693 matches
-
orizonturile solare deschise înfloririi națiunii noastre socialiste, în traiectoriile de o nobilă cutezanță umană, privind dezvoltarea modernă, atât în plan material, cât și în plan spiritual, a societății românești contemporane, pe care secretarul general al partidului le numea cu atâta concretețe și clarviziune, am simțit că se află izvoarele vii ale operelor noastre, ale cărților noastre mari, spre care, în calitate de editori ori scriitori, săpăm, pentru a le aduce pe lume, pentru a le pune dinaintea sufletului și a gândului cititorilor noștri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și a conduce! - iată cuvintele mobilizatoare și luminoase în toată perspectiva pe care au deschis-o, ale secretarului general al partidului în 1974, la ședința de analiză a activității UTC și UASCR; cuvintele au fost onorate și împlinite prompt de concretețea faptelor.“ („Patriotismul faptei“, Viața studențească, 10 august 1988) CETERCHI Ioan, prof. univ. dr. „Trăim într-o societate unde forța legii stă, în primul rând și înainte de orice, în principiile dreptății, justiției și echității sociale, în forța cauzei pe care ea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe care acum îl cunoști pe larg. Ceea ce trimit sînt niște însemnări, deci ceva mai mult decît o recenzie , și doresc să apară ca atare. Pe deasupra sînt și scurte... În legătură cu ceea ce am discutat, aștept de la voi o sugestie apropiată de concretețe. Dacă timpul nu te presează prea mult și dorința unor comunicări permanente rămîne vie, răspunsurile mele vor cunoaște promptitudinea amicală. Cu cele mai bune sentimente, Mihai Drăgan </citation> (2) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”10 mai [1]965
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
care am primit-o În viața mea a fost când o femeie - o făptură blondă, pe terenul de vânătoare - s-a aplecat În șa și m-a sărutat În timp ce ședeam În șaua mea.“ Să considerăm că „ședeam“ conferă durată și concretețe sărutării pe care căpitanul „a primit-o“ atât de confortabil, dar nu puteam să nu mă gândesc, chiar și la vârsta de unsprezece ani, că acest mod de a face dragoste În poziție de centauri era totuși Îngrădit de anumite
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
în Dostoievski (autorul Fraților Karamazov are un asemenea pasaj undeva, poate chiar în Frații Karamazov), unghiile micuțe ale copilașului nostru uitat, perfect desenate, formate. Și abia atunci l-am văzut (abstracțiunea se transformase brusc într-o imagine de o insuportabilă concretețe), și văzându-l m-a cuprins o milă infinită față de soarta acestei ființe fără noroc, care n-a izbutit să înghită nici măcar o gură de aer, care n-a avut răgazul să cunoască afecțiunea nimănui, în afară de cea a mamei sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
îndrăgostitul fără vindecare sună orologiul eliberării de sub adevărul absenței marii sale iubiri, de sub tirania realității ce spune grosier că idealul său de ființă iubită nu există. Acum, în nesfârșirea imperială a nopții, imaginația sau poate clarviziunea interioară a îndrăgostitului prinde concretețe de umbră și mobilitate de himeră. Marea lui iubire pare a ieși dintr-un orizont nevăzut înaitând în ritm de speranță spre inima sa stigmatizată de răutatea lumii. Conștientizare profundă sau narcoză complexă, acest sentiment al sosirii iubirii întru eros
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și expresie, noțiune și termen, cerebralitate și suculență verbală este, în paginile exemplare, care sunt foarte multe, perfect, stilul său fiind o magistrală sinteză de distincție academică și spontaneitate elevată. ă...îNota individualizantă esențială a "scriiturii" lui Călinescu este, evident, concretețea, facultatea de a da ideilor trup, de a face din expunere un spectacol. Dumitru MICU, G. Călinescu. Între Apollo și Dyonysos, colecția "Universitas", Editura Minerva, București, 1979, p. 473-474, 484. Unul din obiectivele majore ale Istoriei lui Călinescu va fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dorindu-vă tot binele și sănătate, Vă Îmbrățișez, Ion Olteanu 14 București, 19 dec. 2001 Doamnă și Domnule Eugen Dimitriu, prieteni dragi, V-am primit scrisoarea și astăzi pe a Domnului Severin cu mare bucurie. Întrebări adânci prin simplitatea și concretețea lor. Plecat la Craiova mă voi gândi și voi aștepta să le sosească vremea. I-am trimis copia după articol, scrisoarea fusese expediată la data de 25 nov., se vede că puhoiul de scrisori din preajma sărbătorilor o fi fost cauza
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cehoviană despre oameni simpli și nefericiți, despre singurătate. O pulsație ezitantă și duioasă nimbează, constant, dorul după dragoste, tristețea dureroaselor absențe, amarul pe care Îl degajă lipsa iubirii. Și mereu, Încă din acea carte, lumina prezenței materne, cu acea inefabilă concretețe de sacru și profan. În textul care dă și titlul volumului Întâlnesc - atribuit, firește, personajului narator - următorul fragment: „Înnebunit după zăpadă, În sufletul meu e o bucurie aspră și tristă: oiubesc poate și pentru că ea e inutilă, ușor perfidă, plină
