956 matches
-
la philosophie des mathématiques. Le livre est divisé en cinq chapitres: les trois premiers chapitres sont conçus comme une carte de la façon dont le problème de l'applicabilité a été vu au fil du temps, mais, comme le présent document concerne également la faillibilité des mathématiques, ces chapitres sont également intéressants car ils offrent une perspective historique sur ce problème (la faillibilité des mathématiques sera compris comme étant en contraste avec le statut spécial des mathématiques: si l'on admet que
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
il a un statut particulier, différent de celui de les sciences naturelles). Dans la "Critique de la raison pure", Kant attire l'attention sur deux problèmes que n'importe quelle vue philosophique satisfaisante sur les mathématiques doit répondre à: l'un concerne le statut de la connaissance mathématique et l'autre concerne les relations entre les mathématiques et le monde. A partir de là, l'auteur cherche à montrer, dans le reste de cette première partie, comment les points de vue sur les
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
les sciences naturelles). Dans la "Critique de la raison pure", Kant attire l'attention sur deux problèmes que n'importe quelle vue philosophique satisfaisante sur les mathématiques doit répondre à: l'un concerne le statut de la connaissance mathématique et l'autre concerne les relations entre les mathématiques et le monde. A partir de là, l'auteur cherche à montrer, dans le reste de cette première partie, comment les points de vue sur les deux problèmes (considéré comme très important par Kant) a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Aristotel, De anima, traducere de N. I. Ștefănescu, Editura Științifică, București, 1996. Attfield, Robin, "Collective Responsability", în Analysis, 32, 1971. Attfield, Robin, 1981, "The Good of Trees", în Journal of Value Inquiry, 15, pp. 35-54. Attfield, Robin, The Ethics of Environmental Concern, Columbia University Press, New York, 1983. Attfield, Robin, "Value in the Wilderness", în Metaphilosophy, 15, 1984, pp. 289-304. Attfield, Robin, A Theory of Value and Obligation, Croom Helm, Londra, New York, Sydney, 1987. Attfield, Robin, "Ethics and the Environment: the Global Perspective
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
of Non-Resources", în American Scientist, 64, 1976, pp. 648-656. Elliot, Robert, "Faking Nature", în Inquiry, 25, 1982, pp. 81-93. Elliot, R., A. Gare (eds.) Environmental Philosophy, Open University, Milton Keynes, 1983. Elliot, Robert, "Critical Notice of The Ethics of Environmental Concern", în Australasian Journal of Philosophy, 63, 1985, pp. 499-509. Elliot, Robert (ed.), Environmental Ethics, Oxford University Press, Oxford, New York, 1995. Ehrlich, Paul R., Anne Ehrlich, The Population Bomb, Hutcheson, Londra, 1991. Engel, Ronald J., Joan Gibb Engel (eds.), Ethics of
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
distincție, aceea dintre agent moral și pacient moral, pe care o voi introduce mai târziu, atunci când discuția se va desfășura în contextual care a dus la formularea disticției respective. 35 Vezi Robert Elliot, "Critical Notice of The Ethics of Environmental Concern", în Australasian Journal of Philosophy, 63, 1985, pp. 499-509. 36 Derek Parfit, "Rights, Interests amd Possible People", în Samuel Gorovitz et al. (eds.), Moral Problems in Medicine, Prentice Hall, Englewood Cliffs, 1976, pp. 369-375. 37 Regăsim această analiză în Derek
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în Adrian Miroiu (ed.), Etică aplicată, Editura Alternative, București, 1995. 61 Nu este cazul să dezvolt aici această încurcătură platoniciană. Cunoscătorii vor duce singuri mai departe analogia. 62 Pentru formularea unor interogații asemănătoare vezi Robin Attfield, The Ethics of Environmental Concern, Columbia University Press, New York, 1983, precum și Paul W. Taylor, Respect for Nature. A Theory of Environmental Ethics, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1986. 63 Vezi, pentru susținerea unei asemenea consecințe, Kenneth Goodpaster, "On Being Morally Considerable", în Journal of Philosophy
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fait que le langage a un caractère instrumental, aucune forme linguistique n'étant utilisée comme finalité en soi (la langue " sert pour communiquer quelque chose, avec laquelle elle ne s'identifie pas ") s'avère la première hypothèse. La deuxième assertion concerne l'ancienneté d'une langue: l'acte linguistique est effectué en vertu d'un " modèle précédent (...), qui sert à son tour de modèle pour des actes linguistiques ultérieures, en assurant ainsi la continuité diachronique du système ". Cet ouvrage familiarise le
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
B.-A. a luat legătura telefonic cu un coleg de la Findus. Ăla nu prea vroia să-i zică nimic. Evident la bază stau niște factori de ordin netehnic. S-ar putea ca congelatorul să figureze în planul de producție al concernului. B.-A. zice că omul nu era prea mulțumit. Asta vorbește de la sine. E o metodă de sacrificare în masă scumpă și lentă. (Ce-o să facem cu produsele congelate? N-avem cum să le incinerăm direct.) Gård mă sună în
