1,238 matches
-
a fost părăsit de autorități: după o scurtă perioadă petrecută la spitalul Tor Vergata orice terapie a fost întreruptă, vizitele personalului de specialitate deasemenea, nemaiprimind nici un tip de medicamente. Vizibil slăbit de boală supraviețuiește într-o celulă împreună cu alți cinci conaționali de-ai săi, resemnat, așteptând ca cineva din Italia sau din România să-și amintească de el68. Capitolul 5 Nu doar bone și menajere Există și o altă fațetă a medaliei. Din datele oferite de CARITAS în Dossier 2009, observăm
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
economice: Am trăit o perioadă de precarietate, ca dealtfel mulți români care sunt la începutul experienței lor în Italia. Asta până când a venit oferta de la Regio iar consecința logică a fost reîntoarcerea la normalitate". La Torino frecventați cluburile, localurile, familiile conaționalilor dumneavoastră? "Nu, nu am nimic în comun cu conaționalii mei. Sunt căsătorit cu o coristă de la Regio. Viața mea acum este aici (n.tr. Italia). Muzicienii dezvoltă o legătură specială între ei. Dar nu este o critică pe care o
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
mulți români care sunt la începutul experienței lor în Italia. Asta până când a venit oferta de la Regio iar consecința logică a fost reîntoarcerea la normalitate". La Torino frecventați cluburile, localurile, familiile conaționalilor dumneavoastră? "Nu, nu am nimic în comun cu conaționalii mei. Sunt căsătorit cu o coristă de la Regio. Viața mea acum este aici (n.tr. Italia). Muzicienii dezvoltă o legătură specială între ei. Dar nu este o critică pe care o aduc conaționalilor mei. Știți, singurul lucru care îmi lipsește
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Nu, nu am nimic în comun cu conaționalii mei. Sunt căsătorit cu o coristă de la Regio. Viața mea acum este aici (n.tr. Italia). Muzicienii dezvoltă o legătură specială între ei. Dar nu este o critică pe care o aduc conaționalilor mei. Știți, singurul lucru care îmi lipsește cu adevărat din România sunt bucatele"88. Schimbăm pagina, vă prezentăm un alt un alt caz. Ștefan, are 55 de ani, este ospătar într-un restaurant din Roma. A ajuns în Italia în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
și era ceva mai mare decât chiria pe care o plăteam. Din acest motiv am decis să urmez și eu mirajul plecării în Occident pentru puțin timp, să strâng niște bani, după care să mă întorc. Am urmat calea multor conaționali de-ai mei. După șase ani iată că sunt încă aici. Prima dată am ajuns în Calabria, deoarece aveam un prieten care locuia acolo și care mi-a găsit de lucru pe parcursul verii. După o călătorie care a durat 24
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
votat candidați italieni. Noi înțelegem foarte bine motivele acestei distanțări față de politică românească din partea celor care au emigrat de nevoie și care și în străinătate au trebuit să experimenteze aroganța, lipsa de stil și falsitatea discursului tuturor partidelor românești față de conaționalii lor din diaspora. P.I.R., așadar, a decis la fel ca românii rezidenți din Italia să fie mai mult interesat la spațiul politic italian deoarece alegerile locale pot să aducă în prim plan candidați care sunt gata să apere interesele acestora
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
îi privesc cu invidie și ranchiună pe cei care au reușit să obțină o poziție socială mai prestigioasă. Ajutarea acestor norocoși, poate prin acordare propriului vot, este pentru mulți români de neconceput. Situația în care românii își dau votul proprilor conaționali este o situație atipică, care se înregistrează acolo unde există situații de discriminare evidentă. Un astfel de exemplu l-am avut la Marcellina, în 2009, când un bar deținut de români a fost distrus de o bombă artizanală. Atunci, românii
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
o tradiție a ospitalității, se vede că italienii nu sunt pregătiți să primească un flux important de emigrație externă"103. Deci, românii în România au fost și sunt conștienți încă de campania mediatică pusă în practică de mass-media italiană împotriva conaționalilor lor. Și nu este doar atât, dar luând în considerare că în Italia majoritatea românilor au decodoare care le permit să vadă canalele de televiziune din patrie, și cu precădere Realitatea Tv, care este postul cu cea mai mare difuzare
