1,131 matches
-
fiind o datorie esențială a confesorului, condiționează procesul dialogic cu penitentul, încurajând încrederea penitentului în fidelitatea lui Dumnezeu, manifestată prin responsabilitatea și respectul Bisericii și a confesorului față de persoana sa. 5.4.4 Oferirea dezlegării Codul de Drept Canonic obligă confesorii la disponibilitate maximă de a celebra sacramentul reconcilierii ori de câte ori le este cerut acest lucru și să acorde dezlegare celor care sunt dispuși să primească acest dar. Este, prin urmare, un drept al penitenților de a primi această dezlegare din partea confesorului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorii la disponibilitate maximă de a celebra sacramentul reconcilierii ori de câte ori le este cerut acest lucru și să acorde dezlegare celor care sunt dispuși să primească acest dar. Este, prin urmare, un drept al penitenților de a primi această dezlegare din partea confesorului. Dezlegarea este oferită printr-o formulă, iar, în momentul rostirii formulei dezlegării de către preotul confesor asupra penitentului dispus, penitentul primește iertarea de la Dumnezeu. În cazul în care nu există posibilitatea să se rostească întreaga formulă, sunt suficiente și necesare doar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și să acorde dezlegare celor care sunt dispuși să primească acest dar. Este, prin urmare, un drept al penitenților de a primi această dezlegare din partea confesorului. Dezlegarea este oferită printr-o formulă, iar, în momentul rostirii formulei dezlegării de către preotul confesor asupra penitentului dispus, penitentul primește iertarea de la Dumnezeu. În cazul în care nu există posibilitatea să se rostească întreaga formulă, sunt suficiente și necesare doar cuvintele „Eu te dezleg de păcatele tale în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de la Dumnezeu. În cazul în care nu există posibilitatea să se rostească întreaga formulă, sunt suficiente și necesare doar cuvintele „Eu te dezleg de păcatele tale în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt”, însoțite de semnul Sfintei Cruci. Confesorul, care în locul formulei dezlegării folosește o altă formulă, sau, de exemplu, oferă o binecuvântare lăsând în inima penitentului convingerea că a fost absolvit de păcate, este excomunicat. Nu este același lucru atunci când confesorul, neputând să îi acorde dezlegare penitentului, pentru că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Duhului Sfânt”, însoțite de semnul Sfintei Cruci. Confesorul, care în locul formulei dezlegării folosește o altă formulă, sau, de exemplu, oferă o binecuvântare lăsând în inima penitentului convingerea că a fost absolvit de păcate, este excomunicat. Nu este același lucru atunci când confesorul, neputând să îi acorde dezlegare penitentului, pentru că acesta nu împlinește condițiile cerute de drept, îi dă doar o binecuvântare, anunțându-l însă de neprimirea dezlegării. Codul de Drept Canonic reglementează anumite condiții generale pe care trebuie să le îndeplinească nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să îi acorde dezlegare penitentului, pentru că acesta nu împlinește condițiile cerute de drept, îi dă doar o binecuvântare, anunțându-l însă de neprimirea dezlegării. Codul de Drept Canonic reglementează anumite condiții generale pe care trebuie să le îndeplinească nu doar confesorul, ci și penitentul, pentru ca dezlegarea să îi fie oferită licit și valid. Confesorul, prin dialogul său cu penitentul, va trebui să fie convins de îndeplinirea acestor condiții. El trebuie să aibă facultatea de a dezlega păcatele, așa cum am prezentat mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îi dă doar o binecuvântare, anunțându-l însă de neprimirea dezlegării. Codul de Drept Canonic reglementează anumite condiții generale pe care trebuie să le îndeplinească nu doar confesorul, ci și penitentul, pentru ca dezlegarea să îi fie oferită licit și valid. Confesorul, prin dialogul său cu penitentul, va trebui să fie convins de îndeplinirea acestor condiții. El trebuie să aibă facultatea de a dezlega păcatele, așa cum am prezentat mai sus. Practica pastorală poate întâlni și anumite particularități, care pot influența, prin exigența
