1,949 matches
-
analizele lui Benve-niste privesc vorbitorul prin relațiile cu limba și cu interlocutorul. De fapt, pe lîngă asumarea persoanei întîi și conferirea unui conținut pronumelui eu, vorbitorul realizează mult mai mult: el este în măsură să uzeze nu numai de funcția comunicativă a limbii, ci și de celelalte funcții, în primul rînd de funcțiile metalingvistică și expresivă, ambele orientate spre desăvîrșirea comunicării și avînd ca rezultat creația în perfecționarea și folosirea limbii. Ca atare, creația pare să fie cea mai de seamă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
eu realitate este complinită de relația eu alt eu prin actul comunicării, care reprezintă transferul informativ de la un individ la altul. Acest transfer presupune și desăvîrșește o manieră similară pentru conștiințele vorbitorilor în realizarea nominației și în folosirea acelorași mijloace comunicative. Astfel, nominația și comunicarea, ca relație cu realitatea și ca relație între membrii societății, fundamentează conștiința de sine individuală iar, ca sumă de modalități și mijloace comune pentru aceeași comunitate (etnică), participă la realizarea conștiinței de sine comunitare. De obicei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintr-o limbă străină, întrucît în limba sa această categorie nu există. La nivel lexical, există numeroase diferențe între limbi în ceea ce privește modalitatea de detaliere a unor aspecte ale realității sau de clasificare a entităților lumii sensibile. Fiind expresie și mijloc comunicativ pentru cunoaștere, lexicul este direct legat de cantitatea și de calitatea cunoștințelor posedate de comunitatea care-l folosește. În conștiința vorbitorilor sînt însumate numeroase elemente care privesc creația lexicală, relațiile dintre cuvinte, atitudinea față de anumite cuvinte, aspecte ale lexicului realizate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vizînd principalele compartimente ale limbii, încît în prezent se vorbește despre o competență gramaticală, însemnînd cunoașterea gramaticii de către vorbitor, despre o competență lexicală, însemnînd capacitatea de a folosi și de a înțelege vocabularul unei limbi, și despre o competență pragmatică (comunicativă), însemnînd capacitatea de a realiza acte de vorbire, texte etc.257 Competența se opune performaței, definită prin ansamblul restricțiilor care se exercită asupra competenței pentru a-i limita întrebuințarea și, ca atare, performanța fundamentează diversele utilizări ale limbii în actele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
textelor (vorbite sau scrise), adică finalizarea concretă și coerentă a discursului printr-o adecvare la situație și prin atingerea exigențe-lor de acceptabilitate din punct de vedere lingvistic, implică mai multe tipuri de competențe, corelate între ele și subordonate acelorași obiective comunicative: a) competența lingvistică, care presupune selecția corectă a unităților discursive ale limbii și înlănțuirea lor potrivit anumitor rigori, b) competența referențială, adică aplicarea corectă a limbii la domeniul de realități la care se referă textul, c) competența textuală, ce reprezintă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
comunitar, limba produce umanizarea individului, influențîndu-i psihicul, gîndirea și voința în direcția atingerii performanțelor caracteristice speciei umane. Limba produce însă și umanizarea societății, în sensul că o face aptă realizării individului uman în cadrul ei, contribuind la aceasta îndeosebi prin funcția comunicativă caracterizată prin dimensiunea alterității. În sfîrșit, limba umanizează natura, mediul cosmic, care, din element extern omului, devine interior lui, ca glosocosmos din sfera antropocosmosului, în spațiul căruia acoperă o suprafață foarte extinsă. Se exercită în acest caz, în primul rînd
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
evident la nivel lexical, prin utilizarea termenilor, a unor cuvinte selecționate, riguros definite, de obicei cu semnificație unică și, de aceea, și cu desemnare unică 355. În aceste condiții, polisemia este restricționată înainte de context, înainte de antrenarea cuvîntului într-un lanț comunicativ care să-i dea un sens și să-i particularizeze semnificația. Filozofia face parte dintre producțiile alternative ale spiritului, deoarece activitatea gînditorilor se desfășoară printr-o sumă de eforturi paralele, uneori, este drept, cu scopuri convergente, dar niciodată cu mijloace
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să le expună În fața clasei. 3. Îi place să lucreze pentru clasa lui. 4. Este individualist, egoist, Îi place să lucreze numai pentru el. 5. Are multe calități care l-ar recomanda drept șef al clasei. 6. Este foarte comunicativ, stabilește repede legătura cu alți colegi prin intermediul discuțiilor. 7. Este tăcut, rezervat, vorbește rar, Într-un grup de prieteni. 8. În discuțiile cu prietenii aduce informații, exprimă sugestii și opinii. 9. În discuțiile cu prietenii este de cele mai multe
