2,168 matches
-
mod firesc, de specificul englezesc, relatat uneori cu umor, cu preocupare vădită pentru alteritate. Va urma un roman, de fapt o scriere despre moravurile din mediul teatral interbelic, Fard... (1935), fără adâncime psihologică, unde apar destul de transparent, pe fundalul dramei conjugale și existențiale a unei tinere familii de actori, și figuri reale din lumea scenei. Ca biograf, M. s-a oprit asupra personalității unor actori - Matei Millo și timpul său (1939), Viața lui Tănase (1947), Viața lui Tony Bulandra (1949), Petre
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
despre structura fantasticului la Lewis Carroll, sunt grupate în volumul Amatorul de sâmburi (1983). I. s-a afirmat și ca un înzestrat romancier. Debutează cu Plexul solar (1977), în care „pleacă de la cea mai banală situație în roman, existența triunghiului conjugal, și o complică printr-un număr rezonabil de întâmplări și personaje” (Eugen Simion). Trama, constituită de cvasidestrămarea, urmată de reconstituirea căsniciei arhitectului Filip Halunga, care face la maturitate o pasiune pentru o tânără, e „livrată” cititorului sub forma unor monologuri
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
Corneille - Cidul și Polyeucte, din Friederich von Halm - Fiul pădurilor, iar împreună cu Grigore Ventura - piesa Sappho de Franz Grillparzer. În comediile sale, Șarpele casei, În timpul alegerilor, În flagrant delict ș.a., L. vizează năravurile politice, manevrele electorale, complicațiile dubioase din viața conjugală. Urmărit de patosul și grandilocvența personajelor, îndeosebi tragice, pe care le întruchipa pe scenă (Nero, Lear, Othello, Karl Moor), el are ambiția de a compune drame și tragedii. Mai puțin preocupat de adevărul istoric și chiar de verosimilitatea celor înfățișate
LEONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
-
Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5.2.1. Vârsta 103 5.2.2. Statutul socioprofesional 105 5.2.3. Rasă, etnie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacității de conviețuire 150 6.4. Ciclul vieții familiale 153 6.5. Violența în familie 156 Capitolul 7 Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritale 7.1. Divorțialitatea și cauzele ei 169 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană 169 7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului 172 7.1.3. Factori explicativi specifici 174 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal 179 7.1.5. Consecințe ale divorțialității 181 7.2. Recăsătorirea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
strânsă cu informații științifice provenite din câmpul psihologiei sociale. Ar fi fost și necinstit, și păgubitor să procedăm altfel atunci când se au în vedere familia ca microcosmos uman sau fenomene ce stau sub semnul psihosocialului, cum ar fi alegerea partenerului conjugal, divorțialitatea, recăsătorirea, coabitarea. Cu atât mai mult era necesar acest lucru în discutarea problemelor și a stresului pe care aproape cu fatalitate orice familie le încearcă, la care se adaugă asistența și terapia lor (capitolele 9 și 10). Aș menționa
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
grupului familial; factori determinanți în procesul schimbării structurilor și funcțiilor familiei; familia ca element al structurii sociale, interrelațiile dintre ea și alte instituții; rolurile și activitățile din familie; raportul părinți-copii, socializarea și educația; factorii sociali în alegerea partenerului de cuplu conjugal; ciclurile de viață familială; cauze și consecințe ale disoluției (de drept sau de fapt, formale sau informale) familiale. Alături de acestea, cei mai mulți autori includ și problemele menajului și gospodăririi, nu numai din punctul de vedere al distribuirii sarcinilor și al așteptărilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fondurile materiale necesare) în toată lumea și din rațiuni practic-aplicative. Patru dintre ele par mai importante: orice prognoză și politică (guvernamentală) demografică trebuie - dacă vrea să fie cât de cât realistă - să țină seama de concepția și comportamentul natalist al cuplurilor conjugale, de ceea ce se numește planificarea familială (planningul familial); chiar și în societățile în care o mare parte a creșterii și educării copiilor este preluată de alte instituții, familia rămâne, probabil, instanța socializatoare și educațională (inclusiv în transmiterea structurilor axiologice) cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în structurile formale și informale societale de ansamblu; rata divorțialității este cea mai mare în primii cinci ani de la căsătorie și deci studierea cauzelor ei și, pe această bază, propunerea și angajarea unor strategii ce ar putea consolida stabilitatea cuplurilor conjugale sunt importante. Să notăm, în încheiere, că informațiile și modurile de abordare acumulate în sociologia familiei și