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a acestei decizii, responsabila a mărturisit în mod candid că s-au verificat în zonă mai multe fraude care au fost atribuite unei bande de români și deci, a considerat că este mai prudent să întrerupă în bloc vânzările către conaționalii lor. A lovi la grămadă atunci când nu reușești să individuezi acele persoane puține care au o activitate infracțională. Și în acest caz nimeni nu spune nimic. Elena Postelnicu, 32 de ani, jurnalistă și corespondentă al Radio România Actualități care de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
români din Peninsula. Numai cu eventuale "amenzi" din partea conducerilor respectivelor publicații poate s-ar schimba ceva. Cu mai multe activități pozitive din partea românilor se pare că nu se rezolvă nimic, jurnaliștii italieni neluând în seamă eforturile făcute în general de conaționalii noștri în Peninsulă". Ne vorbește acum Daniela Vițelaru, 28 de ani, româncă, o tânără frumoasă, blondă ce are niște ochi albaștri superbi. De zece ani lucrează în media. S-a licențiat la Sibiu, este specializată în sectorul televiziv, are un
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
delictelor comise de italieni în România, așa cum începuseră să facă la un moment dat. Sunt convinsă că ar fi ieșit la iveală suficiente episoade relevante care i-ar fi "liniștit" pe italienii rămași în patrie despre câtă "onoare" le aduc conaționalii lor care se ocupă cu activități de tip mafiot în România. Eu cred că dacă cineva generalizează în acest mod, dezvăluie nivelul său slab de educație, superficialitatea și incultura sa". Cum va putea fi corectată, în viitor, imaginea deformată a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
putea ameliora imaginea românilor în ochii italienilor? "Pentru recosmetizarea imaginii comunității române din Peninsulă este suficientă încetarea atacurilor din partea presei și din partea câtorva grupări politice extremiste. Până acum doi ani, când a început linșajul mediatic a tot ceea ce era românesc, conaționalii noștri și-au construit singuri imaginea, prin fapte și prin muncă. Nici Statul Român și nici Uniunea Europeană nu au construit sau sprijinit imaginea comunității noastre, înainte de 2007. În ultimii doi ani am fost martorii unor tentative costisitoare și ineficiente de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
orice nomad care nu poate să demonstreze că deține mijloace de susținere financiară 122. Ei bine, o climă nu foarte ușoară, în care, trebuie să notăm că asociațiile românești din Italia s-au grăbit să ia distanță de criminalitatea propriilor conaționali. Aceasta a fost poziție mai mult decât de înțeles, chiar dacă, cum s-a văzut, a fost criticată ulterior de următorul ministru de externe Cristian Diaconescu. Desigur este cazul să observăm că ministrul a uitat să se pună în pielea cetățenilor
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
nu aveau nicio vină sau nici măcar nu erau de acord cu ceea ce se întâmplase. Totuși, putem observa cum președintele României, care a primit cele mai multe voturi din partea românilor din străinătate nici măcar nu s-a deranjat să vină să-și apere proprii conaționali. Această inerție a îndepărtat și mai mult pe "românii italieni" de politica de la București. În orice caz, cu ocazia violului de la Caffarella, din 15 februarie 2009, pentru încă odată ministrul de externe Diaconescu a fost cel care a trebuit să
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
propagandă electorală, acompaniind la secțiile de votare zeci de români, mulți dintre ei necunoscători ai limbii italiene, pentru a vota. În plus, chiar în ziua alegerilor, Raica a încercat să se informeze la președinții secțiilor de votare despre cine din conaționalii români a venit la votare. Desigur aceste cereri au fost respinse cu indignare de persoanele în cauză. Această situație nu a trecut neobservată. În interiorul P.D.L., partidul pe lista căruia a candidat doamna Raica s-a creat o situație jenantă la
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care, potrivit învățăturii Apostolilor trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni (Fap 4, 19 și 5, 29). În discursurile despre situația politică a vremii, ne vorbește ca cetățean roman și nu ca iudeu, detașându-se complet de conaționalii săi care predicau insistent rebeliunea față de autoritățile romane. Pe când redacta Scrisoarea către romani, evreii luptau împotriva lui Nero pe diferite căi. Revoltele iudaice din timpul lui Isus împotriva autorităților romane au fost aspru pedepsite, provocând și mai mult indignarea iudeilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cf. In 19, 23-34) și învierii glorioase a lui Isus (cf. Mc 27, 4). E foarte probabil ca tocmai aceștia să fi fost cei care, reîntorcându-se în patrie și precedându-i pe apostoli, ar fi mărturisit pentru prima oară conaționalilor lor despre Cristos și învățăturile sale. Treptat, stima și respectul amintit s-au transformat în simpatie și amiciție atunci când, discipolii lui Cristos, și-au dat seama că soldații puteau să fie atrași la creștinism, mai mult repede decât cei care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