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Constatăm că este, pe de o parte autoritară, egoistă, agresivă, cu influeță În clasă, iar pe de altă parte fără spirit de inițiativă și spirit colectiv, nu comunică și nu este agreată de colegi. Elevul E (Eugen În schimb, este comunicativ, popular, nu este egoist, nici agresiv și nici lingușitor, are spirit de inițiativă și spirit colectiv. Însumarea trăsăturilor obținute de la fieare elev dă un tablou general al clasei Întregi. Studiind faptele respective, educatorul poate trage o serie de concluzii. Dacă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
obținute de la fieare elev dă un tablou general al clasei Întregi. Studiind faptele respective, educatorul poate trage o serie de concluzii. Dacă ne referim la tabloul de mai sus, observăm că În grupul celor 11 elevi există mai mulți elevi comunicativi (5, cu spirit colectiv (4, populari (5, În schimb sunt mai puțini elevi cu spirit de inițiativă (2, cu influență În clasă (2, cam mulți agresivi (5. Aceste date jalonează și câteva direcții de acțiune printre care educarea spiritului de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
importanță decât Învățătorii/ institutorii (60,4%. sau frâna comunicarea. 3 Stilul de conducere al liderilor formali Itemul al treilea a vizat identificarea calităților În funcție de care sunt investiți liderii oficiali ai clasei; În timp ce cadrele didactice cu experință optează pentru liderul permisiv, comunicativ, perseverent, care-i stimulează pe ceilalți În realizarea sarcinilor (stilul democrat, cadrele tinere consideră mai potrivit liderul autoritar, intransigent, inteligent și onest (stilul autoritar. Numărul Învățătorilor/ institutorilor care preferă liderul democrat este mai mare (62,5% față de cel al profesorilor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cu personalitatea liderilor și a cadrului didactic. Un alt aspect urmărit a fost cunoașterea de către cadrele didactice a liderității grupului și a modalităților prin care aceștia Își exercită rolurile cu care au fost investiți. Majoritatea subiecților chestionați preferă liderul permisiv, comunicativ care-i stimulează pe ceilalți, În timp ce un număr redus (25% dintre Învățători și 27,5% dintre diriginți preferă liderii autoritari, inteligenți și ambițioși. Modalitățile prin care liderii Își exercită rolurile sunt diferite: În majoritatea claselor primare și gimnaziale
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
poezia poate întâmpina obstacole, dar poetului, un magician (un microcosm), îi stă în putință explorarea cosmosului mare, inserția în astral și în abisal. Nichita Stănescu era, cu siguranță, un temerar. Ce discrepanțe între omul și creatorul cu acest nume! Unul comunicativ, bonom, sociabil, jovial, iubitor de prieteni și libațiuni, altul insularizat, întors spre sine și hiperboreu, monologând deziluzionat despre moarte. Unul direct, senzual și voios, privitor spre lume, altul abscons, încifrat, fantezist și dedat autoscopiei, demonstrând că "Eu, adică El" (cum
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vioară) A păstra sistematic prospețimea senzorială a copilăriei (calitate excelent valorificată în numeroase plachete pentru cei mici), a imprima discursului evlavie, credit, pasiune, a pune în mișcare un ceremonial vizionar persuasiv iată dimensiuni prin care poezia lui Grigore Vieru, mereu comunicativă, colocvială, se situează la nivelul unei creații adesea remarcabile. Într-un volum mai nou, cu titlu biblic, Strigat-am către tine (1999), pe lângă texte din scrieri precedente figurează capitole inedite: Sângele crucii (SocialeI, Răzbunarea frumuseții (Cântece), Pod peste lacrimi (Dedicații
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a indivizilor 33. Ele tind nu atât să regenereze ordinea socială, cât să le permită indivizilor să-și revendice rădăcinile, să trăiască experiența comuniunii colective, să-și afirme angajarea personală. Sărbătoarea s-a pus în slujba individului dornic de căldură comunicativă, de integrare și de securitate comunitară. În bucuria trăirilor împărtășite se exprimă căutarea unui „noi” afectiv, a unei încorporări comunitare ce permite punerea în perspectivă a propriei vieți confruntând-o cu experiența altora. Plăcere de a se regăsi „între ai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumator de filme, de spectacole de varietăți, eventual mediatice. Ceea ce nu l-a împiedicat pe Paul Yonnet să vorbească despre o epocă „deosebit de bogată în râsete sonore”39. Dar despre ce fel de râs e vorba? Desigur, nu despre râsul comunicativ, nestăvilit, despre râsul de sărbătoare și gesticulațiile lui intempestive. Pentru a-și susține teza, Paul Yonnet avansează statistici, rate de audiență ale emisiunilor de televiziune. Dar a evalua râsul contemporan prin mijlocirea câtorva elemente traduse în cifre și care se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