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Te umilește cu dragoste,/ Îți susură lapte și miere/ dintr-o țară ce n-a fost să fie a ta./ Te Îmbracă În giulgiul purpuriu de rodie,/ și-apoi Îți mai suge puțin sânge,/ Îți mai cârpește o palmă”. Halucinantă concretețe: „Când tocmai am Împlinit treizeci de ani/ aveam În spate o zestre frumușică de morți/ și Între patru pereți mă Împiedicam zilnic/ de un geamantan cu prieteni plecați”. Iluziile au acea specifică diafanitate otrăvită a macabrului inevitabil: „Apoi Îți scoteai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ale Filarmonicii bucureștene. Popasul clujean se datora invitației lui Andrei Marga. Convorbirea noastră la New York, cu un an În urmă, fusese Încurajatoare. Interlocutorul Îmi apăruse drept un spirit deschis, cu o viziune lucidă asupra României și intelectualității românești, atras de concretețea anglo-saxonă, inclusiv de pragmatismul american, și rezervat, În sfârșit!, mai rezervat decât atâția dintre colegii săi, asupra „subtilităților” pariziene de ultimă oră. Obținusem, Între timp, acordul Colegiului Bard pentru un proiect de a Înființa la Cluj, cu sprijin financiar și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al farsei și pantomimei, propriu copiilor geniali și impertinenți, care scot limba la dascălii pe care Îi venerează, dar Îi și disprețuiesc. Estetica lui Schulz pare a opera Într-o (doar aparentă) contradicție. Înfruntarea materiei, uriașa energie de Împotrivire față de concretețea ei umilitoare nu sunt decât superficial contrazise de stilul fluid, „ușor”, seducător, de spontana magie asociativă. În realitate, seducția grațioasă, melodioasă, ritmată de surprizele atâtor volute inedite, este rezultatul aceleiași Încleștări, de fond, cu materia, cu „imitațiile” ei banale și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ale „premisei” istorico-geografice, sociale, politice, culturale, psihologice a conglomeratului. Istoria și atmosfera cotidiană, pulsația străzii, a cafenelei, vocea, valurile și vântul, pribegia și imuabilitatea, dialogul nu neapărat vorbit Între oameni, peisaje și cărți. Un mozaic de microcosmosuri care potențează, deopotrivă, concretețea terestră și cosmicitatea transcendentului. Contrazicând pe cei care considerau că „triste Trieste” nu are suflet, doar o minte germană și un stomac italian, cartea conferă locului suflet, dar și „o minte italiană și un stomac german”. Fidel nevoii omenești de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
religioase (mai degrabă în sensul unei coborâri în mundan, în cotidian) este paralelă cu mitizarea propriului limbaj. G. încearcă să atingă, în această înlănțuire de scurte proze poetice, simplitatea plină de ambiguitate și claritatea plurisemantică a limbajului din Biblie, acea concretețe subțiată până la simbol pe care doar spusele profeților (poeților) o pot avea. Meșterii de clopote (1999), roman inițiatic, poetic și alegoric, merge pe aceeași conjuncție dintre tema religioasă (cristică) și tema poetului, mizând pe amestecul de lirism, poezie, „poveste” și
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
fără încetare, re-construind-o metodic, ca utopie socială și economică, în pagini răzlețe de jurnal. Acest ținut paradisiac, dominat de imaginile prepeleacurilor strălucind în soare și ale copiilor alergând goi prin vie, este asediat însă de valurile unei istorii a cărei concretețe nu aduce cu sine decât dezolare și moarte: ocuparea Basarabiei de către ruși în 1940, urmată de o scurtă revenire a autorităților române și de plecarea în exil a familiei îi prilejuiește naratorului, prin vocea învățătorului Goma, excursuri istorico-eseistice ce amintesc
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
a contura tabloul unei vitalități senine, în care se concentrează specificul anotimpului. Amplificate de versificația evocatoare, notațiile senzoriale configurează climatul unui anotimp (În miezul verii). Deseori pastelul trece, prin personificare și alegorie, în fantezie (Ștrengarul văilor, Seara). Dar cu toată concretețea ei vie, lumea lui C. nu e numai cea din afară. Pentru că, în priveliștea naturii și în riturile ei, poetul ajunge să priceapă, „liber și de-uimire plin”, misterul sacru al „supremei orânduiri” (O. Goga). Și el i se impune
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
aspirația spre armonie a eului măcinat de o tensiune permanentă. Zilele una cu alta (1982; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) reia o mai veche neliniște existențiala, cu un plus de reflexivitate și adâncime a meditației, dar cu un minus de concretețe sensibilă. În Cum (1984) poeta se arătă tentata să abandoneze planul cosmic pentru a reveni în sfera cotidianului și a experienței senzoriale. Și în „interpretările critice” dedicate poeticii lui Ion Minulescu percepția e ghidată concomitent de sensibilitate și intelectualism. SCRIERI
