815 matches
-
a imprima coerență și unitate volumului, cât și pentru posibilitatea de a identifica noi teme și conexiuni ideatice, care ar putea inspira proiecte de cercetare viitoare. Cele trei axe tematice identificate sunt: emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă - distorsiuni și efecte perverse; căsătoria, familia și politica demografică represivă a regimului Ceaușescu; identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social. Prima axă tematică, referitoare la egalitatea de gen și emanciparea femeii în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
este considerată înapoiată. Dar nu puteți avea o revoluție fără femei. Femeia este totul. Bărbatul face ceea ce aceasta gândește și îi sugerează. Dacă știți să câștigați prețuirea femeilor, atunci jumătate din munca voastră este înfăptuită"1, afirma eroina romanului Dragoste comunistă (Red Love), scris de militanta feministă Alexandra Kollontai, sintetizând cel mai bine, în opinia noastră, faptul că feminismul a fost puternic influențat de revoluții, inclusiv Revoluția americană și cea franceză din secolul al XVIII-lea. În privința legăturii dintre feminism și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Femeia a fost reprezentată în perioada interbelică în cadrul discursului ideologic al partidelor comuniste într-o manieră pasivă, doar ca subiect al opresiunii capitaliste și nu ca un participant activ la transformarea societății 38. În acord cu sarcinile trasate de către Internaționala Comunistă, Partidul Comunist din România a fondat mai multe organizații feministe, care nu s-au dovedit însă viabile, astfel încât mai târziu nici istoricii partidului nu au găsit nimic relevant în activitatea lor39. 3. Condiția femeii în România comunistă și modelul activistei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
la Zürich. Ea își exprimase deja apartenența la mișcarea comunistă (participase la manifestația din 13 decembrie 1918, la București, și la crearea Internaționalei a treia de către Lenin în 1919). După căsătorie, a fost prezentă la afilierea Partidului Socialist la Internaționala comunistă, actul de naștere al Partidului Comunist din România 42. Când a devenit ilegal, sarcina organizării publicării presei specifice i-a revenit 43. Probabil că ea a reușit să se impună în România interbelică tocmai pentru că era femeie, fiind neobișnuit ca
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
era necesară, iar în plan intern concurența ei nu mai părea așa de serioasă ca cea a lui Pătrășcanu. Să fi fost salvată tocmai de faptul că era femeie? Dincolo de faptul că Ana Pauker a avut o carieră exemplară de comunistă, ea a integrat și ceva din feminismul sovietic. Căsătoria ei cu Marcel Pauker a fost relativ liberă, după ce a avut doi copii cu el, a mai făcut un al treilea la Paris, cu un tovarăș din Franța 51. I se
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
unul rău. Invocarea exemplului din trecut al Anei Pauker nici nu a fost necesară. Refularea colectivă permitea ca impresia lăsată de această femeie să poată fi asociată imaginii unei alte persoane de sex feminin, în prezent. Amintirea vagă a unei comuniste însetată de putere și vândută Moscovei, deci "rea", a permis, într-un context patriarhal, ca mai retrasa Elena Ceaușescu să-i ia locul. Faptul că ultima era percepută ca o impostoare a facilitat, probabil, această atribuire, ca și cum i se găsea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
socio-umane, Editura Academiei Române, București, 1996, pp. 77-87. Mureșan, Cornelia, "Impact of Induced Abortion on Fertility in Romania", în European Journal of Population/Revue Européeenne deDémographie, nr. 4, 2008, pp. 425-446. Pălășan, Corina, " Caracterul profund restrictiv al politicii nataliste în România comunistă, 1966-1989", în R. Ivan (ed.), Transformarea socialistă. Politici ale regimului comunist între ideologie și administrație, Polirom, Iași, 2009, pp. 148- 171; p. 153. Soare, Florin S., "Reglementarea accesului la avort și contracepția modernă în România comunistă, 1945-1989", în C. Doboș
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
politicii nataliste în România comunistă, 1966-1989", în R. Ivan (ed.), Transformarea socialistă. Politici ale regimului comunist între ideologie și administrație, Polirom, Iași, 2009, pp. 148- 171; p. 153. Soare, Florin S., "Reglementarea accesului la avort și contracepția modernă în România comunistă, 1945-1989", în C. Doboș (coord.), Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, vol. I: O perspectivă comparativă, Polirom, Iași, 2010, pp. 112-183. Partea a III-a IDENTITATEA DISCURSIV-NARATIVĂ A FEMEII ÎNTRE COMUNISM ȘI POSTCOMUNISM: PRESA SCRISĂ, ISTORIA ORALĂ ȘI IMAGINARUL SOCIAL Fabricând