di network nelle scienze sociali a cura di Fortunata Piselli, Roma: Donizelli Editore, pp. 227-249. Lăzăroiu, Sebastian. (1999). „Rețele de capital social și antreprenori în Comișani” în revista Sociologie românească, 2/1999, pp. 31-56. Pisellli, Fortunata. (1995). „Reti sociali e comunicative”, în Reti. L’analisi di network nelle scienze sociali a cura di Fortunata Piselli, Roma: Donizelli Editore, VII-LXXII. Putnam, Robert D. (2001). Cum funcționează democrația. Tradițiile civice ale Italiei moderne, Iași: Editura Polirom. Sandu, Dumitru. (2003). Sociabilitatea în spațiul dezvoltării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
studiu, cât și din câte îl cunosc personal pe preotul B.B., rezultă că este un preot cu o bună pregătire culturală, este foarte hotărât în realizarea unor dorințe și perseverent în același timp, dă dovadă de inițiativă, este sociabil și comunicativ. Aceste calități l-au avantajat atât la transferarea lui la episcopie - cât și după aceasta - când i-au fost încredințate lucrările din cabinet ale noului episcop arhiereu, numit la Vâlcea, post din care poate lua la cunoștință de anumite fapte
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pacienții sunt lăsați să își imagineze că urmăresc o casetă video a unui eveniment traumatic anterior. Apoi pacientul este încurajat să plutească înspre scenă și să aline copilul în orice manieră care îi pare potrivită, precum și să deschidă un dialog comunicativ. Acesta este un bun exemplu a nevoii developmentale de relație reparatorie propusă de Clarkson (2003Ă, care a fost discutată în capitolul 2. Tehnicile de imagerie Spiegel (1994Ă sugerează că este util ca pacienții să își imagineze evenimentul traumatic pe un
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
1.28) nu s-au constat diferențe semnificative (t=0.034, df=74, sig. 2-tailed=0.973; Levene: F=3.590, sig= 0.065). Deci între băieți și fete nu există diferențe semnificative în dinamica tuturor categoriilor care descriu comportamentul comunicativ/ participativ. Referitor la comportamentul colaborativ manifestat natural (în spațiul informal), am găsit că între băieți (m=7.88, ab.std.=3.33) și fete (m=10.21, ab.std.=2.83) există o diferență semnificativă (t=-2.133, df=74
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Un exemplu clar de practică în dezvoltarea comunitară prin raportare la teorie este dat în Kotval, 2006. Este o tentativă de încadrare a unei experiențe de urbanism din New Britain, Connecticut, în raport cu modelele teoretice din domeniu: abordarea rațională comprehensivă, planificarea comunicativă, planificarea incrementală ca formă a planificarii comunicative. Cred că este adecvat să considerăm, odată cu Bourdieu, că „logica practicii este logică până în punctul în care a fi logic ar duce la încetarea practicii” ( Bourdieu și Wacquant, 1992, pp. 22-23). Altfel spus
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunitară prin raportare la teorie este dat în Kotval, 2006. Este o tentativă de încadrare a unei experiențe de urbanism din New Britain, Connecticut, în raport cu modelele teoretice din domeniu: abordarea rațională comprehensivă, planificarea comunicativă, planificarea incrementală ca formă a planificarii comunicative. Cred că este adecvat să considerăm, odată cu Bourdieu, că „logica practicii este logică până în punctul în care a fi logic ar duce la încetarea practicii” ( Bourdieu și Wacquant, 1992, pp. 22-23). Altfel spus, implică și ordine simbolică, nu numai rațională
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mizează pe similitudinea de valori asumate, pe o conștiință comună și complice În zona rezistenței, pe o reactivitate Împărtășită de o „audiență ce ar fi În temă”. Se produce, conform lui Habermas, o rezistență discursivă, evidentă În acte și „acțiuni comunicative” ce se bazează pe „valorile universale, precum adevărul, dreptatea, sinceritatea, pe care participanții le asumă În mod implicit și le recunosc În mod reciproc și care fac posibil consensul ce unește acțiunea”10. Toate acestea elaborează un discurs public care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și beneficiul practic al dezvoltării abilităților personale de comunicare. Capitolul 2 definește cultura în termeni antropologici și prezintă câteva modele teoretice de abordare unitară a formelor în care se manifestă diversitatea de mentlitate, de atitudini, de practici sociale, de strategii comunicative. Elementele teoretice esențializate sunt bogat exemplificate prin fapte din diverse culturi ale lumii. La sfârșitul capitolului, cititorul va avea cunoștințele care îi sunt necesare pentru a înțelege și a-și explica diferențele dintre culturi și va dispune de instrumente pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
va prezenta punctele de posibilă divergență în stilul de a comunica al unor indivizi aparținând unor culturi diferite. Va fi pus în gardă. Capitolul 4 prezintă aspectele principale implicate în dialogul dintre oameni proveniți din culturi diferite, care practică stiluri comunicative diferite. Trecând în revistă formele de adaptare reciprocă și efectele șocului cultural, prezentarea reține soluții concrete pentru formarea unei personalități interculturale. La sfârșitul capitolului cititorul va ști cum să își modeleze comportamentele comunicative în funcție de proveniența culturală a interlocutorului, cum să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]