3,668 matches
-
nișă prin care noii intelectuali să poată accede la conducerea țării. În alte țări ale Europei Occidentale (În special În cadrul grupurilor de veterani din Franța și Germania), astfel de revendicări Încercau, de obicei, să restabilească poziții pierdute În timpul războiului. Perspectiva conflictuală asupra relației dintre antreprenori și intelectuali și-a găsit ecou printre adepții eugeniei, ale căror scrieri explorau alte aspecte ale rolului intelectualilor În comunitățile naționale, regionale sau locale. La primele lor apariții, atât Buletinul eugenic și biopolitic, cât și Societatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
analiză, Îmi propun să arăt că participanții la dezbatere Își disputau ceva mai mult decât accesul la resurse sau interesele regionale; fiecare parte Încerca În același timp să redefinească identitatea individuală și pe cea colectivă. În cadrul dezbaterii, se Înfruntau perspective conflictuale despre rolul educației În procesul de construcție identitară și despre rolul instituțiilor publice, de stat, În educația cetățenilor. Însuși faptul că textele elaborate de reformatori care nu se identificau cu mișcarea și ideile eugeniste reproduc totuși argumente biologizante arată importanța
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o va exercita în numele ei. Astfel, revoluția proletară la fel ca revoluțiile care au precedat-o ar fi realizarea unei minorități ce ar fi înlăturat-o pe alta. Așadar, există mai multe scheme de interpretare, toate ținând de o viziune conflictuală a istoriei. Înfruntarea elitelor guvernamentale poate fi considerată ca un substitut al noțiunii de luptă de clasă: o modalitate de a nega importanța opoziției capital/muncă sau, în orice caz, de a o reduce drastic. Dar putem vedea în ea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de interes general (Lasswell, 1948). Motivațiile personale sunt totuși inseparabile de o anumită corupție asupra lumii, care le dă un sens. Ideile generale referitoare la funcționarea societății joacă un rol în această privință. Ne putem fonda pe o imagine esențialmente conflictuală a lumii sau, dimpotrivă, pe o reprezentare armonioasă. Felul de a concepe procesele luării de decizii și de participare la ele depinde în mare măsură de acest aspect. Conflictualiștii consideră că nu este posibil să fie favorizate anumite interese fără
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și pun bazele unui regim reprezentativ stabil. Acordul constituțional care a încoronat „tranziția democratică” din Spania postfranchistă oferă un astfel de exemplu. Cealaltă formă de trecere de la dezbinare la unitate consensuală este convergența elitelor. Mai multe facțiuni aflate în competiție conflictuală descoperă avantajele unei largi coaliții, care le permite să mobilizeze sprijinul electoral al unei majorități stabile de alegători și să-și protejeze astfel interesele împotriva facțiunilor ostile sau disidente prin controlul puterii executive. Înfrângerile electorale succesive pot convinge elitele aflate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sporit substanțial PIB-ul și distribuția acestuia pe cap de locuitor, dar au înregistrat schimbări minore în sistemul de organizare și „productivitate a societății”. Deși parțial adevărată, această afirmație este făcută și în lumina valorilor promovate de cultura occidentală, relativ conflictuală pe anumite coordonate cu cultura țărilor arabe din Orientul Mijlociu. O relativă excepție de la regulă însă o reprezintă Dubai, cu investiții masive în sectorul serviciilor, manufacturier, finanțe, IT și turism, sectorul petrolier reprezentând doar 10% din PIB („Dubai - Overview,” USA-today, HYPERLINK
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de modernizare, îl pot doar încetini, dar, de asemenea, pot contribui la coeziunea socială ca fundament al solidarității sociale („operaționalizată” în societatea modernă sub forma cetățeniei sociale ce stă la baza redistribuției bunăstării); valorile moderne și cele tradiționale nu sunt conflictuale, deci nu se exclud reciproc (cazul Japoniei este cel mai elocvent - de exemplu, tradiționala loialitate japoneză față de senior/împărat poate fi transformată în loialitate față de firmă). La baza accepțiunii dezvoltării sociale ca schimbare socială progresivă (teoria modernizării) stau o serie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de păstrarea independenței și suveranității fiecărui stat al sistemului, de păstrarea păcii ca relație normală între actorii sistemului etc. (vezi Bull, 1998, p. 8). Având în vedere că sistemul internațional din secolele XVI-XVIII a fost unul extrem de competitiv și de conflictual, cuplat cu faptul că principala caracteristică a sistemului internațional era tocmai aceea de a fi anarhic, statele nu se puteau baza decât pe propria lor putere pentru a face față amenințărilor externe. Prin urmare, asigurarea intereselor naționale (siguranța națională) a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interne și al siguranței externe (Armstrong, 1993, p. 29). Criteriul de constituire a alianțelor devenea de acum unul legat strict de securitate. Trebuie precizat însă faptul că acest concept a luat naștere ca rezultat al unei situații tensionate și potențial conflictuale existente în Europa, din rațiuni pur strategice și de securitate: acelea de a împiedica o hegemonie habsburgică în Europa (cu atât mai periculoasă cu cât Habsburgii ajunseseră și în Spania, încercuind practic complet Franța). Împăratul Ferdinand al II-lea, aflat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