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trebui să fie convins de îndeplinirea acestor condiții. El trebuie să aibă facultatea de a dezlega păcatele, așa cum am prezentat mai sus. Practica pastorală poate întâlni și anumite particularități, care pot influența, prin exigența ce o impun, derularea dialogului dintre confesor și penitent, cât și oferirea dezlegării. Există situații în care penitentul se poate afla în pericol iminent de moarte, iar preotul să nu poată avea facultatea de a dezlega în mod licit păcatele. În aceste condiții, Codul de Drept Canonic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cât și oferirea dezlegării. Există situații în care penitentul se poate afla în pericol iminent de moarte, iar preotul să nu poată avea facultatea de a dezlega în mod licit păcatele. În aceste condiții, Codul de Drept Canonic îi oferă confesorului facultatea de a dezlega de orice păcat, chiar și de cele rezervate Sfântului Scaun sau Ordinariului locului. Confesorul însă, în dialogul său cu penitentul, este sfătuit să fie prudent și discret cu privire la acest privilegiu, dând dovadă de modestie, mai ales
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
preotul să nu poată avea facultatea de a dezlega în mod licit păcatele. În aceste condiții, Codul de Drept Canonic îi oferă confesorului facultatea de a dezlega de orice păcat, chiar și de cele rezervate Sfântului Scaun sau Ordinariului locului. Confesorul însă, în dialogul său cu penitentul, este sfătuit să fie prudent și discret cu privire la acest privilegiu, dând dovadă de modestie, mai ales datorită faptului că această dezlegare este rezervată doar anumitor foruri competente. Canoanele Codului vorbesc și de un aspect
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu penitentul, este sfătuit să fie prudent și discret cu privire la acest privilegiu, dând dovadă de modestie, mai ales datorită faptului că această dezlegare este rezervată doar anumitor foruri competente. Canoanele Codului vorbesc și de un aspect particular și delicat: de confesorul care își dezleagă complicele în cazul unui păcat împotriva poruncii a șasea din Decalog, așezându-l în excomunicarea latae sententiae. Există însă posibilitatea ca penitentul să nu fie conștient de acest lucru și să îi ceară confesorului, cu care este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și delicat: de confesorul care își dezleagă complicele în cazul unui păcat împotriva poruncii a șasea din Decalog, așezându-l în excomunicarea latae sententiae. Există însă posibilitatea ca penitentul să nu fie conștient de acest lucru și să îi ceară confesorului, cu care este complice, dezlegarea sacramentală. În acest caz, confesorul are datoria de a-i explica penitentului, printr-un dialog, faptul că el nu poate oferi această dezlegare. Acest refuz se bazează nu doar pe o concepție disciplinară, ci și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unui păcat împotriva poruncii a șasea din Decalog, așezându-l în excomunicarea latae sententiae. Există însă posibilitatea ca penitentul să nu fie conștient de acest lucru și să îi ceară confesorului, cu care este complice, dezlegarea sacramentală. În acest caz, confesorul are datoria de a-i explica penitentului, printr-un dialog, faptul că el nu poate oferi această dezlegare. Acest refuz se bazează nu doar pe o concepție disciplinară, ci și pe o convingere spirituală și pastorală, care se teme că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul ar putea trata cu lejeritate păcatul făcut și se va predispune pericolului de a recădea în același păcat. Pe de altă parte, se poate întâmpla ca penitentul complice să se afle în fața pericolului iminent de moarte. În această situație, confesorul în cauză, dacă are posibilitatea, va încerca să cheme un alt preot, chiar dacă acesta este lipsit de facultatea de a asculta spovezile, pentru a-i oferi dezlegare penitentului respectiv. Dacă însă nu există această posibilitate, atunci preotul-confesor, implicat în acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își mărturisească explicit păcatul împotriva poruncii a șasea, în care a fost implicat cu preotul respectiv, chiar și pe motiv că este convins că preotul-confesor cunoaște deja acest lucru, iar preotul totuși îi dă dezlegarea, atunci acest preot este excomunicat. Confesorului i se cere atenție deosebită cu privire la mărturisirea penitentului, dar și prudență în orientarea derulării unui proces dialogic, care nu poate ignora toate aceste condiții și dispoziții cu privire la dezlegarea penitentului. 5.5 Aspecte psihologice ale dialogului Dacă relația dintre confesor și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
