27,363 matches
-
fratele lui Ion Vitner, detractorul lui Eminescu și al lui Călinescu. (Într-un subsol, Valerian Sava citează una din memorabilele replici ale lui Călinescu, sugerînd "inaptitudinea funciară a sistemului nou instalat, în percepția culturii și a creativității": "...Ce interes acordă concepția materialistă noțiunilor de talent și geniu"...?) Tot în anii '50, la un alt capitol pîndit de nenoroc al filmului românesc (scenariul), "începe epoca scenariștilor omnipotenți, scenariștii nomenclaturii, care își vor face, timp de decenii, din filmul de epocă și istoric
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
de-a rîndul, dar, de fapt, ignoră și acum, ceea ce se numește, în mod curent, formă alternativă sau neconvențională. După cum a fost ignorată cu aceeași superbie problema curatoriatului sau aceea a inițiativei private în domeniul artistic. Au rămas neclintite aceleași concepții imemoriale că arta înseamnă pictură, sculptură, grafică, decorative etc.- cărora li s-au mai adăugat restaurarea și pictura religioasă - și aceleași convingeri că ea se repartizează pe generații, iar generațiile mature trebuie să aibă o relație paternalistă cu cele mai
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
cerut-o și iubita lui "Ma princesse", la Tescani, împreună cu ea. "Subsemnatul [...] doresc să...". Apreciez că este o temă de mare actualitate. De ce "de actualitate" și chiar "mare"? Poate că însăși întrebarea sau îndoiala din subtext ar trăda o anumită concepție despre ce se (mai) consideră "de actualitate", o mentalitate relativă la ierarhizările și sedimentările stereotipizate din conștiința noastră colectivă, devenită "tradițională" ori poate manipulată să fie astfel, prin diversele "documente de partid", manuale vechi și noi, prin mediatizări, declarații peremptorii
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
îndoială seria celor 12 Studii op. 10. Plasate în câmpul magnetic al unei virtuozități extreme, ele au fos translate de Goerner în cel al poeziei: o succesiune de poeme de o diversitate inepuizabilă legate totodată printr-o desăvârșită unitate de concepție. Dacă Goerner a subliniat valențele imaginative ale Studiilor, Mihaela Ursuleasa, în al doilea ciclu, op. 25, a avut o altă optică, aș defini-o ca decorativă. Abordarea ei aduce în prim plan un eșantionaj strălucitor al tuturor aspectelor de tehnică
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
Europei, drept moștenire, ideea concordiei europene și, totodată, îndatorirea solidarității fraterne a întregii omeniri. Pentru el rațiunea supremă a fost și a rămas, cît a trait - dreptatea. La alt pol al istoriei, în mediul concret, s-a răspîndit - însă - si concepția potrivit căreia primordial ar fi principiul forței (Machiavelli). Cu luciditate și realism, Zweig socotește, în 1934, ca uimitorul ideal formulat de cel dintîi european, "privind rezolvarea contradicțiilor în spiritul dreptății", ca și mult dorită unire a națiunilor sub semnul unei
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
formațiilor din sfera cameralului a fost largă, si cum nu a rezultat dintr-un proiect preexistent, a avut spontaneitatea unei varietăți necăutate, fruct al hazardului care le-a integrat firesc în viață muzicală. Între toate, s-a remarcat prin originalitatea concepției seară dedicată de pianista Mărține Joste lui Eric Satie "à voir et à entendre". Ea însăși natură artistică nonconformista, de o fină intelectualitate, disponibilă pentru experiment, a imaginat un portret complet al compozitorului: într-un one-woman-show Mărține Joste își trăiește
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
a rezultat în volumul de față nu numai stabilirea unei relații între Iosif Hechter (omul...) și Mihail Sebastian (...de litere), ci mai ales o sistematizare conștiincioasa a principalelor probleme teoretice și a domeniilor abordate de jurnalist, în ordine cronologică. De la concepția - prea rar alăturată celor devenite deja clasice - asupra românului modern românesc și francez, în raport cu care susține falimentul epicului, "panlirismul" și scrisul că act gratuit, până la opiniile politice sau preferințele sportive, Sebastian a abordat tematici diverse pe care le-a tratat
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
în toată media românească (și mondială) de la cotidiane la lunare, de la Televiziune la Radio, noi trebuie să păstrăm diferența. Și prin ineditul și exclusivitățile documentelor și articolelor, și prin seriozitatea documentarii și precizia datelor, și prin noutatea interpretării și temeinicia concepției, dar și prin format, paginație, inventivitate grafică. Ceea ce putem asigura pe fidelii noștri cititori este că vor putea citi, în continuare, un mare număr de articole cu o imensă informație necunoscută. Concurență profesională ne onorează; împrejurările dramatice ale existenței noastre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
a trecutului, care nicidecum nu încearcă să îl plaseze în subtextul prezentului, ci dimpotrivă, îi recunoaște și îi salută depărtarea și diferența. Monumentul istoric, spune Choay, este fie "constituit pur și simplu în obiect de cunoaștere și integrat într-o concepție lineara a timpului", caz în care valoarea să este cognitivă; fie, el este efectiv obiect de artă, și atunci se adresează unei sensibilități artistice. În acest al doilea caz monumentul istoric, desi desemnează trecutul recunoscîndu-l ca atare, aparține totodată prezentului
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
Alegoria patrimoniului analizează aceste consecințe pornind dinspre arhitectură și istoria artei. Dar ce interesant ar fi, cred eu, si un studiu care să refacă, invers, binomul Petrarca-Brunelleschi: adică cercetînd felul în care vizualul a determinat anumite modificări de imaginar în concepția literară. Françoise Choay, Alegoria patrimoniului, traducere de Kazmer Kovacs, Uniunea Arhitecților din România, Editura Simetria, București, 1998, 297 pagini, preț nemenționat.