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
a decurs bine. N-a apucat să-mi povestească că a primit o ofertă de la o altă firmă de medicamente, A. Johnson et Co. Oferta e bună, dar ezită fiind vorba de o societate nou-înființată. (Deși în spatele ei se află concernul Johnson.) În același timp e oarecum pasionant "Copilul de suflet al firmei Antonia Axelsson-Johnson". 5 septembrie Oarece senzație biologică la ISA. Unul din veterinarii noștri militari (pe care îi schimbă din păcate la termen de 1 2 luni) ne-a
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
asistaților sociali etc.). De la jumătatea secolului trecut a apărut un nou competitor în revendicarea puterii: companiile multinaționale. Faptul că acestea nu își anunțaseră oficial participarea în cursă, pe de o parte, și numeroasele arme și tehnici de care fac uz concernele multinaționale în vederea redistribuirii puterii, pe de altă parte, a conectat sistemul de alertare a conștiinței civice. Problema este cu atât mai complexă cu cât de afacerile multinaționale este legată, în mare măsură, bunăstarea și echilibrul funcțional al lumii actuale, ceea ce
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
înalt tehnologizate (computere, soft, industria biofarmaceutică, aerospațială). Aceste industrii sunt și cele mai generoase surse și oportunități de generare de locuri de muncă, de avuție națională și, nu în cele din urmă, cele mai apte de guvernare internațională directă prin intermediul concernelor multinaționale sau prin interfața instituțiilor și organizațiilor internaționale. Gradul de dezvoltare a industriilor TIME reclasează economiile lumii. Pentru Banca Mondială, OECD, alte instituții internaționale, țările dezvoltate devin țări cu venit înalt, iar restul e reprezentat de țări cu venit scăzut
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Responsabilitatea morală face referire la autoconstrângere în virtutea liberului-arbitru. Ca subiect liber să aleagă și să decidă, organizația devine conștientă de semnificația ei socială și de scopul ei final: realizarea binelui social. Astfel, binele societal devine echivalent pentru moralitatea afacerii. Majoritatea concernelor multinaționale au devenit sensibile social și au introdus capitolul "etică" în strategiile lor corporative. În cadrul performanței corporative, sensibilitatea socială corporativă este măsurată după gradul în care managementul răspunde mediului social, prin activarea fiecăreia dintre responsabilitățile sociale ale firmei. Responsabilitatea este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
motivate, abordările extremist dogmatice nu au fost niciodată pozitiv rezolutive. Stadiul atitudinal social de astăzi ar trebui să fie unul pozitiv critic într-o societate civilă coerentă, puternică și în consonanță cu afacerile. Afacerile în general, și mai ales marile concerne, sunt prea importante pentru rostuirea societății postmoderne. Societatea nu ar putea renunța la beneficiile aduse de afaceri și oricum nu această alternativă este discutabilă, ci modul de a face afaceri. Soluția ideală pentru a ieși din dilema bunăstarea creată de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
imperativul creșterii economice părea îndreptățit, chiar dacă crea false dihotomii între păstrarea bunăstării și conservarea mediu natural. Prin inserarea unei valori înalte produselor finite, proporția avantajelor era indiscutabil mai mare pentru țările care procesau materiile prime din țări exportatoare. Pe deasupra, riscurile concernelor multinaționale erau diminuate prin externalizarea costurilor, astfel încât cei săraci plăteau pentru beneficiile celor bogați (locuri de muncă mai multe, mai bine plătite, cu posibilități mai diversificate de petrecere a timpului liber, cu servicii sociale mai variate și mai sofisticate, cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
acționari). În numele creșterii economice se putea justifica orice tip de excese: începând cu exploatarea resurselor naturale până la epuizarea bazinelor sau lemnului pădurilor și terminând cu falsificarea rapoartelor de cercetare științifică și cumpărarea cercetătorilor pentru a fi plasați ca experți în concernele multinaționalele vezi exemplul dat de Al Gore. "A existat un studiu imens al tuturor articolelor științifice într-o revistă (din SUA) având ca subiect încălzirea globală în ultimii 10 ani. Și au luat o mostră imensă de 10%, 928 de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pentru anul 2005, aproximativ 540 miliarde dolari). "Greenwashing" s-a născut din necesitatea penetrării unei anumite piețe cu condiția menajării unei sensibilități speciale a componenților acesteia. Ca exemplificare, vom prezenta câteva cazuri de disonanță comportamentală notorii ale unora dintre marile concerne internaționale. ALTRIA GROUP, INC. este "părintele" companiei PHILIP MORRIS, dar și proprietara KRAFT FOODS, cel mai mare producator american în domeniul alimentar. O serie de studii publicate în timp au atras atenția asupra componentelor realizate prin inginerie genetică și utilizate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