garnizoana comandamentului Armatei a III-a bulgară cu diviziile de la Rusciuk și Varna. Aceste centre acționau în general pe două căi. Prima consta în infiltrarea de agenți sau recrutarea lor din teritoriile românești, de obicei și cu prioritate din rândul conaționalilor lor din România, din cele mai diverse medii și ocupații (preoți, comercianți, cadre didactice, studenți etc.); a doua cale consta în exploatarea de informații din surse deschise gen presă românească, dar și turiști sau dezertori români ajunși pe teritoriul Bulgariei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a înfățișa opera poetică a l ui M ihai Eminescu în întregimea valorii ei; comisia ține seamă că selectarea unei opere literare e făcută în mare parte din însușiri specifice ale limbii în care a fost scrisă, însușiri apreciate de conaționalii scriitorului și greu de redat în altă limbă, totuși comisia nu socotește că ar putea propune spre premiere v reo traducere care reduce la jumătate valoarea operei originale; de aceea suntem de părere să nu dăm anul acesta premii și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
harul Domnului, chiar dacă ucide pruncii din leagăn. Cât privește pe numitul Isus Hristos din Nazareth, a prins și el din fugă trenul acesta al Paștelui, pe ultima sută de metri, reușind cică performanța, să fie crucificat drept pe când evreii, iubiții săi conaționali, se pregăteau să serbeze Paștele. Crucificarea a reușit admirabil, fiind executată sută la sută profesional, ba i-a reușit susnumitului Isus, la modul magistral și Invierea, fix a treia zi, după Scripturi, nici o iotă în plus sau în minus, ca să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vă spun, nu trag speranță c-am să văd vreodată în România pușcării burdușite cu marii căpcăuni înghițitori de autostrăzi, care rămân doar pe hârtie, sau cu marii magicieni ai licitațiilor, dar cu mirare văd, în fiecare zi, în ochii conaționalilor mei spaima, tremurul, groaza de a nu fi furați. E de mai mare râsul, să intri într-un magazin oarecare și să vezi clame de păr legate bine cu lanțuri de raft, în magazinele de clame de păr, carcase goale
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
drept elită a societății, crima organizată, genocidul unor popoare întregi pentru a le fura bogățiile naturale, sub masca unei ipotetice democratizări făcute cu pușca, tunul și bomba. In timp ce Europa Libera era condusă de niște evrei bine instruiți, alți conaționali ai lor se ocupau în estul Europei și URSS de consolidarea comunismului. Nu a fost nici singura și nici ultima dată, când jidovimea lucra „la două capete". Când acesta le-a scăpat de sub control și în țările în care acționau
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
europene sunt mai mândrii decât media de naționalitatea lor. Cu alte cuvinte, românii se plasează cam la nivelul mediei europene în ceea ce privește mândria față de propria apartenență etnică. Acesta poate reprezenta un indicator destul de bun pentru tipul de reprezentare asupra sieși și conaționalilor. În plus, studii mai vechi (Chelcea, 1994) arătau că românii se definesc mai degrabă în termeni pozitivi decât negativi. Pe de altă parte, locul controlului este plasat mai degrabă, extern, decât intern: țara este săracă fiindcă în 1944 nu au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ratarea prin excelență și refuzarea ideii. Ar ilustra-o din plin, chiar dacă mi se pare că Cioran nu o spune explicit, Mitică. Iată câteva fraze: „Este foarte caracteristic că un român nu se poate face interesant într-o societate de conaționali decât etalându-și defectele, insuficiențele. Nu există popor în lume care să facă o virtute din faptul de a nu munci. În România, tipul omului inteligent și unanim simpatizat este chiulangiul sistematic, pentru care viața este un prilej de capriciu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran. Prin urmare, dacă adoră Parisul, Cioran o face și pentru că găsește în el agonia prin excelență, sursa unei melancolii nesfârșite, izvorul unei tainice împliniri. În timp, lucrurile par Ă la suprafață măcar Ă să se clarifice. A-ți întâlni conaționalii e un mare nenoroc, ba chiar o tortură. Preferă izolarea. „Pe români Ă spune încă din 1947 Ă evit cât pot să-i văd: în genere sunt intriganți și răspândesc zvonuri false. În plus, nu sunt de nici un folos pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]