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
puțină predică în ceea ce scrii!". În prefață la Doctorul Taifun (1933), în care se referea la acest îndemn al lui Caracostea, autorul îi răspundea, făcînd apel la vetustele teorii care distingeau între artă pentru artă și arta cu tendința, apărîndu-si concepția despre "fosforescenta operei lui Dumnezeu", adăugînd: "nici o tendință - cinstită, utilă, legitimă, morală... și cu atît mai mult creștină - nu poate să constituie vină și nu poate să aducă descalificare operei de artă. Vină și descalificare aduc artei numai lipsa de
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
Nicolae Manolescu În sens propriu, creatorul lui Murti-Bing este, desigur, romancierul polonez St.I. Witkiewicz, în românul Nesațul, din 1932. Personajul cu acest nume este un filosof mongol care a găsit soluția transmiterii concepției sale despre lume prin ingurgitarea unor pilule. Intelectualul care lua o astfel de pilula înceta să mai fie adeptul artei formaliste și abstracte, își pierdea interesul pentru sex și droguri și, dintr-un anxios, destrăbălat și paranoic, devenea un autor
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
dacă sînt adevărate sinteze și nu inutile compilații, au întotdeauna la bază o idee nouă, un nou mod de a vedea și de a ierarhiza fenomenele studiate. A apărut, recent, o carte care oferă un adevărat model de echilibru în concepție și în prezentare, reușind să combine rigoarea științifică și stilul accesibil, să asocieze spiritul de sinteză cu propunerea unei noi perspective. Volumul, intitulat De la latină la română (București, Univers Enciclopedic, 1998), îi aparține lui Marius Sală, al cărui renume în
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
anumite schimbări interne făceau inevitabilă reflecția critică asupra cursului literaturii noastre. Doar întîrzierea apariției unor lucrări fundamentale în domeniu ne poate pune pe gînduri. Și aici, ca și peste tot, reforma se face lent și dificil! Dar semnele unei noi concepții asupra istoriei literaturii, încercări de periodizare diferită de aceea pe care, de cîteva decenii, o folosesc manualele de școală și universitate se pot constată tot mai frecvent. Pe de o parte, în multele articole din presă, pe tema revizuirii, pe
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
Viteazul nu trebuie ignorat faptul că, tot acum, șerbia țăranilor a fost legalizata în Țară Românească și reconfirmata în Moldova, ceea ce a determinat accelerarea destrămării unirii. Autorul insistă de aceea pe ideea că nu trebuie exagerată semnificația elementelor reformiste din concepțiile politice ale elitelor moldovene sau muntene. E greu să împărtășesc însă aprecierea autorului că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea liberalii au fost mai puțin importanți sub raport politic și că, dimpotrivă, "conservatorii împărtășeau totuși majoritatea concepțiile
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
concepțiile politice ale elitelor moldovene sau muntene. E greu să împărtășesc însă aprecierea autorului că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea liberalii au fost mai puțin importanți sub raport politic și că, dimpotrivă, "conservatorii împărtășeau totuși majoritatea concepțiile liberale". În realitate, cei care au pus fundamentele României moderne au fost liberalii conduși, pînă în 1891, de I.C. Brătianu. Și nu liberalii au declanșat al doilea război balcanic, anexînd cele două județe dobrogene de la Bulgaria, ci, tocmai, conservatorii care
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
a trubadurilor. Motivul: elementul esențial al acestei lirici trubadurești îl constituia, după cum aflăm la Marrou, condiția discreției și a tăcerii. Ea nu era impusă de situația de adulter a cuplului de îndrăgostiți (femeia era doamna, deci măritata), ci de o concepție filozofica a iubirii, care consideră fericirea și împlinirea prin iubire ceva non-comunicabil. Stilizarea topoi-lor iubirii are drept funcție tocmai această păstrare a discreției, care trebuie cumva reconciliata cu necesitatea afirmării iubirii. La urma urmelor, Paz este cel care ne amintește
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