intră în acest proces de formare a statelor-națiuni mult mai târziu (începând cu 1870-1880), urmând să-l încheie definitiv abia după terminarea celui de-al doilea război mondial. Zona Balcanilor este însă una dintre zonele cu cel mai mare potențial conflictual, fiind alcătuită dintr-o serie de state mici și vulnerabile, ce se dorea să constituie o zonă-tampon între Austro-Ungaria, Rusia și Turcia. Una dintre consecințele imediate ale procesului de fragmentare a sistemului internațional a fost creșterea foarte mare a numărului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
devenit exponente ale unei societăți civile mondiale. Statele nu pot ignora aceste condiționări, atât în ceea ce privește politica internă, cât și comportamentul lor pe arena internațională. „Concurența” între actorii nestatali - în particular, cei transnaționali - și statele-națiuni nu trebuie privită în termeni exclusiv conflictuali. Această perspectivă este caracteristică mai degrabă teoriilor statocentrice, care, analizând cazurile de conflict, conchid, invariabil, că influența actorilor nestatali este limitată. Încă de la începutul anilor ’70, Joseph Nye și Robert Keohane sugerau că întrebările de tipul „Cine câștigă duelurile între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
posibilitatea stăpânirii emoțiilor. Consecutiv, viziunea idealiștilor asupra istoriei umane este evolutivă, de progres continuu al oamenilor și istoriei lor, susținut prin rațiune și educație. Pentru pesimiști (sau sceptici, în speță realiștii), natura umană a rămas aceeași dintotdeauna - fundamental slabă, egoistă, conflictuală, failibilă, dominată de dorința de putere, iar posibilitatea ameliorării ei este o utopie, istoria nefiind decât o demonstrație a acestei afirmații. Într-un mediu anarhic precum cel internațional, lipsit de autoritate, ierarhie și ordine, natura umană se manifestă liber, iar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nivel doi se înscrie și teza cristalizată în anii ’90 și de mare actualitate în sferele academică și politică din SUA: pacea democratică. Teza identifică drept variabilă independentă tipul de regim politic și statuează că democrațiile se comportă mai puțin conflictual între ele (variabila dependentă fiind comportamentul lor în arena internațională). Subsecvent și prescriptiv, răspândirea democrației în lume ar restrânge războaiele până la posibila lor dispariție. Problemele utilizării în general a nivelului al doilea de analiză constau în primul rând în nevoia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în general, fie ei organizații intersau nonguvernamentale, convenții sau regimuri internaționale. Indiferent de motivația creării lor, instituțiile internaționale diminuează anarhia, modificând ulterior percepțiile și comportamentul statelor membre sau nonmembre, pe care le impulsionează înspre interacțiuni mai cooperante și mai puțin conflictuale. Alternativ și de pe o poziție de acomodare a celor două perspective, unii autori consideră că statele membre și instituția deopotrivă se cuvin considerate simultan variabilă independentă și dependentă, într-un mecanism biunivoc în care statele creează, mențin și modifică instituțiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
instaurarea unei noi ordini mondiale au fost considerate generalizarea statului de drept modern (respectarea legii) și răspândirea democrației (Hollis și Smith, 1990). Împotriva tradiției „balanței de putere” ca mecanism de asigurare a stabilității sistemului mondial - ce pune accent pe natura conflictuală a intereselor principalilor actori -, teoreticieni precum Zimmern sau Woolf, dar și practicieni ca Woodrow Wilson propun o alternativă dominată de etosul liberal al „armoniei naturale a intereselor” atât în sfera economicului, cât și în domeniul politic. Din aceasta derivă soluția
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
parțialitate. Este adevărat că precursorii liberali ai secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, precum Kant sau Rousseau, acordă un tratament preferențial aspectelor pozitive ale naturii umane, precum capacitatea rațională și empatia, chiar altruismul. Pentru liberalii internaționaliști, realitatea stării conflictuale ce a culminat cu primul război mondial are însă efectul temperării tentației de a construi o viziune a politicii internaționale pornind exclusiv de la credința în natura umană pozitivă. Astfel, atât Angell, cât și Woolf afișează în realitate o viziune mult
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
