2,524 matches
-
poate modifica. În funcție de tipul de producție, știre, relatare, interviu, anchetă, portret, reportaj sau editorial, modul de structurare și instrumentele folosite vor fi diferite. Știrile conțin material informativ care trebuie adus imediat la cunoștința publicului. Modul de prezentare trebuie să fie concis, nepersonal, fără exces de figuri de stil. 3.5.5.1. Relatarea Deși relatarea este percepută ca o narațiune lipsită de considerații personale sau judecăți de valoare, ea nu trebuie să fie un simplu proces verbal care înregistrează rezumând toate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
speciale și talent literar. Modalități de evaluare Evaluarea unui text scris în manieră jurnalistică se face în funcție de următoarele criterii: * temă corect decupată și exprimată; * scopul clar precizat; * public bine țintit; * material corect selecționat; * ton adecvat cititorilor; * textul cu enunțuri clare, concise, variate; * cuvinte și expresii corect folosite. 3.5.6. Metoda pălăriilor gânditoare Metoda Six thinking hats sau Metoda pălăriilor gânditoare permite gândirea laterală, termen aparținând dr. Edward de Bono; are la bază proverbul englez “Gândește în conformitate cu pălăria pe care o
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
opiniile criticii literare și la impactul operei asupra generației tinere, preferințele de lectură ale scriitorului; proiecte literare, etc. este indicat ca întrebările să fie ordonate logic (de exemplu, debut, primele succese, proiecte, etc.); întrebările trebuie să fie formulate clar și concis (ele pot fi de diverse tipuri: la care se așteaptă răspunsuri precise, de exemplu: „La ce lucrați acum?” sau altele care presupun un comentariu mai amplu, de pildă „Critica a afirmat:........ Cum comentați aceste opinii?”; trebuie evitate întrebările care presupun
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
anumit cazuri nu le găsim expres formulate 58, ele se deduc printr-o analiză logică a textului normei. Structura tehnico-legislativă sau tehnico-juridică se referă la forma exterioară de exprimare a normei juridice, la redactarea ei care trebuie să fie clară, concisă, concretă. Analiza textelor actelor normative demonstrează că structura tehnico-legislativă a acestora în articole, paragrafe, aliniate, de regulă, nu coincide cu structura logică a normei juridice 59. 2.3.2. Relația dintre trebuie și este (II) Dreptul, ca știință normativă, în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
puterea noastră stă ca să fim morali și imorali"23. Pentru Schopenhauer, responsabilitatea presupune putere de acțiune, adică libertatea, astfel încât "conștiința responsabilității o cuprinde în ea și pe cea a libertății"24. Pentru a înțelege esența libertății, Schopenhauer reiterează o formulă concisă a scolasticilor, potrivit căreia operari seguitur esse, adică "acțiunea urmează existenței". Cu alte cuvinte, "fiecare lucru acționează în funcție de ceea ce este, în funcție de propria constituție, în care se află potențial toate manifestările; acestea însă nu se transformă în act decât atunci când sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vârstei, pronunțate corect; întrebări reflectând forma literară a limbii române și normele în uz ale acesteia (anumite forme de plural, de feminin, fenomenul acordului etc.); întrebări cu un contur intonațional precis, model pentru copii; formulări simple, de tip propozițional, clare, concise; construcții cu topică preponderent obiectivă etc. ( Selecția tipului/tipurilor de întrebare/întrebări, construcția acestora prin adaptarea din punctul de vedere al conținutului și al formei la particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor preșcolari, organizarea întrebărilor în succesiune logică (în funcție de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ce? etc.), respectiv întrebări divergente, pluri-direcționale (de tipul de ce?, ce ar fi dacă...? etc.). NOTĂ. Întrebările trebuie să răspundă anumitor exigențe vizând: * conținutul: * raportarea la temă; * eliminarea, în principiu, a digresiunilor; * forma: * întrebări simple, vizând un singur aspect; * exprimare corectă, concisă; * formulare logică; * corectare prin exemplul educatorului/educatoarei sau sugestie de reformulare de către copil sau de către un coleg a acestuia (cum altfel am mai putea răspunde?); o etapa finală vizând sistematizarea/sintetizarea ideilor. Ca demers alternativ, valorificat frecvent în cadrul activităților de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mesajului transmis; educatorul/educatoarea trebuie să supună atenției copiilor mesaje având un conținut centrat pe interesele preșcolarilor, cu elemente corespunzătoare nivelului lor de așteptare (fără a exclude surpriza, ca factor motivant, ca premisă pentru cunoaștere), prezentate într-o formă simplă, concisă, accesibilă, adaptată particularităților de vârstă și individuale ale copiilor (vezi, de exemplu, preferința pentru mesajele dialogate și narative vs. cele descriptive sau monologate caracteristică a nivelului de vârstă, diferențe în ceea ce privește vocabularul activ/pasiv al copiilor trăsătură care poate fi și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în the Nineties, St. Martin's Press, New York, 1999 19. Steve Clark, " 'Labouring at the Resolute Anvil': Blake's Response to Locke", în Blake în the Nineties, Steve Clark și David Worrall (editori), Macmillan Press, London, 1999, pp. 133-152 20. Concise Dictionary of British Literary Biography, vol. 3, Gale Research Inc., Detroit, 1992 21. The Concise Oxford Dictionary of English Literature, 2nd edition, revised by Dorothy Eagle, Clarendon Press, Oxford, 1970 22. S. Foster Damon, A Blake Dictionary, Thames and Hudson
