711 matches
-
a-l ține pe loc, iar tradițiile aparțin unei lumi crepusculare, în care nu se mai regăsește. Deși lent ca desfășurare narativă, romanul e plin de mister și subtilitate, în primul rând datorită personajelor. Vocile narative adoptă, pe rând, tonalitatea confesivă a persoanei întâi singular și izolează, în cursivitatea comună a cotidianului, evenimente și stări ce exprimă un regim existențial aparte. Pentru un idealist ciudat, supraviețuitor al Holocaustului, precum Azaria Ghitlin, structura socială a kibbutzului e reprezentarea cea mai fidelă a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
lumii literare. Aflat la intersecția iluzorie dintre viață și literatură, Jurnalul unui om dezamăgit poate fi citit ca o metaforă polisemantică - a fragilității umane în jocul hazardului, a războiului ca boală perfidă, similară bolilor ascunse ce devorează trupul, a textului confesiv ce conține sensul unei experiențe irepetabile. "Dilemateca", anul V, nr. 50, iulie 2010 Jurnalul unei învieri ratate Romanul Umbra* al lui Ismail Kadare este una dintre cărțile ce transpun experiența comunismului în cadrele unei ficțiuni tensionate. Elaborată ca o istorisire
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
lui Gabriel rezonanțele unei obsesii - Domnul a dat, Domnul a luat. Angoasa e amplificată de neputința funciară a împărtășirii și comunicării - Gabriel simte că soția sa, Laura, nu ar putea înțelege proporțiile crizei sale interioare și îi adresează un mesaj confesiv doar prietenului cel mai apropiat, Leo. Opțiunea scriitorului de a face apel la o manieră oarecum clișeizantă prin care conflictul dintre soți explodează - Laura găsește scrisoarea electronică adresată prietenului și ia decizia furioasă de a-l părăsi - nu reprezintă neapărat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
-l dau, fiindcă - șantajat profesional de Dan Grigorescu - după ce făcusem toate demersurile, luasem referatele, trecusem probele inițiale și urma redactarea, am demisionat în 2003 de la institut și am redevenit ceea ce fusesem, de fapt, dintotdeauna: un slujbaș al gazetăriei culturale". Disponibilitatea confesivă a omului de cultură dobândește nuanțe aprinse în momentul asumării unor structuri definitorii, a unor poziții ideologice și axiologice ferme. În peisajul intelectual contemporan, opțiunile tari, mai ales de felul celor enunțate mai jos, pot atrage critici, ironii și controverse
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
română: "Iluzii pierdute" Pentru numele proprii la plural nearticulate, este preferat în uz acordul semantic, la singular: (68) a. "Iluzii pierdute" este alcătuită din trei părți. (http://janesattic.wordpress.com) b. "Scrisori către fiul meu" este o continuare a volumului confesiv "Ușa interzisă" (www.sibiul.ro) 2.2.4. Numele de echipe, instituții, organizații, firme Numele echipelor sportive admit două tipuri de acord în gen, formal sau conceptual (potrivit substantivului generic echipă, de genul feminin). Aceste două posibilități se păstrează și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mulți asemănători și necunoscuți, În dorința lor irepresibilă de „a Înțelege”. Ce?! Sensul propriei lor vieți?! Sau... chiar sensul vieții Înseși, dacă... un asemenea „sens” există?! Ha, ha, e interesant; mie, personal, pentru a fi o clipă mai mult decât confesiv, mie, recunosc, uneori mi se pare că nu există acest „sens al vieții”! Dar alteori, ca Într-o ciudată și persistentă halucinație ideatică, mi se pare că totuși există! Și... e atât de aproape acest „sens” de Înțelegerea mea și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
L-am cunoscut tot În vara lui ’71, când m-a primit de câteva ori Împreună cu doamna Rodica, soția sa, interesați de părerile mele, de protestul și de „ruptura” politică pe care voiam să le fac; ba, Într-un elan confesiv, ascultându-mi opiniile „de dreapta”, mi s-a plâns că universitarii francezi, cu criticul Bernard Dort În frunte, un fost amic de tinerețe, Îi boicotează numele și lucrările, Învinuindu-l de a profesa tocmai „idei de dreapta”. (Trebuie spus că
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
caietului cu însemnări. Realitatea ne apare astfel ca "o punere între paranteze" (ėpohė), reducționismul lui Edmund Husserl din "Meditațiile carteziene". De altfel, prozatorul marchează și grafic prin paranteze părerile, ideile și sentimentele lui Dragoș când Dimitrie își expune pe ton confesiv povestea vieții sale: "Dar ecourile nu se mai răsfrângeau în auzul și în ochii ei, ci se întorceau în mine însumi ca într-o stea neagră, strivindu-mă sub densitatea lor formidabilă. Ochii străinei mă sfărmau cu inflexibilitatea lor mată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unor aleși ai destinului său numai receptivi la senzaționalul ascuns, de cele mai multe ori, dincolo de suprafața lucrurilor, alcătuit din două registre narative, al naratorului principal, ziaristul-scriitor