competitori din lumea globalizată. Este o realitate care se confirmă oriunde pe glob faptul că un rol important în dezvoltarea comunitară îl au întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Deși cu resurse și dotări mult mai mici față de marile companii sau concernele multinaționale, IMM-urile sunt mai conectate și mai dependente de resursele comunităților în care funcționează. Din acest motiv sunt și mai empatice și mai reactive la nevoile orașului, cartierului sau satului în care funcționează. Dar dezvoltarea spiritului antreprenorial, cel puțin
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a limbajului științific prin implicarea în dezvoltarea mai echilibrată a lumii în "noua ordine mondială", a țărilor din lumea a treia și a țărilor emergente. Fapt inițiat deja, ce-i drept din cu toate alte considerente decât cele morale, de către concernele internaționale prin schimbarea centrului de gravitație a economiei mondiale de la nord la sud, de la vest la est și de la țările OECD la cele cu nivel de trai scăzut și mediu. Societatea postmodernă, societatea informațională sau societatea cunoașterii a sensibilizat și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
teoriei normelor cu logica deontologică, a praxiologiei cu sociologia. Controversele legate de asumarea unei guvernări responsabile social par a fi depășite, cel puțin formal, de către mediul de afaceri. Responsabilitatea socială corporativă (RSC) a devenit dovadă de bună credință a marilor concerne față de grupurile afectate de afacerea lor. Misiunile guvernării organizaționale, rapoartele și auditurile anuale motivează bunele intenții ale acționariatului și ale managementului lor prin investițiile făcute în echipamente și tehnologii nepoluante, prin alocarea de fonduri pentru creșterea bunăstării comunităților-gazdă (educație, infrastructură
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
spune că în această fază, angajarea socială a afacerii avea o semnificație restrictiv-confortabilă de obligație impusă din exterior. După acordul Bretton Woods (1944), din eșalonul "afaceri" s-au detașat pas cu pas marile afaceri multinaționale. Schimbarea statutului acestora în cunoscutele concerne multi/trans/internaționale a generat revoluționarea societății: de la fenomene politice, economice, drept, știință, teorie și practică până la etici. Ponderea concernelor multinaționale în trasarea liniilor de evoluție a societății a devenit atât de importantă, impactul asupra pământului și pămîntenilor atît de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Bretton Woods (1944), din eșalonul "afaceri" s-au detașat pas cu pas marile afaceri multinaționale. Schimbarea statutului acestora în cunoscutele concerne multi/trans/internaționale a generat revoluționarea societății: de la fenomene politice, economice, drept, știință, teorie și practică până la etici. Ponderea concernelor multinaționale în trasarea liniilor de evoluție a societății a devenit atât de importantă, impactul asupra pământului și pămîntenilor atît de mare și posibilitatea de control asupra lor atât de mică, încât a pus în funcțiune reacția de apărare socială. Problema
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
îngrijora societatea era și a rămas faptul că multinaționalele pierduseră pe traseele de cucerire a globului scopul generic pentru care se constituiseră, acela de contribuabil corect la bunăstarea societății. În paranteză fie spus, 47 din cele 51 cele mai mari concerne ale lumii sunt americane, iar multe din concerne plătesc taxe către stat mai mici decât salariul anual al unui director executiv. Organizația-afacere a înlocuit scopul final cu obiective și valori ale pieței. Reificarea celor trei P le permitea concernelor să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
multinaționalele pierduseră pe traseele de cucerire a globului scopul generic pentru care se constituiseră, acela de contribuabil corect la bunăstarea societății. În paranteză fie spus, 47 din cele 51 cele mai mari concerne ale lumii sunt americane, iar multe din concerne plătesc taxe către stat mai mici decât salariul anual al unui director executiv. Organizația-afacere a înlocuit scopul final cu obiective și valori ale pieței. Reificarea celor trei P le permitea concernelor să justifice sau să facă justificabile toate formele de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mari concerne ale lumii sunt americane, iar multe din concerne plătesc taxe către stat mai mici decât salariul anual al unui director executiv. Organizația-afacere a înlocuit scopul final cu obiective și valori ale pieței. Reificarea celor trei P le permitea concernelor să justifice sau să facă justificabile toate formele de exploatare nerațională a resurselor, toate ingerințele la nivel de state și culturi, strategiile de dereglementare a piețelor și, în ultimă instanță, comportamente a/antimorale. Pentru fiecare tip de consumator "argumentele" sau
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]