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Resolute Anvil': Blake's Response to Locke", în Blake în the Nineties, Steve Clark și David Worrall (editori), Macmillan Press, London, 1999, pp. 133-152 20. Concise Dictionary of British Literary Biography, vol. 3, Gale Research Inc., Detroit, 1992 21. The Concise Oxford Dictionary of English Literature, 2nd edition, revised by Dorothy Eagle, Clarendon Press, Oxford, 1970 22. S. Foster Damon, A Blake Dictionary, Thames and Hudson Ltd., London, 1973 23. Samuel Foster Damon, William Blake: Hîș Philosophy and Symbols, Houghton Mifflin
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Wond'rous Art of Writing," în D. Punter, William Blake, New Casebooks, 1996, pp. 123-148 45. W.J.T. Mitchell, Blake's Composite Art. A Study of the Illuminated Poetry, Princeton University Press, Princeton, New York, 1972 46. John Muligan (editor), The Concise Oxford Dictionary of English Literature, Clarendon Press, Oxford, 1963 [1939] 47. The New Encyclopaedia Britannica, Chicago University Press, 1992 48. A.L. Owen, The Famous Druids: A Survey of Three Centuries of English Literature on the Druids, Clarendon Press, Oxford
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Twentieth Century Dictionary, A.M. Macdonald OBE BA (Oxon), Edinburgh, 1979 7. C.J. Chatterji, Filosofia ezoterica a Indiei, Princeps, București, 1991 8. Joan Comway & Ronald Brownrigg (editori), Who's Who În The Bible, Wings Books, New York, Avenel, New Jersey, 1980 9. ***Concise Bible Dictionary, Gute Botschaft Verlag, Postfach 80, D-35673, Dillenburg, Germany, 1993 10. Arthur Cotterell & Rachel Storm, The Ultimate Encyclopedia of Mythology. An A-Z guide to the myths and legends of the ancient world, Hermes House, Anness Publishing Ltd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Timetables of Science, 1988] 29. Karl Hoheisel, "Christus und der philosophische Stein. Alchemie als überund nichtchristlicher Heilsweg", în Wolfenbütteler Forschungen, 32/1986, Die Alchemie în der europäischen Kulturund Wissenschaftsgeschichte, Christoph Meinel (editor), pp. 61-84 30. M.C. Howatson, I. Chilvers, The Concise Companion to Classical Literature, Oxford University Press, Oxford, New York, 1996 31. Sară Jenkins-Jones (managing editor), The Hutchinson Dictionary of Scientists, Helicon Publishing Ltd., Oxford, 1997 32. C.G. Jung, Dreams, translated by R.F.C. Hull, Bollingen Series, Princeton University Press, Princeton, New
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Annals of English Literature 1475-1950, 1961; Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice, vol. III (Secolul al XVIII-lea: 1714-1837), 2005; John Cannon, The Oxford Companion to British History, 1997; Ian Chilvers, Harold Osborne, Dennis Farr, The Oxford Dictionary of Art, 1994; Concise Dictionary of British Literary Biography, 1992; Margaret Drabble, The Oxford Companion to English Literature, 1995; James D. Harț, The Oxford Companion to American Literature, 1995; The Concise Oxford Dictionary of English Literature, 1970 și 1963; The New Encyclopaedia Britannica, 1992
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
1997; Ian Chilvers, Harold Osborne, Dennis Farr, The Oxford Dictionary of Art, 1994; Concise Dictionary of British Literary Biography, 1992; Margaret Drabble, The Oxford Companion to English Literature, 1995; James D. Harț, The Oxford Companion to American Literature, 1995; The Concise Oxford Dictionary of English Literature, 1970 și 1963; The New Encyclopaedia Britannica, 1992; Marcel D. Popa, Horia C. Matei, Mica enciclopedie de istorie universală, 1983; Gheorghe Eminescu, Napoleon Bonaparte, 1986. 18 Apud G. E. Bentley Jr., William Blake: The Critical
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
distanța la care se află față de noi galaxia respectivă este cunoscut sub numele de "constantă lui Hubble". (Cf. The Hutchinson Dictionary of Scientists, 1997, p. 244). 94 Vezi Platon, Opere VII, 1993. 95 Cf. M. C. Howatson, I. Chilvers, The Concise Companion to Classical Literature, 1996, p. 72. Există numeroase speculații privind mitul Atlantidei conform cărora aceasta ar putea fi identificată cu civilizația minoică din insula Cretă (id.). Platon însă plasează acest continent mitic în Oceanul Atlantic, la fel ca Blake, dincolo de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