disciplinele complementare sunt eficiente în mare măsură și pentru uzul personal al tânărului. Cunoașterea variabilității socioculturale a familiei, a rezultatelor experimentale și statistice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociologia familiei și disciplinele complementare sunt eficiente în mare măsură și pentru uzul personal al tânărului. Cunoașterea variabilității socioculturale a familiei, a rezultatelor experimentale și statistice privind variabilele ce intervin în relațiile de prietenie și dragoste și în selecția partenerului conjugal, a dinamicii rolurilor și comportamentelor din familie, factorii de risc ai disoluției cuplului etc. reprezintă avantaje în optimizarea deciziilor de căsătorie și a vieții de familie în general. Desigur, ar fi naiv să credem că atare cunoștințe asigură automat o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vezi Damian, 1972, p. 21); din cauza extinderii restricțiilor sexuale și maritale la verii de gradele II, III și la alte rude, observă Morgan, numărul celor ce se puteau căsători între ei scade tot mai mult. Apare astfel familia pereche, configurația conjugală „un bărbat-o femeie”; familia pereche era extrem de fragilă și instabilă, despărțirile și recăsătoririle făcându-se cu ușurință. Pe măsura trecerii la subzistența bazată pe creșterea animalelor și păstorit, a acumulării de bunuri într-o căsnicie (gospodărie), se impune familia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
date. În acest context și-a elaborat Talcott Parsons (1955) teza - atât de viu comentată și în parte infirmată - a „izolării structurale a familiei nucleare”. Sintetic, ideea lui Parsons este că procesul industrializării a fragmentat familia lărgită, a scos cuplul conjugal din rețeaua de parentalitate, a redus până aproape la inexistență funcțiile productive, politice, religioase. Funcțiile care mai au semnificație sunt cele de socializare, de asigurare a echilibrului psihologic al soților și de consum. Fondată pe unirea liberă a celor doi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
clasicul ghid de interviu, unde figurează puncte de atins într-o discuție liberă, până la forme total nestructurate, de genul interviului creativ și polifonic (vezi Iluț, 1997; Chelcea, 2004). Surprinderea unor aspecte legate de înțelegerea în familie, evoluția (uneori degradarea) relațiilor conjugale, proiectele de viitor ar fi greu realizabilă, dacă nu imposibilă, fără interviuri de adâncime, comprehensive, fără apelul la „povestea vieții”, la biografii individuale și la „povestea (istoria) familiei” în cauză. Interesantă din punct de vedere epistemic și psihoestetic este punerea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
exemplu, pentru a înțelege mai bine cum are loc căsătoria în unele comunități de rromi, vom recurge la studiul de caz instrumental, care se va consolida și extinde (eventual modifica) prin ipoteze și teorii prealabile în legătură cu acest fenomen (alegerea partenerului conjugal de către părinți, vârsta pubertății la căsătorie, târgul și respectarea lui etc.). În textele științifice, prezentarea unui caz se face atât pentru valoarea sa intrinsecă, dar mai ales ca ilustrare a unei situații, a unui proces sau fenomen. În acest sens
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
stringențele teoretico-metodologice și cele material-financiare. Sarcina cercetătorului familiei este oarecum ușurată, deoarece și în acest domeniu s-au acumulat o mare varietate de tehnici, particularizate pe subiecte specifice: raportul părinți-copii, distribuția sarcinilor gospodărești, luarea de decizii, relațiile intime dintre partenerii conjugali etc. Pentru analistul român - și, bineînțeles, nu numai -, dificultatea este că această generoasă bancă de tehnici a fost dezvoltată în contexte cultural-sociale sensibil diferite de cel al României. Există neîndoielnic multe dimensiuni și aspecte comune sau similare între spațiul nostru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
discursul de până acum am adus argumente în favoarea nevoii unei metodologii complexe ce ar trebui să depășească substanțial simplul sondaj (întrebări puține și standardizate). Este clar, spre exemplu, că dacă la televizor se anunță că, în medie, în România cuplurile conjugale fac dragoste de patru ori pe săptămână, acest lucru spune foarte puțin. Grav este că de multe ori se anunță sec asemenea „știri”: „Dintre națiunile lumii, cel mai mult sex fac francezii, pe locul doi se situează...” sau „În SUA
