180,214 matches
-
H-J.Gerigk din Germania, Gy. Király din Ungaria, T. Kinosita din Japonia, subsemnatul din România - au impus stilul dezbaterilor. La aceste repere de autoritate s-au adăugat, în număr mare, participanți din generațiile mai tinere. Volumul excepțional, care reunește rezumatele comunicărilor redactate în limbile engleză (XIII-th Sympozion of The International Dostoevsky Society, july 3-8, 2007, Budapest, IDS, University ELTE, Budapest, 2007), rusă și franceză - se deschide, conform principiului alfabetic, cu o comunicare în limba rusă, emblematică pentru tema principală a simpozionului
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
din generațiile mai tinere. Volumul excepțional, care reunește rezumatele comunicărilor redactate în limbile engleză (XIII-th Sympozion of The International Dostoevsky Society, july 3-8, 2007, Budapest, IDS, University ELTE, Budapest, 2007), rusă și franceză - se deschide, conform principiului alfabetic, cu o comunicare în limba rusă, emblematică pentru tema principală a simpozionului: Dostoievski și romanul rus ca mit filosofic în creația lui Julio Cortazár și Ernesto Sábato. Autorul, Stefano Aloe, subliniază importanța primordială a romanului rus pentru literatura latino-americană, evidențiindu-l pe primul
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
sale adesea ironice, de natură metafizică existențială, și Tunelul de E. Sábato, cu al său erou argentinian al subteranei. Dialogul se realizează la diferite nivele: influența, tipologia analogo-contrastivă a situațiilor, răspunsurile tragic-ironice la marile intrebări ontologice. Este de amintit și comunicarea lui J.L.Fl. López din Mexic: Dostoievski, Octavio Paz și scriitorii latino-americani, precum și alte lucrări abordînd spațiul hispanic (I.A. Hita Jiménes despre Unamuno și J. Morillas despre L. Vilialonga). Aceleași aspecte (contactele, intertextualitatea, dialogul culturilor) au fost examinate și
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
și postmoderne. A prevalat respectul pentru operă, pentru textul artistic, dezvăluirea semnificațiilor estetice polivalente, originale. Și la simpozionul de la Budapesta cele mai consistente contribuții au fost aduse în domeniul poeticii, al interpretării punctuale a operei. Mărturie stă simpla enumerare a comunicărilor din această arie tematică: Poetica ambiguității și a sugestiei la Dostoievski (N. Așimbaeva), Arta narațiunii și genul în romanul Demonii (R. Belknap), Ritmul în proza lui Dostoievski (V. Borisova), Pelerini, hoinari, pribegi în romanele lui Dostoievski (N. Budanova), Poetica sinecdoh-ei
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
romanul real". Aproximativ o treime din lucrări a fost realmente copleșită de interpretări fundamentalist-creștine, ce apar atît în lucrările cercetătorilor din est, cît și la cei din vest. La modul direct, problema unei astfel de orientări a fost pusă în comunicarea Ludmilei Saraskina: Valori teologice - istorice- naționale - general-umane în publicistica și romanul lui Dostoievski: conflict sau dialog? Cu o altă ocazie, la Petersburg, L. Saraskina a fost atenționată, chiar apostrofată de un interlocutor, care susținea că un exeget ateu sau de
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
ale scriitorului fără să dea prioritatea nici celui istoric - umanist, nici celui religios. Protestează însă împotriva "științei literare religioase ruse", exclusiviste, care adesea ignoră pur și simplu mesajul estetic fundamental și propune relevarea complexă, totală a imaginii realității în operă. Comunicările participanților români au făcut o impresie favorabilă, declanșînd, efectiv, un dialog internațional de înaltă ținută. Cornelia Cîrstea a stîrnit interesul auditoriului cu lucrarea sa Fenomenologia fericirii la F. Dostoievski și N. Steinhardt. A contat atît prezentarea generală substanțială a teologului
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
dintre cei doi scriitori-gînditori, și analiza reflecțiilor lui Steinhardt despre romanul rus. Întrebările din sală au atins tocmai aceste probleme de receptare și interpretare. Elena Loghinovski a făcut o prezentare a dialogului cu Dostoievski în critica românească interbelică, în centrul comunicării situîndu-se tema Eliade și Dostoievski, contrapunctată cu una paralelă: Dostoievski văzut de Nichifor Crainic. Aflat în sală, autorul renumitei monografii La création littéraire chez Dostoďevski (Paris, 1978), Jaques Catteau, a fost coplesit de noutatea materialului prezentat și l-a completat
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
de critică literară ale lui Eliade (despre care am oferit informații) și în limba franceză și a sfătuit-o pe Elena Loghinovski să scrie o carte pe tema prezentată, susținînd că aceasta ar fi tradusă cu siguranță în Franța. Prezentînd comunicarea Quo vadis homo? De la Adam și Iov la Faust și Ivan Karamazov, inițial intitulata Dostoievski in dialog cu Biblia și Goethe, am încercat să demonstrez că, după Geneza și Cartea lui Iov, omul a fost creat, de fapt, în trei