serie de aspecte constitutive, între care și capacitatea ei de subversiune. Această vine din felul în care dragostea răstoarnă ierarhii, încalcă interdicții, isi impune propriile norme, duelîndu-se permanent cu un adversar care altminteri i-ar dictă reguli nimicitoare. O asemenea concepție a iubirii exclude din pornire pasivitatea, supunerea, acceptarea fatalității. Așadar, ca să revin la cazul poeziei trubadurești, categoric nu diferența de rang social dintre doamna și poet este cea care face iubirea dintre ei neconsumabilă; dimpotrivă, această distanță de statut social
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
civilizații date, dar care se presupune că fie s-ar fi putut dispensa de el, fie ea însăși îl socotea marginal în peisajul propriei sale organizări, reprezintă ecoul unor reflexe de gîndire, pe de o parte, dar și determină anumite concepții, stabilind limite și criterii de discriminare valabile nu doar pentru simplul gest al plecăciunii, de pildă, ci și pentru articulațiile raționale ale unei ipoteze de cunoaștere. Că și în cazul corporalității, un demers bazat pe asemenea premise poate friza absurdul
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
anulat complet: individul e mut și imobil, pentru că el e cuprins de extaz. De fapt, Evul Mediu, prin diversele sale domenii spirituale, documentează o treptată renunțare la anticul gestus, în măsura în care se modifică nu numai înțelesul acestui cuvînt, ci o întreagă concepție despre trup, persoana, identitate, destin, comunitate, lumea de dincolo. Însă odată cu această modificare de mentalitate se schimbă și peisajul intelectual al epocii, dinamica artelor, a disciplinelor filozofice ori științifice. Studiul lui Schmitt este o adevărată enciclopedie, în această privință, care
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
asta: cazurile Patapievici-Ungureanu țineau de aceeasi bizară deturnare a S.R.I. de la scopurile sale. Dincolo de stupiditatea întîmplărilor, ar fi de remarcat că, în pofida asigurărilor care ni se tot oferă, cum că S.R.I. s-a despărțit irevocabil de fosta Securitate, măcar în privința concepției de viață treaba nu stă deloc așa. Ignorînd Constituția, S.R.I. se arătă în continuare teribil de grijuliu față de cuvînt, față de opinie. Gazetarii, scriitorii, intelectualii constituie încă o zonă potențial periculoasă pentru ofițerii de siguranță. Asta, pe de o parte. Pe
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
pentru poetul român - n-a pornit, în fastuoasele-i diatribe, de la structura unui homo religiosus? Obiectul admirației aprinse a lui Arghezi, din deceniul patru (poate cel mai pregnant al întregii sale publicistici) a fost regele Carol al II-lea. În concepția lui Arghezi, atitudinea de "dispreț" a protipendadei politic-financiare față de scriitori are un punct terminus: anul 1933. Atunci suveranul a hotărît "o sărbătoare a cărții româ-nesti", prezidată de el însuși: "Dintr-o dată, cartea românească și scriitorul ei au cîștigat doi pași
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
știu să scriu, cărți cu "pile" (în care cititorul, după descifrarea a 50 de pagini căznite, află că nu se gaseste brânză Telemea) nu mă amuzau; iar cărțile în care să fi spus, pe masura priceperii, talentului și puterii de concepție, ce cred eu despre societatea, Istoria și oamenii în mijlocul cărora aveam responsabilitatea de-a trăi și de-a mă mișcă, nu puteau apărea. Așadar, am scris scenarii de film, multe. Unele bune, altele slabe, uneori necesare - cred eu și astăzi
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
de autodidact, înclinată spre circumspecție și demistificare. Desigur, adeziunea să, din anii senectuții, la ideologia comunistă nu reprezintă decît un act de oportunism (asupra explicațiilor căruia vom reveni), dar nu putem a nu discerne un sîmbure "proletar", prezent mereu în concepția poetului, care s-a simțit dator a da glas nu o dată solidarității sale cu clasa uvriera, e drept că mai mult în accepția ei occidentală, în aspirația acesteia spre o "cuviință" și o "civilizație" de caracter semiburghez. Departe de manieră
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
unor specialiști în opera Stagiritului nici macar textele lui nu li se par atît de unitar cuprinse într-un tot conceptual. Ca să nu mai amintim de poziția discutabila, marginala a Poeticii, care determină riscul unei reconstituiri a reflecției epistemologice aflate în concepția despre literatura a lui Aristotel din celelalte tratate ale sale. Nici macar scolasticilor veacului al XVII-lea Aristotel nu li se mai înfățișa drept autor al unui corpus de texte ce reflectă o filozofie coerentă, cum l-am mai putea noi
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]