Dragoș Ivănescu, și al profesorului cu propensiuni scriitoricești, Dimitrie Cristea, care compun un amplu dialog confesiv, dominat de confidențele profesorului, detaliate, urmând ordinea cronologică a faptelor, prin valorificarea unei memorii prodigioase, cele două personaje încercând, astfel, împreună, să înțeleagă ițele lumii în care trăiesc, dar și pe ale celei pe care și-o imaginează fiecare. Prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pulberea uitării de pe oglinda mătuită de timp, redescoperind un adevăr ce face carieră la Bacovia și anume "ființa biologică motivează și hrănește durerea sufletului" (p. 109). Așa se face că descoperim un Bacovia maladiv. Un Bacovia măcinat fizic și oarecum confesiv, deși un alt fel de boală, cea sufletească, va fi catalogată de doctorul psihiatru Marinescu astfel: "E un rezervor de mare sensibilitate. Structura sa biologică iese din comun, ca și aceea cerebrală. De aceea și creația poetică este excepțională." (apud
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
am mers pe drumul ăsta! drum ocolit, inundațiile! Scriptura metodă a supraviețuirii pe trenul azil de noapte fără somn, bărbatul cade din picioare, capul pe brațe, bara de protecție în geam, treci pe locul meu! metodă superioară altruismul de la Verești, confesiv cu muncitoarea din Pașcani, mărunțică, dar neamul nostru e mare, soacră-mea! cea-suri, breee-lo-cu-rlu-mi-noase! în picioare papuci, ăsta e ultimul vagon, așa de repede am ajuns la capăt? uitați-vă! mersi nu, nu e nevoie! viraj complet cu melodie, întîmplările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
specificul valorilor artistice mai mult prin reacție la ingerințele brutale, extraliterare ale epocii, bântuite de furibunde fanatisme ideologice.”2 Micul studiu din 1975 al lui Al. Oprea, Vladimir Streinu sau convertirea la clasicism 3, se deschide cu o frumoasă însemnare confesivă: „Timpul îi fixase trăsăturile fizionomice ca într-o efigie, atunci când am putut să-l cunosc mai îndeaproape: crețuri fine, dar adânc săpate în masca feții, ochii mari, calzi, un zâmbet amabil și vag melancolic, o întreagă orchestrație a gesturilor de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
743Ă. Teribilă biografie! X Tabloul receptării critice a operei și personalității lui Vladimir Streinu este unul din cele mai diverse și mai instructive. Cu mijloace de investigație critică dintre cele mai variate, în varii modalități expresive, utilizând eseul, evocarea, nota confesivă, însemnarea memorialistică, articolul critic, recenzia, cronica literară, amintirea etc., criticii, eseiștii, istoricii literari, scriitorii cuprinși în acest capitol mărturisesc o reală prețuire față de autorul Paginilor de critică literară. Vladimir Streinu se reflectă divers și multiform în oglinzile criticii, ale acelei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
-i același lucru ? Ce, mergem la măritiș ?” Un alt dialog jandarmi-pelerini, de data aceasta purtat pentru a face să treacă timpul mai ușor, de o parte și de alta a gardului metalic. Jandarmul spune către „pachetul” pelerin, pe un ton confesiv : „Ca anul acesta nu a fost niciodată, nu ați avut noroc. Ploaie, umezeală, multă lume, delegații oficiale”. În fine, un alt dialog între un bărbat îmbrăcat jerpelit și un jandarm : „Multă lume sărmană aicea, domn’ jandarm !”. Răspunsul jandarmului cade ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
București, 1978, p. IX footnote> În această scrisoare se găsește toată substanța nuvelei Conversații cu o moartă, la care Holban mai face referire și în alte epistole. Scriitorul are capacitate de a extrage din cotidian valențele esențiale într-o manieră confesivă care se recunoaște și în articolul gazetăresc, în însemnarea de călătorie și chiar în comentariul critic. În înfățișarea evenimentelor epice și descrierea cadrului, autorul adoptă de multe ori o perspectivă reportericească. Fragmentele din Viața Fălticenilor, ca și acelea din Mica
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
în viața socială și personală. S-a vorbit despre o memorialistică monumentală 19, inaugurată după 2010 și reprezentată - între alții de Adrian Marino, Bartolomeu Valeriu Anania 20; or, Ion Ianoși pare să se impună la prima vedere în cadrul acestei literaturi confesive datorită egocentrismului sublimat, a vervei polemice temperate și a unei înclinații mai mari spre acuratețe și obiectivare. În plus, din perspectiva istoricului, Internaționala mea... pare să aibă o valoare documentară sporită. Cronicarul Ianoși este ajutat cumva și de datele din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
hohote. Să punem, domnule,/ mână de la mână poate iese hora (...)/ trage brazda apăsat, băiete, că te privește din ceruri/ omenirea adică nimeni dar cu stele multe." (Metoda cârtiței 1, George Alboiu). Geo Dumitrescu adoptă un discurs personal, fără a fi confesiv. Eul poetic, deși prezent mereu în texte, se distanțează de propria existență proiectându-se într-o instanță ironică, oprind astfel orice tentativă de a recurge la un discurs sentimental. E o poezie a sincerității, dar nu una a zbaterilor în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