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Marele Inchizitor, motivele filosofice legate de orînduirea divină, cosmică, și de cea socială, de suferința fără de vină, de libertata-robie și de protest sînt interferente. Operele analizate sînt legate între ele și prin fantastic și mit, dar și prin construcția subiectului. Comunicarea a provocat o dezbatere pe o serie de probleme de principiu. G. Șcennikov din Petersburg, cunoscut specialist în domeniu, a declarat că vrea să mă completeze și chiar să mă "corecteze". În opinia sa, nivelul determinant în Faust este cel
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
încă o dată gradul maxim al libertății ontologice a spiritului poetic-liric. Constituindu-se, realul poetic e înzestrat cu potențial comunicativ. Doinaș atinge aici problematica receptării poeziei, distingînd între tipul de mesaje al realului nepoetic, determinat de raționalism pragmatic, și disponibilitatea de comunicare a realului poetic. Acesta din urmă e imagine a subiectului liric-poetic, produs al altor tipuri de raporturi ale spiritului cu lumea. În realul poetic se pot citi "un sentiment, o stare de suflet (s.a.) în fața lucrurilor, a universului". Realul poetic
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
ritm „Solemnis martiale”! Hai: Ni-hil si-ne șpa gaaa... Sună mișto, nu?... Hai să mor, că se poate pune și ca inscripție pe un blazon regal!... Să moară copiii mei din care vreau să fac prințese, mânca-v-aș! Comunicare academică (de natură financiară) Iar acum, revenind la importanta problemă financiară a lichidității, mottoul comunicării noastre este: «Ori se rupe, ori se crapă, ori intrăm cu toți la apă”!... Și, dacă tot intrăm cu toți la apă, Înseamnă că revenim
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
mor, că se poate pune și ca inscripție pe un blazon regal!... Să moară copiii mei din care vreau să fac prințese, mânca-v-aș! Comunicare academică (de natură financiară) Iar acum, revenind la importanta problemă financiară a lichidității, mottoul comunicării noastre este: «Ori se rupe, ori se crapă, ori intrăm cu toți la apă”!... Și, dacă tot intrăm cu toți la apă, Înseamnă că revenim la problema lichidităților față de care am și eu o intervenție științifică: să tot sugă din
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
mai ales de esență spirituală”. Astfel Încât ” Ea este un arhetip, o idee primordială a frumosului: și este o frumusețe de model stelar”. Cum și „luceafărul este prin natura sa lumină”, concluzia firească este că În cazul celor două personaje lirice comunicarea poate avea loc. Lumile din care provin cei doi nu sunt iremediabil separate. Lumina devine un element de legătură pe care Cătălina nu-l poate ignora În invocarea Luceafărului. Dar coborârea acestuia are ca efect metamorfozarea spațiului, pe care George
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
primul deceniu al mileniului al doilea. Politica a acaparat nu conjunctural, aproape, În totalitate, spiritul, Încât cititul, judecata de valoare au rămas la periferia interesului național; ori În preocupările celor puțini care mai cred În polimorfismul cuvintelor, În actul de comunicare, În stabilirea relațiilor umane, Întâi prin... spirit. Iată de ce cartea convorbiri cu Octavian Paler, semnată Daniel CristeaEnache (Ed. Corint, Buc., 2007, 336 pagini) degajă și susține multiform observațile mele de mai sus. Laud cu fățișă măsură titlul ales; chiar și
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
Nicolae Brânduș În sensul ordinilor implicite și explicite menționate în aparițiile anterioare ale Revistei Muzica vom discuta în cele ce urmează câteva principii de configurare a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini. Este bine de știut de la bun început că aceste surse energetice ce se afirmă în actul performanței muzicale sunt în parte conștient volitive, în parte subconștient implicate în zone
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
plasarea acestuia desfășurânduse, conform lecturii tradiționale, într-o zonă superficială de configurare, din punctul de vedere al competenței actanților, și anume într-o zonă îngrădită a libertății formative, datorate abstragerii voinței creatoare lucide din contextul fenomenologic și estetic al acestei comunicări (artistice). Odată ce aceste zone de interioritate (înfășurată), virtual active ar fi puse în lucru conștient în mod metodic, comunicarea muzicală va căpăta o densitate sporită iar actul performanței, conform Logicilor astfel definite ar putea genera comportament, informație și cultură de
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
și anume într-o zonă îngrădită a libertății formative, datorate abstragerii voinței creatoare lucide din contextul fenomenologic și estetic al acestei comunicări (artistice). Odată ce aceste zone de interioritate (înfășurată), virtual active ar fi puse în lucru conștient în mod metodic, comunicarea muzicală va căpăta o densitate sporită iar actul performanței, conform Logicilor astfel definite ar putea genera comportament, informație și cultură de alt tip. Este interesant de observat că așa-zisa „creativitate” în interpretare se manifestă de obicei în abaterile (personalizate
