972 matches
-
ci pur și simplu pentru că aceasta i se pare calea cea mai la îndemînă, mai abruptă și mai elegantă de a abandona. În acest "proiect" al său (singurul care se poate sustrage amăgirii) el este ajutat în mod firesc de consătenii săi care îl spânzură ca pe unul ce a încălcat legea iluziei, ca pe un deziluzionat. 6 iunie Tema prăpastiei pe care stăm. Am întîlnit-o prima oară la douăzeci și ceva de ani, când am citit interpretarea lui Nietzsche la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de a pătrunde în tainele vremilor trecute, am primit de la părinții mei — tata, Toader V. Sion (zis Bărceanu, după tatăl lui vitreg), familia Sion având ascendență răzeșească veche, și mama, Ștefana, născută Druță, descendentă din țărani clăcași. Lor și tuturor consătenilor mei, oameni de bine, le dedic această lucrare a noastră, contribuție la mai buna cunoaștere a istoriei satelor de pe teritoriul istoric al comunei UMBRĂREȘTI. CAPITOLUL I 1. Așezarea geografică și condițiile naturale „Este întotdeauna nevoie, înainte de a începe povestirea vieții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului Siliștea. A cuprins circa 3-4 mii de monede, împrăștiate apoi pe la diverși cetățeni din satele Siliștea și Podoleni; o bună parte din tezaur a fost recuperată de directorul Muzeului Mixt din Tecuci (circa 3.000). Câteva, prin elevi și consăteni, au intrat în colecția autorului. Ele au diverse emisiuni, între care: -o monedă poloneză, din 1507, de la Sigismund I (1506-1548); -un solidus, din 1658, de la Radu Mihnea (1658-1659); -monede emise de Dabija Vodă (1661-1665), din care două exemplare aflate în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
descoperire, numărul de monede. De la descendenții descoperitorului (nepoți), autorul a recuperat 47 piese, de patru tipuri și mărimi, dar toate din același aliaj metalic. Prin comparație cu descoperiri similare publicate, acestea de la Umbrărești datează din secolul al XVIII-lea. De la consăteni, prin elevii de școală sau în mod direct, au intrat în colecția autorului: trei monede de tip Sadagura din 1771, mai multe din 1773, monede rusești din timpul Ecaterinei a II-a, una - fără an din cupru, și alta din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familială a Umbrăreștilor și satul Torcești, și satul atestat documentar în secolul al XVII-lea sub nume de Boziești (și cu variantele Bozăești, Bozăeni, Bozieni, Buzoesci), situat pe malul de est al rîului Bârlad, față în față, sau cum ziceau consătenii, mal în mal cu Umbrăreștii. Satul respectiv, potrivit unui plan topografic din 1841, pornea cu hotarul și locuințele de la actualul Tămășeni, incluzând și partea sudică a acestuia, cu vechea biserică și cimitirul, și urma spre sud, până în hotarul satului și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hatmanului, care era „mai marele peste oastea țării”, dacă nu cumva și alți locuitori din cei enumerați mai sus vor fi fost înrolați în serviciul călărășesc. E posibil ca vătaful de hânsari să fi fost intermediarul între marele dregător și consătenii săi, știut fiind că actele de danie implicau obligații reciproce, motiv pentru una din părți de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fixate și pe teren. Patru ani mai târziu, polcovnicul Sandu Avram, ajuns între timp privighetor la ocolul Bârladului, de care depindea din punct de vedere administrativ și satul Umbrărești, a fost reclamat de obștea satului „pentru mai multe obijduiri” pricinuite consătenilor săi. Printre „multele obijduiri” enumerate în jalba dată de către „obștea lăcuitorilor răzăși din satul Umbrărești-răzăși” Isprăvniciei ținutului Tecuci, una este formulată în termenii următori: „cei mulți suntem cu casele, vii și livezi pe părțile noastre și are și dumnialui, Avram
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca să le dea postelniceasa din părțile ce are în Geru” ca schimb, ceea ce cucoana acceptă cu atât mai ușor cu cât partea primită de ea era și mai întinsă, și mai productivă, și-i întregea stăpânirea de mai înainte. Pentru consătenii mei și pentru alți cititori găsesc necesar să explic cine erau oamenii indicați în act prin termenul niște răzeși, care stăpâneau partea de moșie „supt nume de Tămășeni” și acum, la început de secol XIX, sunt considerați de noi drept
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
seculari din apropiere, de nepătruns pentru străini. Ba de multe ori vedem că unii capi de familie veneau la vatră și observau, cercetau în ce stare se află gospodăria și avutul rămas. Există documente din care se constată că anumiți consăteni ai refugiaților s-au folosit de împrejurare și au sustras bunuri materiale ale consătenilor. Este adevărată și situația că anumiți stăpâni de moșie chemau oameni străini și de sat, și de neam, numeroase documente atestă fenomenul, dar situația consemnării documentare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