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor, acasă. Și alte funcții sociale și psihologice ale familiei sunt preluate de kibbutz. Cu toate acestea, multe dimensiuni tipice familiei sunt constatabile și aici: căsătoria și planificarea familială; părinții își numesc „fiu” și „fiică” doar propriii copii; existența căminului conjugal. Așa încât grupul familial constituie și în acest caz de mare integrare comunală o entitate distinctă. Se poate deci vedea ușor că e preferabil să nu vorbim despre definiția familiei, ci despre definirea ei, prin discutarea mai pe larg a caracteristicilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alte puncte de vedere.) În special din cauza dificultății de a găsi un post convenabil de muncă în aceeași localitate cu rezidența, sunt familii în care unul sau amândoi soți fac naveta. După cum în număr crescând sunt situațiile în care partenerii conjugali au nu numai slujbe, ci și rezidențe în localități diferite. Acest gen de familie migrantă (Mihăilescu, 1993) - soții locuiesc în localități diferite și se vizitează reciproc - este destul de răspândită în SUA (peste 700.000 de familii în 1989). Când ne
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a copiilor”. Familia nucleară reprezintă „nucleul” tuturor celorlalte forme de structuri familiale. Ea se reprezintă grafic astfel (o variantă): Figura 1. Familia nucleară Familia extinsă (sau lărgită, compusă) cuprinde pe lângă nucleul familial și alte rude și generații, astfel încât alături de cuplul conjugal și copiii lui mai pot figura părinții soțului și/sau soției, frații și surorile soțului și/sau soției (cu soții, soțiile și copiii lor), precum și unchi sau mătuși de-ai cuplului. De regulă, într-o familie extinsă trăiesc și gospodăresc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
extinsă și la raportul dintre ele. În primul rând, se cuvine lămurit raportul dintre cele două forme și familia poligamă. În mod obișnuit, aceasta din urmă este tratată ca familie extinsă deoarece este o unitate mai largă decât un cuplu conjugal și copiii acestora. Întrucât însă, fie în forma ei de poliginie, fie în cea de poliandrie (vezi 3.3.3.1.), avem un soț/soție ce grupează în jurul lui (ei) mai mulți parteneri conjugali și copiii avuți împreună, putem considera
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unitate mai largă decât un cuplu conjugal și copiii acestora. Întrucât însă, fie în forma ei de poliginie, fie în cea de poliandrie (vezi 3.3.3.1.), avem un soț/soție ce grupează în jurul lui (ei) mai mulți parteneri conjugali și copiii avuți împreună, putem considera o asemenea configurație și nucleară. Mai ales că trebuie să distingem între un atare aranjament domestic și cel în care doi sau mai mulți frați locuiesc împreună, fiecare dintre ei având două sau mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și SUA (vezi 3.4.). În al treilea rând, familia nucleară și familia extinsă, așa cum au fost ele prezentate, sunt tipuri ideale, cazurile concrete de familii fiind abateri mai mult sau mai puțin semnificative de la modelul teoretic. De exemplu, cuplul conjugal fără copii este subsumat tot familiei nucleare, iar un părinte cu un copil, de asemenea. Familie extinsă este considerată și conviețuirea soț-soție (fără copii) cu părinții unuia dintre ei, la fel situația de soț-soție (cu copii) și un părinte al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acredita ca tip ideal, dacă avem în vedere și dezavantajele ei. Familia tulpină este asemănătoare cu alte constelații domestice specifice societății țărănești din Europa. Una des menționată în textele de specialitate este zadruga iugoslavă. Și în acest caz, deși cuplurile conjugale se individualizează, locuind separat - dar în jurul casei centrale -, gospodăria este comună, existând un șef (bărbat) al grupului familial, iar femeile având un rol secundar. Autoritatea tatălui asupra fiilor și soțiilor este mai mare decât în modelul „tulpină”, prestigiul lui fiind
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar și produse agricole (alimentare) prezenta mari avantaje economico-sociale pentru familie și conferea prestigiu în fața comunității. Dezvoltând idei mai vechi, E. Litwak aduce (1987) argumente de detaliu la teza că industrializarea, modernizarea și urbanizarea au determinat facilitarea legăturilor dintre cuplurile conjugale și menținerea, sub multe aspecte, a vieții de familie extinse prin: posibilitățile de transport rapid, dezvoltarea mijloacelor de comunicație, posibilitatea de a găsi slujbe în același oraș. Dezvoltarea unor relații de afecțiune și întrajutorare în familia extinsă de acest tip
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și pentru că astăzi există o mare egalitate de statut între tineri, adulți și vârstnici. 3.2.3. Alte tipuri de familietc "3.2.3. Alte tipuri de familie" Sociologia familiei mai consemnează ca notabilă distincția dintre familia consangvină și cea conjugală. Prima înseamnă familia din care provin indivizii (tată, mamă, frați, surori, bunici), „legăturile de sânge”, iar cea de-a doua, familia constituită prin căsătorie (soția, copiii, socrii, cumnații). Familia consangvină este principala sursă de socializare primară, ea oferă și induce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]