694 matches
-
verde Al doilea rînd al documentului poate fi considerat ca o nouă propoziție asertată despre un alt obiect-individ (A2) pe o structură predicativă identică, modificată doar prin coordonarea-adăugarea a două proprietăți ale lui A2: prop. 2 (Rd2): Determinant A2 + PRq conector PRq Ø stîncă masivă și de neclintit În măsura în care cititorul-interpretant presupune o textualitate minimală și nu consideră cele două prime propoziții ca fiind o trecere de la un subiect la altul, fără legătură între ele, acesta stabilește o legătură semantică de tip
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Accesul interzis" sau, mai mult, "Prost e acela care spune", enunțuri care nu se adresează unei persoane anume, ci, de fapt, tuturor celor care, rînd pe rînd, le asumă prin lectura lor. Din punct de vedere argumentativ-ilocutoriu, în absența unui conector explicit de tipul: ...are DECI totul pentru a fi îndrăgit (de dumneavoastră), de exemplu, propozițiile 1 și 2 nu sînt date, în mod explicit, ca argumente care ar conferi propoziției 3 statutul de concluzie. Nuanța euforică a reprezentărilor descriptive succesive
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
simpla asertare a două proprietăți contradictorii -, și respingerea clară a ceea ce orice elvețian din clasa de mijloc (potențial interpretant al documentului) ar putea fi tentat să deducă din prima propoziție (Zurich cosmopolit) ca primă reacție protecționistă, de-a dreptul xenofobă. Conectorul ȘI TOTUȘI transformă cele două reprezentări descriptive succesive (Rd1: Zurich cosmopolit și Rd2: Zurich atît de elvețian) în argumente: Arg p și Arg q. Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este transformată în argument (Arg p) pentru o concluzie implicită
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Zurich cosmopolit) ca primă reacție protecționistă, de-a dreptul xenofobă. Conectorul ȘI TOTUȘI transformă cele două reprezentări descriptive succesive (Rd1: Zurich cosmopolit și Rd2: Zurich atît de elvețian) în argumente: Arg p și Arg q. Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este transformată în argument (Arg p) pentru o concluzie implicită și negată clar de propoziția descriptivă (Pd2) ce apare după ȘI TOTUȘI, propoziție transformată în argument (Arg q) de către semnalul de argument format de către conector. Instrucțiunile furnizate de acest ȘI
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este transformată în argument (Arg p) pentru o concluzie implicită și negată clar de propoziția descriptivă (Pd2) ce apare după ȘI TOTUȘI, propoziție transformată în argument (Arg q) de către semnalul de argument format de către conector. Instrucțiunile furnizate de acest ȘI TOTUȘI de respingere sînt următoarele: acest semnal de argument introduce două spații semantice (sau Universuri). Propoziția q, ce urmează după conector, este validă într-un spațiu semantic (R) asumat de locutorul L, în timp ce propoziția p
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ȘI TOTUȘI, propoziție transformată în argument (Arg q) de către semnalul de argument format de către conector. Instrucțiunile furnizate de acest ȘI TOTUȘI de respingere sînt următoarele: acest semnal de argument introduce două spații semantice (sau Universuri). Propoziția q, ce urmează după conector, este validă într-un spațiu semantic (R) asumat de locutorul L, în timp ce propoziția p este prezentată ca fiind validă într-un alt spațiu (M), unde prima reprezentare descriptivă (Rd1) faptul descris în F este văzută ca o cauză a lui
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
p este prezentată ca fiind validă într-un alt spațiu (M), unde prima reprezentare descriptivă (Rd1) faptul descris în F este văzută ca o cauză a lui non-G (înțelegem prin G faptul descris în q, adică a doua reprezentare descriptivă). Conectorul dă deci nu numai instrucția de articulare a propozițiilor (rol secvențial evident), ci le oferă și un conținut asumat din punct de vedere enunțiativ. Actul de respingere prin ȘI TOTUȘI subliniază că reprezentarea descriptivă Rd1, descrisă în p, nu împiedică
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
punctuație și prin trei puneri în situație (Pd. SIT. Loc) subliniate de conectorii enumerativi 4: P3 Pd (1) SIT. Loc + Conector + (...) + Punctuație la temelia lui (...) MAI ÎNTÎI P3' Conector + Pd (1') SIT. Loc + (...) + Punctuație APOI (...) la etajul al doilea (...) P3'' Conector + Pd (1'') SIT. Loc + (...) + Punctuație ȘI, ÎN SFÎRȘIT pe platforma de sus. Propunem un plan de ansamblu al textului ce va fi detaliat apoi, frază cu frază: Prima parte din P3 conferă o structură complexă de o profunzime ierarhică uimitoare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și slab, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți înalți, părea un adevărat Senior al războiului (...). Cele două fraze descriptive (P3 și P4) subliniate de punctuație și de conectorul argumentativ TOTUȘI corespunde unei structuri: Temă-titlu servitorul chinez P3... Totuși... P4 Fiecare frază descriptivă corespunde unei secvențe, iar ansamblul, unui text complex. Nu este vorba de o singură descriere de ansamblu a personajului, ci de o modificare progresivă a reprezentării