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
de aceea o revelație, de o elocventă modernitate a comunicării lirice, mai puțin întâlnită în graiul aromân, chiar dacă nu lipsesc exemplele de acest fel, mai cu seamă în generațiile din ultimele două-trei decenii. Lumea acestei poezii este de fapt, în concretețea ei, cea pe care au cunoscut-o și au „transpus-o” în versurile lor toți înaintașii autoarei, și anume universul aromânesc arhetipal. C. M. aduce însă în prezentarea acestei lumi un plus de meditație, de sensibilitate și de subliniată reflecție existențială
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
versul „O, generația mea, generație, de ce te ții de palavre atât?” Volumul următor, O tăcere asurzitoare, din 1985, este o plonjare abruptă într-un univers mai abstract, în care poezia pare că vrea să „părăsească” pământul, să lase în urmă concretețea prea acuzată a versului, pentru a exploata conceptele și viziunile sintetice ale unui spațiu mintal deschis brusc către un vizionarism cosmic în emergență. În Haosmos (1992) - titlul reproduce imaginea-cheie a nenumărate poeme -, această deschidere vizionară se desfășoară mai amplu, printr-
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
deschis brusc către un vizionarism cosmic în emergență. În Haosmos (1992) - titlul reproduce imaginea-cheie a nenumărate poeme -, această deschidere vizionară se desfășoară mai amplu, printr-o „exploatare dez-mărginită” a lumii fizice, psihice și imaginare, poezia regăsind pe de o parte concretețea inițială, dar păstrând și deschiderea metafizică ulterioară. Motoul din Roland Barthes („Să nu mai dezvălui, să nu mai interpretez, ci să prefac conștiința însăși în drog și astfel prin ea să ating viziunea și lumea”) sugerează traseul pe care îl
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
prin fluiditate și acuratețe, traducerile autoarei captează spiritul și sonoritatea originalului, ilustrînd o gamă literară diversă, de la varietatea lexicală a lui I. Creangă la concentrarea textului lui V. Voiculescu, coborând în tiparele arhaice ale limbii basmului și revenind apoi la concretețea verbului în transpunerea operei lui Mihail Sebastian. Textele humuleșteanului Creangă își păstrează, în limba engleză, plasticitatea și savoarea, căci traducătoarea rezolvă dificultatea redării termenilor regionali, a numelor personajelor, a structurilor lexicale și sintactice idiomatice, recompunând, prin fantezie și inventivitate, culoarea
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
C. a creat în literatura română un stil propriu, prin îmbinarea expresiilor elegant cizelate cu cele argotice, din medii sordide. Fraza e melopeică, ritmată de armonii interioare, desfășurându-se în cadențe, în largi perioade fluide, muzicale, cu prelungi acorduri. De la concretețea dură a argoului de mahala, naratorul urcă fără efort, cu aceeași forță de sugestie, la expresia rafinată, de mare virtuozitate. Frazarea e somptuoasă și de un cuceritor patetism liric, întrețesută cu frecvente euritmii. Perpessicius sublinia că romanul Craii de Curtea-Veche
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
armonii sociale, rod al luptei, punând capăt timpului vrajbei (Către pace, Poporul). Aspirația spre înalt a omului în înfruntare cu forțele ce-l limitează este un scenariu ce revine mereu și încercările de a înviora ideea prin imagini de oarecare concretețe sfârșesc prin a le anexa pe acestea construcției demonstrative (Pârâul și floarea, În peșteră, Legenda unei stânci). Sobrietatea paradoxului moral, depășirea granițelor rigide ale alegoriei într-o cuprinzătoare expresie simbolică a existenței eroice sunt excepții notabile în Floare și genune
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
decorul floral abundent dețin întâietatea între preferințele lui C. Ele nu constituie altceva decât cadrul unei lamentații iscate de o existență irosită sau de o iubită pierdută: C. urăște „pornirile sângelui” și aspiră la dragostea celestă, purificatoare, sfâșiindu-se între concretețea tentantă și imaterialitatea dorită. Un alt segment al activității sale literare îl constituie traducerile din franceză și germană ale unor piese de teatru. Transpune un roman (Israele, încotro? de Ludwig Lewinsohn, 1932), precum și câteva librete de operă, între care Oedip
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
Peltz, G. M. Zamfirescu, Eugen Barbu ș.a., precum și victima ei (o fată de la țară ajunsă curtezana cartierului, înrădăcinată, până la autocondamnare, în acest loc sordid) sunt privite fără lirism, într-un „film” cu derulare alertă, cu secvențe abrupte, de o țipătoare concretețe senzorială. Vocea autorului pus pe filosofare sceptică rostește panseuri fals compasive. Cazuistica aceasta se dovedește un suport inadecvat pentru ideea de predestinare, agitată pe tot parcursul narațiunii. Aflat aproape între aceleași înzestrări și limite, Țapul deschide seria romanelor în care
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]