superioare este aceea că implică, în ultimă instanță, recunoașterea dreptului celui mai puternic de a conduce lumea. Războiul nu este generat de o incapacitate a statelor de a se înțelege între ele, ci este în mod fundamental rezultatul unor interese conflictuale care, într-un mediu internațional anarhic, conduc la tensiuni în relațiile internaționale și, în cele din urmă, la conflict armat. Războiul este inevitabil deoarece nu există nici un alt mijloc viabil de a rezolva interesele conflictuale ale statelor - actori raționali și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mod fundamental rezultatul unor interese conflictuale care, într-un mediu internațional anarhic, conduc la tensiuni în relațiile internaționale și, în cele din urmă, la conflict armat. Războiul este inevitabil deoarece nu există nici un alt mijloc viabil de a rezolva interesele conflictuale ale statelor - actori raționali și egoiști - într-un sistem internațional anarhic. Iar asta face din idealismul wilsonian o cale neviabilă de construcție a politicii externe și a celei internaționale în general, întrucât pacea nu poate fi instaurată prin concepte morale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
condiții. Astfel că statul are o serie de interese pe care și le definește în termeni de putere, într-un mod rațional și egoist, și pe care le urmărește în vederea maximizării puterii și securității proprii. Aceste interese pot fi uneori conflictuale, ceea ce poate determina declanșarea de conflicte armate. Spre exemplu, în 1916, SUA declara război Germaniei pe baza faptului că politica sa era una inacceptabilă din punct de vedere moral. În realitate însă, miza și interesul Statelor Unite de a interveni în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
separate de cele sociale, de istorie etc. - sunt doar piedici în calea înțelegerii. O altă trăsătură întâlnită în toate perspectivele de inspirație marxistă este concepția materialistă asupra istoriei. În interiorul bazei economice a unei societăți există o legătură dinamică permanentă și conflictuală între mijloacele și relațiile de producție - dezvoltarea mijloacelor de producție atrage modificarea acestor relații. Schimbarea întregii baze economice presupune una și la nivelul suprastructurii, a ansamblului instituțiilor sociale, politice și culturale, ori a ideologiilor dintr-o societate. Există o preeminență
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
genizat, o prezență abstractă cu atribute masculine, similare cetățeanului rațional al teoriei politice liberale. Este rațional, suveran (autonom), interesat de atingerea obiectivelor sale prin maximizarea câștigurilor și/sau diminuarea pierderilor. El se raportează la semenii lui (alte state) în mod conflictual sau cooperant, prin contracte (tratate și înțelegeri internaționale). La fel, dihotomia anarhie - ierarhie, suprapusă celei internațional - național și construită pe caracteristicile și valorizările dihotomiei public - privat, construirea imaginii războinicului ca un superlativ al masculinității, construirea genizată a imaginii inamicului cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sale că universul feminin este unul relațional prin definiție, nicidecum competitiv sau dihotomic. Teoretizarea lumii internaționale dintr-o asemenea perspectivă, relațională, a necesității și inevitabilității raporturilor cu celălalt (stat, organizație, țară vecină) pentru propria existență, prin opoziție cu lumea eminamente conflictuală a teoriilor consacrate, poate avea un impact semnificativ asupra teoriilor și practicii internaționale. O altă contribuție a feminismului perspectival este chestionarea profundă a metaforei stării de natură din teoria politică clasică și contestarea implicațiilor profunde și numeroase pe care aceasta
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a acestora, precum și dinamica teoretică a făcut ca și abordarea de tip realist să se diversifice și să se aprofundeze. De exemplu, Barry Buzan observa încă de la începutul anilor 1980 că simpla condiție a anarhiei nu presupune cu necesitate relații conflictuale între state. Studiind relațiile dintre țările din nordul continetului european, el introduce conceptul de „anarhie matură”, pentru a defini raporturile dintre aceste state puternice și mulțumite: fiecare dintre actori înțelege preocupările de securitate ale celorlalți, iar dilema securității este îmbunătățită
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
produs o mutație culturală semnificativă în felul în care era gândită și interpretată era bipolară. „Războiul rece” s-a încheiat cu adevărat în momentul în care cele două părți au fost de acord că nu se mai situează pe poziții conflictuale. După cum s-a văzut într-un capitol precedent, există abordări care fac distincția - introdusă de Robert Cox - între „teoriile de rezolvare a problemelor” (problem-solving theories), ce evoluează în interiorul unei realități date, și cele critice, care își propun schimbarea acestei realități
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai complexă, fiind, din acest punct de vedere, consistentă cu întreaga sa teorie a alianțelor și accentuând trei mari caracteristici centrale ale alianței: așteptările și percepțiile statelor ce decurg din interacțiunile lor în sistemul internațional, fie ele de cooperare sau conflictuale; comportamentul propriu-zis de sprijin al aliatului (aliaților); interesele care stau la baza formării oricărei alianțe. Pentru Randall Schweller, alianța nu are în mod necesar un temei formal, ci are la bază, în mod fundamental, o sumă de interese ale statelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]