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și, din a doua frază (schema 35), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
el permite să se facă o reprezentare exactă a PĂRȚILOR sepiei. Textele B și C Aceste două texte sînt saturate de PROPRIETĂȚI. În secvența B, PROPRIETĂȚILE sînt date sub forma unei simple liste în care ordinea are prea puțină importanță. Conectorul ȘI servește doar de a lega calificativele de sensul lor opus (de exemplu: "serioasă și veselă", "realistă și visătoare" etc.) pentru a înfățișa registrul larg de calități ale femeii descrise. Ceea ce deosebește totuși cele două secvențe este faptul că la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
108, 112, 115, 124, 131, 132, 136, 154-156 coeziune 66, 96, 98, 99, 109, 112, 115, 118-120, 124, 129, 131, 155 comparație 29, 63, 65, 68, 74, 77, 88, 117, 141, 156, 157, 203, 205, 219, 229, 230, 232, 236 conector 38, 96, 102, 112, 114, 115, 117, 132, 159, 162, 191, 193, 225 conversație (dialog) 9, 10, 46, 93, 94, 102, 104, 106, 108, 121, 125 cronografie (cronologie) 87-90 D descriere de acțiuni (DA) 11, 167, 171, 174, 178, 180
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Comparația exprimă o relație de asemănare între doi termeni (concreți sau ab stracți), printro secvență lingvistică cu rol de reliefare stilistică. Astfel, primul termen, comparatul („subiectul“ comparației), este evocat/evidențiat plastic prin comparant. Raportul de analogie este realizat gramatical printrun conector: ca, precum, asemeni, aidoma, întocmai ca etc. Expresivitatea unei comparații este determinată de asocierea termenilor (concret-concret; concret-abstract; abstract-abstract; abstract-concret) din domenii de referință foarte diferite (uman/nonuman; animat/inanimat; real/ireal; terestru/cosmic; natural/artificial etc.). Tocmai de aceea, simpla
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
forme intermediare între discursul direct și cel indirect, având ca efect stilistic suprapunerea vocilor narative - a naratorului și a personajului citat. Stilul direct legat (specific vorbirii familiare, neliterare) se caracterizează prin dependența sintactică a discursului citat de vocea naratorului. Prezența conectorului de subordonare între secvența textuală asumată de narator și discursul raportat al personajului, precum și menținerea persoanei I/a IIa în vorbirea reprodusă sunt principalele semnale tex tuale ale acestui stil derivat: [...] intra și dădea bună seara numai Catrinei, spunând de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Nici cu mine nu poate sta."161 Într-un descântec asemănător din Bucovina, realizat înainte de răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul apei, descrierea soarelui malefic este simetrică descrierii ființei umane maladive, legătura ontologică fiind realizată de un conector semantic imperativ: "Soare roș, / Soare galbân, / Soare verde, / Soare de 99 feluri, / Ieși din crierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Din rărunchi, / Din inimă, / Din ficat, / Din splină, / Din toate mădularele, / Din toate încheieturile; / N. să rămâie / Curat, luminat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de trăsături constitutive și/sau funcționale ale conectorilor avuți în vedere, ca și ale enunțurilor/discursurilor în care sunt utilizați, trăsături pe care este util să le prezentăm sintetic înainte de partea descriptivă a lucrării. 4.1. Tiparul semantic (TS) al conectorului - trăsătură intrinsecă a conectorului-tip3, independentă de utilizarea sa în discurs - este reprezentat de subcomponentele: − tiparul logico-semantic − tiparul pragmasemantic. 4.1.1. Tiparul logico-semantic constă în tipul, numărul și complexitatea operațiilor de relaționare (între segmentele oricărui enunț/discurs conectate) pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
trăsătură intrinsecă a conectorului-tip3, independentă de utilizarea sa în discurs - este reprezentat de subcomponentele: − tiparul logico-semantic − tiparul pragmasemantic. 4.1.1. Tiparul logico-semantic constă în tipul, numărul și complexitatea operațiilor de relaționare (între segmentele oricărui enunț/discurs conectate) pe care conectorul respectiv le impune în calculul semantic global al secvenței. Relaționarea logico-semantică poate avea loc într-un singur plan al enunțării (cel al universului asertiv) sau poate antrena și un plan de fundal (universul opiniilor, cel în care operează presupozițiile); ca