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
lectură standard a unui text muzical. Esențialmente, în această cultură de text muzical capacitatea creativă a interpretului este drastic limitată, ea acționând în zone superficiale de performanță. Evident, aportul de trăire (mai degrabă de tip emoțional-adjectival) subîntinde orice act de comunicare (intersubiectivă). Dar se pune și vom pune cu precădere problema adâncirii unui sens activ lărgit al performanței muzicale privind implicarea persoanei (interpretului) în acest proces, care trebuie dezvăluită în plenitudinea capacităților sale formative: volitive. Ne vom aplica asupra elementelor care
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
muzicii. Important este să ne concentrăm asupra unor niveluri paradigmatice incluse în lectura unor texte muzicale, superioare sau intim implicate din punct de vedere formativ în configurarea enunțului muzical. Adică să ne punem problema lecturii, a comportamentului performativ în actul comunicării operei muzicale altfel decât prin simbolistica uzuală și în relația acesteia cu inserția în timp: insistând asupra caracterului generativ superior al unei simbolistici adecvate potențării efectiv creative (creatoare, în ultimă instanță) a configurării enunțului muzical. Lectura va face apel în
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
generativ superior al unei simbolistici adecvate potențării efectiv creative (creatoare, în ultimă instanță) a configurării enunțului muzical. Lectura va face apel în acest sens la niveluri superioare de generare și definire a ordinii în această Lume (a expresiei, creației și comunicării). Textul muzical va stabili cum se va desfășura procesul formării operei muzicale și criteriile de comportament performativ în actul rostirii. În acest sens s-ar pune problema, deja anunțată în intervențiile noastre anterioare, a unei muzici cu doi pași. Și
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
vedere al acestui model de comportament-general și local - oferit de textul dat (constituit după întregul set de rigori convenite) prestația actanților va îndeplini atât criteriile de adevăr (structural) implicate în gest, cât și urmărind mai ales aspectul estetic al jocului (comunicării), conferind performanței rostul de act de cultură, de superioară ordine a spiritului „făcut sensibil”... Observăm că straturi din ce în ce mai adânci de competență, de „umanitate”, în esență, apar active și activate decizional în Lumi Posibile, departe de a fi (în acest moment
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
în fluxul generator și civilizator al fenomenului muzical, activându-se ca atare resorturi interne, fundamentale în configurarea muzicală a unui fenomen de cultură care își depășește permanent definiția în timp, prin timp; consecințele acestei activări par adecvate oricărei forme de comunicare (în spațiul timp...). În configurarea enunțului muzical, textul (partitura) va propune un set de principii de structurare a frecvențelor. De asemenea, va defini tipologia timpului muzical (strié și lisse) și, în cadrul acesteia, structurile ritmice a fi aplicate în enunțul frecvențelor
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
Ø atribuită zonei respective a parametrului (spațial) IT, acțiunea muzicală desfășurându-se în continuare în această „nuanță”, iar în cele de-al doilea caz, avem de a face cu întreruperea (totală) a acțiunii muzicale (lapsus, ieșire din procesul „rostirii”, al comunicării muzicale). Pornind de la cele înfățișate mai sus și în sensul tipologiilor morfologice și sintactice studiate în aparițiile anterioare ale Logicii lumilor Posibile vom expune în intervențiile noastre ulterioare anumite studii de caz legate de formarea în performanță a unei muzici
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
frecvența și cauzele lor; să se urmărească contractele de mentenanță, costurile, scadențele și facturile; elaborarea unor planuri de investiții pe termen scurt și lung; asigurarea securității utilizatorului și pacientului prin gestiunea fișelor privitoare la vigilența tehnologică; reducerea sarcinilor administrative; îmbunătățirea comunicării între departamente. În concluzie, un astfel de software devine indispensabil unei mentenanțe bine organizate și eficiente. Sistemul este realizat în Visual FoxPro 6.0.
GMAC ? GESTIUNEA MENTENAN?EI ASISTAT? DE CALCULATOR by GABRIELA VOICU () [Corola-journal/Science/84112_a_85437]
-
nuanțe și fațete din cele mai diverse, uneori chiar contradictorii. Astfel, bogăția operei nu constă în vastitatea repertoriului, ci în diversitatea variantelor interpretative, ca rezultat al determinării variabilelor de către diverși factori care intervin în fiecare etapă a procesului efectiv de comunicare din cadrul operei. În continuare propun un model de tip emițător-receptor pentru ilustrarea mecanismului de funcționare al teatrului liric. Pe parcursul procesului de comunicare (figura 1), se delimitează șapte etape cărora le corespund versiunile operei (V1-V6) cu grade tot mai mari de
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]