicațională să observăm aspectele comportamentale ale unei persoane și să le evaluăm cu acuratețe. În acest caz, ideea de feedback, despre care am mai vorbit, include reacțiile la spusele interlocutorului și implicit corecțiile pe care le facem propriei comunicării. Interacțiunea cu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
nu i se oferă semne de recunoaștere a problemei aduse în discuție, atunci persoana în cauză simte că cel cu care vorbește nu este atent sau interesat în legătură cu problema sa. Arătarea semnelor recunoașterii este parte a comunicării. Constituie o abilitate comunicațională să dăm semnele recunoașterii și aprobării partenerului de dialog. Relația cu alți oameni nu este numai o problemă a conversației și acțiunii într-o manieră socială corectă. Ea înseamnă și folosirea simțămintelor și inteligenței pentru a putea să îi înțelegem
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Exemple: "Te simți trist pentru că cel mai bun prieten al tău s-a mutat în alt oraș?" "Te-ai simțit frustrat atunci când nu ai fost ascultat de șeful tău?" Să fim capabili de empatie față de alții reprezintă o abilitate socială comunicațională importantă. Dar, așa cum am spus, pentru a realiza această empatie trebuie să dăm atenție celorlalte persoane, nevoilor lor și să pătrundem sensul acestor nevoi. Această atenție pe care trebuie să o oferim altora este de fapt ascultarea. Este de-a
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
idei sau probleme despre care dorim să știm mai mult. De asemenea, faptul că dăm atenție oamenilor cu care comunicăm ne oferă posibilitatea să îi facem să vorbească despre ei înșiși și astfel să îi putem cunoaște. Rezultă că, comportamentul comunicațional al ascultării are câteva abilități care ne ajută să: * cunoaștem persoana care vorbește; * contribuim la susținerea convorbirii; * manifestăm semnele aprobării față de alte persoane și de spuselor lor. Așa cum dăm atenție oamenilor care vorbesc cu noi, tot la fel ne străduim
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]