însuși o „celebritate“ a Hollywood-ului. Și reușește, cu rafinament stilistic, să împartă încă o dată povestea în două: pe de o parte, ultimii ani din viața lui Marilyn cea torturată de gânduri, avidă după iubire, dilematică în carnea Hollywood-ului (din bucățile confesive), iar pe de altă parte o serie de frânturi de existență, văzute prin ochii altora, ca un amplu reportaj al mărturisirilor (vii) despre cum trăia ea (prin vocile unor Capote, Miller sau Kennedy). Pe Greenson, moartea actriței îl lasă deschis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
în exclusivitate din articolele scrise pentru ziare și reviste. ă...ț Mi se publică și mi se plătesc câtă vreme editorul le consideră relevante pentru perioada de tranziție a României. Aproape toate sunt însă despre mine însumi“, scrie Alexandru Vlad, confesiv, la mijlocul acestei cărți în mare parte autobiografică. Tonul este cel al evocării, al amintirii, iar trimiterea la Marcel Proust este inevitabilă. Fără satul curcubeielor duble, copilăria nu ar fi decât un timp pierdut, nu unul regăsit. Din sat începe totul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
așadar o vagaboandă oarecare, ci o călăuză întru beznă, bezna care coincide și cu istoria noastră contemporană. Mi-e teamă de asemenea femei, dar pe de altă parte mă atrag teribil. Nu mai zic nimic fiindcă am ajuns groaznic de confesiv. Hunter S. Thompson » Spaime și scârbe în Las Vegas Cealaltă față a Visului American Bogdan Romaniuc Spaime și scârbe în Las Vegas este un roman autobiografic al lui Hunter S. Thompson, creatorul „jurnalismului Gonzo“, în care autorul devine chiar personajul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
și pentru care nu îl pot, vreodată, "răsplăti" pe Domnul Profesor. După apariția Politicului în paranteză, mă aflam într-un impas de natură epistemologică și chiar existențială, iar domnia sa, prin generozitatea, îngăduința, atenția extraordinară cu care îmi întâmpina fiecare efuziune confesivă, dar și cu modestia care îl caracterizează în toate acțiunile în care se angajează, m-a ajutat nu numai să depășesc un moment critic, ci și să îi anticipez partea nevăzută încă, acea componentă a oricărei crize pe care numai
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
stare apropiată sărăciei extreme și suferind din această cauză, Hitler începe să studieze teoriile politice, în încercarea de a da expresie propriei sensibilități vizavi de suferința pe care Burke o califică drept "autentică"373. Astfel, criticul citează un lung pasaj confesiv al lui Hitler, în încercarea de a dovedi că, dacă "citim printre rânduri", vom observa modalitatea în care "disconfortul" mental creat de "dialecticienii luptei de clasă" (Karl Marx, în speță) l-a împins, pesemne, pe Hitler, într-o poziție pe
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
face acum cuvintele. La mulți ani, Stimate Domnule Rotaru ! (martie 6, 2011) „Comunicare, nu conferință” Grigore Leșe la Suceava a oferit unui public avizat o seară de neuitat: trei ore de cânt și cuvânt, îmbinate într-un discurs artistico-științific, profund confesiv și moralizator, o formulă de discurs didactic ex-catedra care m-a făcut să redevin studenta de altădată, resimțind renașterea modelului și dominația omniscientă. Din pildele lui Grigore Leșe: “Conferință, conferință, conferință... Vă rog să mă scoateți din CONFERINȚĂ, eu am
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
o conștiință înseamnă cât o mie de martori"85. Astfel, conștiința (mai ales cea morală) este un fenomen de natură comunitară întors asupra sinelui individual (sau chiar asupra celui colectiv) și ascunde în sine forța de persuasiune a unei acumulări confesive și probatoare mult mai vaste decât o sugerează firava imagine a individualității singulare. Cunoașterea în comuniune a fost definită ca inter- cunoaștere și are un reflex formator în interioritatea individuală. Pornind de la celălalt se construiește educația, iar fenomenul înaintării pe cale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
funcționează în deplină lumină a conștiinței și este distinctă de orice formă arhaică de magnetism după care se presupune că se orientează fenomenul relațional. Evaluarea lucidă și corect intenționată a propriilor trăiri și atitudini sfârșește cel mai adesea în asimilări confesive menite să strângă laolaltă experiențele izolate ale membrilor grupului social. De aceea tot ce este judecată morală pornește din subiectivitate ("judecățile morale sunt echivalente cu rapoarte asupra trăirilor sau asupra atitudinilor proprii ale vorbitorului"88), după teoria subiectivismului moral. Această
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]