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sunt orientate spre dezvoltarea familiei și creșterea demografică, ci doar pe asigurarea unui nivel minim de supraviețuire. La noi, conviețuiește în mod aproape paradoxal discursul în favoarea maternității cu precaritatea drepturilor și a serviciilor de susținere a acesteia. Spre deosebire de perioada anterioară (comunistă), când câștigurile în privința drepturilor sociale s-au făcut sacrificându-se libertățile civile și politice, în postcomunism, victoriile obținute în zona libertăților civile și politice s-au realizat cu prețul sacrificării drepturilor sociale și a accentuării alarmante a inegalităților și a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
octombrie 1966 de aplicare a Decretului nr. 770/1966 pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii", AMS, Fond Cabinetul 1, dosar 88/1966, nenumerotat. Pentru cotextul emiterii acestor instrucțiuni vezi Florin S. Soare, "Reglementarea accesului la avort și contracepția modernă în România comunistă, 1945-1989", în C. Doboș (coord.), op. cit., pp. 134-136. 31 "Instrucțiunile nr. 819/ 1966...", doc. cit., art. 15. 32 Ibidem, art. 16. 33 "Informare privind dinamica și tendințele natalității în RSR, iulie 1973", doc. cit., f. 52. 34 Ibidem, f. 53
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
32 Ibidem, art. 16. 33 "Informare privind dinamica și tendințele natalității în RSR, iulie 1973", doc. cit., f. 52. 34 Ibidem, f. 53. 35 Ibidem. 36 Ibidem, f. 52. 37 Corina Pălășan, " Caracterul profund restrictiv al politicii nataliste în România comunistă, 1966-1989", în R. Ivan (ed.), Transformarea socialistă. Politici ale regimului comunist între ideologie și administrație, Polirom, Iași, 2009, pp. 148-171, p. 153. 38 "Instrucțiuni nr. 27 din 17. I. 1974 de aplicare a Decretului nr. 770/1966 pentru reglementarea întreruperii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
colabora la Omagii etc. Și această formă de rezistență este tot pasivă. Ea rămâne la fel, doar în domeniul strict literar. Dar ea implică riscuri mai multe: note proaste, admonestări, voturi de blam și alte asemenea sancțiuni tipice ordinii culturale comunisto ceaușiste. Cel ce refuza cultul personalității, chiar dacă o făcea în mod tacit, nedeclarat, dovedea totuși un început de conștiință politică sau cel puțin un minimum de decență și pudoare. Cunoaștem o serie de astfel de cazuri. Să rămânem deocamdată numai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
felul acesta, am ajuns la a treia cauză de conflict, poate cea mai profundă dintre toate: diferența dintre radicalismul vechii foști deținuți politici și relativismul și pragmatismul noii generații politice, formată, vrând-nevrând, sub regimul comunist, dar fără a fi structural comunistă sau măcar superficial comunizată. Este cazul a privi mai ales această ultimă situație cu sânge rece. Generația în vârstă, în care domină vechii deținuți politici, este acuzată de pasivitate, imobilism, gerontocrație, conservatorism, lipsă de percepție a mutațiilor intervenite în societatea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și profundele transformări ale mentalității colective. România nouă nu se mai recunoaște în cea veche. Este izolată și ruptă de propriul său trecut (p. 128). Memoria României vechi, istorice a dispărut. Perioada de referință pentru această populație este doar cea comunistă și orice schimbare este raportată la ea (p. 283). Trecutul este tot mai îndepărtat. El nu mai interesează, uitat, ignorat, refuzat. Mai ales că propaganda și educația, prin manualul școlar elementar, a convins masele că vechea Românie a moșierilor a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este indiscutabil. Dar de ce și... definitiv ? Răspunsul întârzie. Și el va întârzia, probabil, foarte mult timp... Cultură doar de poeți și publiciști ? Alături de stratificarea de bază, care cu nuanțe locale este de altfel specifică tuturor societăților din Estul Europei foste comuniste, există și o a doua, proprie, doar culturii române. Alături, deci, de cultura oficială (închisă) și cea alternativă (deschisă) cei doi poli ai sistemului cultural actual se observă cu deosebită claritate, mai ales după 1989, încă un fenomen tipic: prezența
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Beauregard, decorată cu Legiunea de Onoare, că a auzit de mine și de escadrila din care am făcut parte. Această doamnă înființase o asociație de foste femei-pilot din Europa. Nu era cooptată nicio țară din blocul comunist, eu eram singura "comunistă". Dar doamna de Beauregard aflase multe de la mine și știa cum am fost dată afară din aviație... Dintre fostele aviatoare, eu eram singura care participase la război (...). În cincisprezece ani, am fost la întrunirile lor, de două ori în Franța
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
scriitoarea îi conferă, odată cu Al doilea sex, fundamentele sale teoretice, soclul său filozofic. Această luare de poziție nu este agreată de toată lumea. Departe de asta. Primirea rezervată de care are parte lucrarea în 1949 este aproape unanimă. De la dreapta la stânga comunistă, ea șochează, dezgustă, indignează. Simonei de Beauvoir i se aduc reproșuri mai cu seamă pentru capitolul consacrat maternității, din care răzbate repulsia ei pentru tot ce este matern. Nu i se iartă nici pledoaria în favoarea legalizării avorturilor, nici evocarea frigidității