hotarul nordic al Palestinei (Deuter. 1, 7). Semnifică "alb", probabil pentru că unele vîrfuri ale sale sînt veșnic acoperite cu zăpadă, sau datorită culorii albe a stîncilor de calcar. Zona este cunoscută pentru bogățiile sale naturale (cedrii, măslinii, smochinii Libanului) (cf. Concise Bible Dictionary, 1993, p. 484). Blake a asociat Fiicele senzuale ale Albionului cu Libanul. Tamuz (Thammuz) este venerata aici (cf. Milton 37, 26). Tirța îi cere lui Mahla (Malah; termenul folosit de Blake "Malah" este ușor diferit de cel din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
apar stereotipii și obtuzități militare, îl apropie de ironistul Gh. Brăescu. În Țambalul lui Chiran (1949) și în Pilot fără noroc (1958) apar și câteva schițe care demonstrează virtuți în creionarea rapidă a unei scene, în desfășurarea cu o naturalețe concisă a dialogurilor, în formularea lapidară a poantei sau în „reconstituirea” suculentă a unor exprimări agramate sau argotice. Câteva dintre prozele lui A. au fost traduse în limba rusă. În colaborare sau singur, a realizat numeroase versiuni în română din literatura
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
postului a motivelor și obiectivelor analizei; selecția și instruirea corespunzătoare a persoanelor ce realizează sau urmează să fie angajate în procesul de analiză; raportarea analizei la viziunea de ansamblu a proceselor de muncă; prezentarea rezultatelor analizei într-o formă scrisă, concisă și ușor de înțeles, acestea fiind prezentate, în general, sub forma descrierii postului și a specificațiilor postului. Analiza posturilor presupune nu numai desfășurarea procesului propriu-zis de analiză, ci și prezentarea rezultatelor sale de bază, sub forma descrierii postului și specificației
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a avea garanția unei descrieri de post cât mai conforme cu realitatea, trebuie respectate următoarele cerințe: să se bazeze pe informațiile oferite de analiza postului; să conțină toate punctele necesare scopului pentru care a fost elaborată; să folosească un stil concis, astfel încât postul să poată fi identificat fără dificultate; să nu conțină informații contradictorii care pot lăsa loc de interpretări; să definească clar sarcinile și limitele de responsabilitate, lăsând fiecăruia angajat maximum de libertate posibilă de acțiune; dar responsabilitatea să fie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
experiență, calități fizice și intelectuale etc.; evoluția carierei profesionale pentru persoana care ocupă postul: vechime, promovare etc. Pentru a permite obținerea unor rezultate relevante și imparțiale, interviul trebuie să conțină un număr de maximum 20 de întrebări, foarte clar și concis formulate, care să nu permită formularea de către intervievat a unor interpretări și a unor răspunsuri vagi, ambigue sau foarte ample, cu divagații. De asemenea, întrebările trebuie formulate astfel încât să nu permită anticiparea răspunsurilor, dar să îi ofere titularului de post
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mult de 10 km și este presărat de mai multe opriri pentru ca participanții să se răcorească cu sucuri sau cu câte o bere ori să se ușureze prin spatele clădirilor sau pe alei (B. Dominic, 2000, p. 3). Această descriere concisă (vezi pe larg, D. Bryan, 2000, pp. 137-172) relevă dialectica subtilă dintre ceremonialul sobru, cu mesaj politic și formele sărbătorești, cu mesaj social. Prima parte a zilei este ocupată de parada care legitimează pretențiile și aspirațiile protestanților irlandezi, care afirmă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Strenski, Ivan, 1987, Four Theories of Myth in the Twentieth-Century History: Cassirer, Eliade, Lévi-Straus, and Malinowski, MacMillan Press, Handmills Strong, John, 1987, „Relics”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religion, vol. XII, MacMillan, New York Stutley, Margaret, 2003, Shamanism: A Concise Introduction, Routledge, Londra Styers, Randall, 2004, Making Magic: Religion Magic and Science in the Modern World, Oxford University Press, Oxford Sullivan, Lawrence, 1987, „Healing”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. VI, MacMillan, New York Sumption, Jonathan, 1975, Pilgrimage
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
906. Le style de Blaga, défini toujours par la présence du vers blanc, se concrétise dans des images plus amples, plus élaborées (comme le tableau du printemps, présenté de manière successive dans plusieurs poèmes), tandis que l'expression devient plus concise, à la manière de la poésie moderne (on remarque, par exemple, des strophes formées d'un seul vers).907 3. 3. 3. În marea trecere/Dans le grand passage (1924) Ce volume de poèmes est, peut-être, le plus représentatif de la création
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
symphonie de sauterelles. (Été) (Miclău, 1978 : 211) Jean Poncet omet le verbe " être " de son texte-traduction, le remplaçant avec le tiret, à la manière de Blaga. Par ce choix, îl reconstruit la figure en français, lui conférant une forme plus concise et, à notre sens, plus poétique. On peut observer l'adaptation opérée par Poncet qui traduit le nom " lăcusta " par " criquet ", peut-être parce que " la stridence des criquets " est plus familière à l'oreille du lecteur francophone que " la symphonie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]