excomunicat. Confesorului i se cere atenție deosebită cu privire la mărturisirea penitentului, dar și prudență în orientarea derulării unui proces dialogic, care nu poate ignora toate aceste condiții și dispoziții cu privire la dezlegarea penitentului. 5.5 Aspecte psihologice ale dialogului Dacă relația dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune recunoaște în mod implicit aportul pe care îl aduce în celebrarea sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori umani” devine factor contextual, care determină, într-un anumit mod și grad, întreaga celebrare liturgică și efectele secundare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1 Personalitatea penitentului și procesul dialogic Întâlnirea cu Dumnezeu în cadrul reconcilierii sacramentale (și nu numai) este percepută în mod distinct, de la persoană la persoană, în funcție de personalitatea proprie, de deschiderea acesteia și de gradul său de maturitate. Acest lucru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dată voința malițioasă sau indiferența față de divinitate, ci însăși propria personalitate, structurată imatur, incapabilă să celebreze în mod adecvat reconcilierea. Experiența de Dumnezeu în spațiul reconcilierii sacramentale este o întâlnire condiționată și mijlocită, în-sensul că ea este comunicată prin subiectivitatea confesorului și interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ascetică), pentru a fi valorizate în exterior, pentru a nu simți vreun sentiment de vină sau pentru a nu avea motive de teamă, urmărind, de fapt, să fie bine, perfecte, fără pată și acceptate de ceilalți. În aceste condiții, rolul confesorului în cadrul procesului dialogic sacramental devine unul destul de complex. Atent la dinamica și la trăsăturile interne ale penitentului, va încerca să ofere ajutor pentru ca aceasta să beneficieze de o celebrare corectă a reconcilierii și să poată primi roadele acesteia. Acest lucru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să aibă o trăire pozitivă a vinovăției, o vinovăție reală, dar care nu este veșnică, ci care conduce la speranța în milostivirea lui Dumnezeu, la primirea iertării, la o transformare interioară și la începerea unei vieți noi. Prin aceste obiective, confesorul nu dorește să inaugureze nicidecum un demers psihoterapeutic, nici să lase impresia unei consilieri psihologice, ci își propune doar un ajutor minimal, primar, în a susține penitentul să devină capabil de experiența de Dumnezeu, de trăirea reconcilierii și începerea unei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atunci când raportul persoanei umane cu Dumnezeu este alterat, nefiresc, guvernat de compulsivitate, de căutarea de compensări și siguranțe. Cu toate că este dificil a face distincție între o religiozitate imatură și una patologică, acest lucru este necesar, pentru ca, astfel, procesul dialogic dintre confesor și penitent să poată beneficia de cunoașterea realistă a stării penitentului și de modalitatea corectă de abordare a acestuia. Accentuările de personalitate determină modalități deficitare de relaționare cu sine, cu ceilalți și cu Dumnezeu, dezvăluind anumite mecanisme de apărare. Ele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un astfel de accent, sau tulburare, un asemenea penitent trăiește o relație eronată cu Dumnezeu. Acest fapt se manifestă atât în viața sa de zi cu zi, cât și ambientul sacramental al reconcilierii. Suntem conștienți în același timp că și confesorul, fiind la rândul său o persoană umană, este susceptibil de aceleași accentuări de personalitate. Totuși, convingerea că pregătirea sa umană, formarea și echilibrul său spiritual îi sunt confirmate de către superiorii competenți, care îi garantează și facultatea sa de a celebra
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care o persoană le poate avea, face să se concretizeze diferite tipuri de penitenți. Raportându-se fiecare în mod diferit față de sacramentul reconcilierii și având posibilități diferite de a intra în atmosfera unui proces dialogic, aceștia îl vor determina pe confesor să se implice cu o atenție deosebită față de situația în care se află, cu intenția de a le oferi sprijinul necesar. În mod cert, el nu va transforma reconcilierea sacramentală într-o ședință de psihoterapie sau consiliere, însă are datoria
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]