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
relațiile României cu Turcia au fost exemplare; de cele mai multe ori cele două țări au fost de aceeași parte a baricadei în complicatele relații dintre țările balcanice, în Liga Națiunilor, în tensiunile provocate mereu de revizionismul post-Versailles. Chiar și în perioada comunistă noi am avut relații amicale cu Turcia, înainte de 1989 aceasta fiind printre puținele țări capitaliste care nu ne cereau viză. Azi, Turcia dorește să adere la UE, iar România a afirmat în mai multe rânduri că o sprijină în acest
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fost supusă la percheziții și anchete. Nu mai spun că eram o familie considerată fruntași ai satului, fapt care a tras și mai greu În balanță”. Pe data de 21 decembrie, 1950, zi aniversara pentru Stalin și implicit pentru toată lumea comunistă, a avut loc ultimul arest după care s-a decis și o condamnare de patru ani. Dacă nu știi te Învățăm, daca nu poți te ajutăm, daca nu vrei te obligam! Barul „La Matale”, locul În care trăiește În acest
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
spre a se amesteca printre personaje și a le lămuri celor implicați în disputele politice semnificația și urmările acțiunilor întreprinse de ei. Totodată, ca martor neputincios al abuzurilor unui tiran de odinoară, el se aseamănă întrucâtva cu spectatorii din România comunistă cărora le facilitează accesul la realitățile lumii antice. Majoritatea autorilor moderni elimină acele procedee distinctive ale pieselor antice pe care le socotesc a fi convenționale. Frecvent la Euripide, monologul expozitiv inițial dispare acum : la Paul Everac informațiile despre genealogia Ifigeniei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fost respinsă de către politicieni (mai ales de cei care urmau să-și piardă zona de influență), care au organizat proteste vehemente în țară. Iar regionalizarea a fost aplicată în timpul a două dictaturi, cea carlistă (care a creat ținuturile) și cea comunistă (care a format regiunile). O altă inițiativă în acest sens a avut într-o perioadă de normalitate politică, între 1929-1931, sub guvernarea național-țărănistă). În prezent suntem în fața unei alte inițiative, cu prilejul căreia întrevedem vechile metehne: politizare excesivă, predominarea intereselor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
4. România după 1989 Prăbușirea regimului comunist nu a fost urmată, așa cum s-a întâmplat în alte state ce au aparținut acestui bloc, de o reconsiderare în privința organizării administrativ teritoriale printr-o reformă ce ar fi fost necesară. România post- comunistă mai funcționează din punct de vedere administrativ tot după Legea nr. 2 din 1968 care, ce este drept, a suferit cca. 200 de modificări, aproape toate petrecute după 198924. Constituțiile României, din 1991 și din 2003, mențin, conform art. 3
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
parte că revoluția este gata să cuprindă întreg, continentul, bolșevicii aleg ofensiva din perspectiva "strategiei pe termen scurt". Cele 21 de condiții puse tic Lenin partidelor socialiste europene pentru ca acestea să fie admise în Internaționala a III-a, numită Internaționala Comunistă sau "Komintern"" impun acestor organizații să se transforme în partide de luptă, inspirate de modelul bolșevic si gata să obțină prin forță cucerirea puterii. Condusă de bolșevicul Zinoviev și instalată la Moscova, Internaționala a III-a se consideră drept statul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Zinoviev și instalată la Moscova, Internaționala a III-a se consideră drept statul major al unei armate disciplinate, însărcinată să organizeze revoluția în toate țările, în realitate, creată ni plină criză, în lipsa reprezentanților marilor organizații socialiste din Europa Occidentală, Internaționala Comunistă nu are caracter reprezentativ. "Secțiile" naționale care sub egida sa se dezvoltă cam peste tot, vor trebui să țină cont în strategiile proprii de interesele statului sovietic, devenit "patria proletarilor" și acest lucru va cîntări greu în evoluția mișcării muncitoreș
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ecran puternic între Rusia Sovietică și restul Europei. În sfîrșit, în sud-est, pentru a mări puterea românilor, Aliații le-au dat Basarabia, în ciuda protestelor rusești 12. De acum înainte, teama de un nou acces de febră revoluționară, orchestrat de Internaționala Comunistă va domina viața politică a continentului și se va afla la originea tulburărilor care îl vor zgudui. Dar în perioada 1919-1921 există alte cauze de conflict, în mod special cele care sînt legate de instrumentele diplomatice care erau menite să
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]