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
logico-semantică poate avea loc într-un singur plan al enunțării (cel al universului asertiv) sau poate antrena și un plan de fundal (universul opiniilor, cel în care operează presupozițiile); ca atare, vom avea conectori cu semantism monoplan//biplan. Astfel, un conector ca sau este monoplan, întrucât pune segmentele conectate într-o relație de disjuncție instituită de locutor prin mesaj (în universul asertiv), în timp ce, de pildă, deși este biplan, funcționând la ambele nivele: în universul asertiv, ca o conjuncție de propoziții (A
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
simplă operație de adiționare (aproximativ traductibilă prin conjuncția logică), pe când al doilea antrenează o dublă operație de negare, plus una de adiționare (care include și o reevocare, reduntantă logic, a negației precedente, prin elementul adverbial ci). Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Principiului Cooperării 5 (în particular, a Maximelor Calității: nu spune decât ceea ce crezi că e adevărat - și nici nu insinua lucruri pe care nu le consideri adevărate, am putea adăuga în spiritul, dacă nu în litera "textului sacru"). Nu orice conector este generator de implicaturi convenționale. Astfel, pentru orice vorbitor, în orice împrejurare discursivă, un enunț ca Deși mă iubește, ține morțiș s-o iau de nevastă impune, pentru a fi acceptat, admiterea ca validă a presupoziției "Dacă mă iubește, n-
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Dacă mă iubește, n-ar trebui să-mi forțeze mâna/să încerce să-mi îngrădească libertatea" - în caz contrar fiind rejectat ca mesaj nonvalid (noncooperant). În schimb, în Dacă mă iubești, mă lași în pace, neexistând o presupoziție declanșată de conector (relația de implicație este propusă la nivel asertiv), nu avem nici vreo implicatură convențională vizând acceptarea acesteia, destinatarul putând foarte bine să conteste faptul asertat, fără să conteste și validitatea mesajului ca atare ("Ba, te iubesc și-ți vreau binele
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
validitatea mesajului ca atare ("Ba, te iubesc și-ți vreau binele, așa că nu te las în pace deloc"). 4.1.2.2. Implicaturile conversaționale generalizate sunt anulabile, fără a afecta validitatea enunțului ca mesaj; ele sunt, de asemenea, specifice fiecărui conector în parte. Astfel, pentru chiar dacă (cvasisinonim al lui deși la nivel logico-semantic6 și purtător al aceleiași implicaturi convenționale, datorate presupoziției) avem, în plus față de deși, o dublă implicatură conversațională generalizată: în (chiar dacă) A, B ne așteptăm ca producerea lui A
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ne-am fi așteptat ca dacă A, să nu aibă loc și B" - dar utilizarea în exces, până la "tocire", dovedește că atare expectație poate fi ignorată (anulată de facto). 4.1.3. Se va observa că prezența, în virtutea realizării unui conector, a unei presupoziții (și a implicaturii convenționale respective) sau a unei implicaturi conversaționale generalizate nu reclamă cu necesitate preexistența asumpției respective în universul de expectații al alocutorului: aceasta are de ales între a le rejecta (cu efectele amintite mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
unele dintre cazurile de conversie discursivă a conectorilor prezentate mai jos. 4.2. În afara tiparului logico-semantic și a tiparului pragmasemantic asociat conectorului-tip, un rol important în determinarea caracterului neutral vs. marcat pragmasemantic al unei structuri-ocurență în care apare respectivul conector revine unui alt factor, de tip contextual-situațional: distanța inferențială între informația efectiv prezentă în mesaj și/sau în contextul lingvistic și situațional - și cea care trebuie calculată pentru a confirma natura cooperantă a enunțului (asigurându-i astfel validitatea, deci acceptabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
mașina se rostogolește, e foarte probabil ca ocupanții să se accidenteze grav", deci adecvarea mesajului este asigurată (presupoziția asociată lui dar, AB este satisfăcută pragmatic fără nici un calcul inferențial, iar aserțiunea, A∩B, o contrazice, conform tiparului logico-semantic al conectorului). În schimb, în (1) A fost profesoară, dar a devenit una din cele mai de succes femei din România (Mihai Tatulici, emisiunea "10 pentru România", Realitatea TV, 18.XI.2007) rămâne în sarcina alocutorului un calcul inferențial de tipul: "A
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]