capi de familie veneau la vatră și observau, cercetau în ce stare se află gospodăria și avutul rămas. Există documente din care se constată că anumiți consăteni ai refugiaților s-au folosit de împrejurare și au sustras bunuri materiale ale consătenilor. Este adevărată și situația că anumiți stăpâni de moșie chemau oameni străini și de sat, și de neam, numeroase documente atestă fenomenul, dar situația consemnării documentare a cazurilor din speța dată derivă din faptul că nu puteau fi așezați locuitori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boi în loc de 4, toți de pe moșia Elencăi Manu. Cei ce nu au primit deloc pământ s-au adresat cu jalbe instanțelor în drept, respectiv Comisiilor de împroprietărire de la plasă și județ, mai apoi și Consiliului de Stat, aducând mărturii ale consătenilor drept probe că au efectuat zile de clacă, 22 de oameni au arătat că respectivii au „muncit ponturile boierescului mai bine de 25 de ani”. Rezoluțiile puse pe cererile lor tergiversează rezolvarea, ei revin plângându-se că „în loc să se modifice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
posedează și formalul atestat din Seminarul de Roman din 7 august 1863”, și solicită Ministerului de resort a i „se învoi să înființeze o școală în această comună”. Dar pentru că, între timp, tânărul absolvent de seminar reușise să-și convingă consătenii să accepte înființare unei școli în localitate, întocmește, împreună cu ei o Declarație, prin care își exprimă „dorința pentru luminarea fiilor noștri”, scop pentru care - scriu ei - „am preparat o casă servitoare pentru învățământul copiilor de aice și un stipendiu de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind apreciați ca buni gospodari. Majoritatea locuitorilor dețin terenuri bune pentru agricultură. Amintim în acest sens familiile: Galan, Huștiu, Țarălungă, Bertea, Coman, Carp, Arhire și altele, care au lucrat cu vrednicie terenurile, fiind exemple pentru consătenii lor. În sat există o școala cu clasele I-IV și o frumoasă biserică, ridicată pe la 1900, de care se bucură și enoriașii din satele Taula, Dealul Perjului și Onceștii Vechi. La început, satul a fost așezat pe locul denumit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În cel de-al treilea deceniu al secolului al XX- lea, în Oncești aflăm o gamă largă de meșteșugari. Aceștia erau tâmplari: Jenică Vraciu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
căminului cultural și de activitățile organizate sub egida acestuia au fost tinerii, care fiind mai inimoși, au fost până prin anii 70 coriști și dansatori, recitatori și actori și au investit mult suflet în activități artistice care să placă părinților și consătenilor de toate vârstele. Faptul că întotdeauna sala era neîncăpătoare la serbările lor, dovedește câtă priză aveau activitățile căminului cultural la un public dornic să iasă din întunericul spiritual. La Tarnița, din punct de vedere al activităților culturale de masă, perioada
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a sublinia câteva lucruri. „Cu o impresie plăcută și durabilă a rămas Cronicarul de la Ochiul magic de la România literară, din 21 septembrie 2007 parcurgând paginile revistei „cu un titlu atât de straniu Baaadul”, pe care nu-l va înțelege niciodată consătenii domnului Cezar Ivănescu de la Curteni - Huși, dacă nu li se va explica. Apoi aflat între atâtea aniversări și comemorări, redacția se pare că n-a pus în pagină, cu înțelegerea necesară materialele, lucru care l a făcut pe cronicarul de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu preocupări folclorice și materiale inedite istorice: „Răzeșul” Virgil Damaschin din „Victor Ion Popa, ‐ Take Ianke și Cadâr, trei figuri reale în Bârladul de altădată” (Bârladul - odinioară și astăzi) * Iată‐ l pe Virgil Caraivan văzut de pr. Dumitru Dumbr avă, consătean al scriitorului... ...” Îi admiram înfățișarea impunătoare, fruntea l ată, părul negru ca pana corbului în tinerețe, mustățile groase și neajustate, pe care le numeam vrăbioi. Îmbrăcat modest, nu‐i plăcea să fie subiectul discuțiilor. Era ca o a pă care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
părintească din Costești și nu scrie decât epigrame și chiar lumea din sat nu-l cunoaște, deși a câștigat mai multe premii la concursuri interjudețene de epigrame. Nu pare a avea nici "suprafață socială", adică influență de vreun fel asupra consătenilor, nici impact al 383 activităților sale literar - artistice și cu atât mai puțin... de model ! Cam aceeași situație o are Aurel Cehan, epigramist cu har, dar lipsă la chemări sociale, Constantin Jomir fost mare, acum doar bunic, Constantin Manea (epigramist
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
face să cred că există o poruncă cerească să ne apropiem și de Dumnezeu, cu atât mai mult și oamenii între noi. „Iubește, iartă și rabdă” erau cam ultimele cuvinte din scrisoarea de răspuns a lui Ioan C. Enache, adresate consăteanului lui, academicianul, dar în ea v ăd ș i răspunsul lui către alți și alți cititori ai cărții Domniei Sale. Entuziasmul și mulțumirea nonagenarului care după 22 de ani de așteptare își vede opera publicată, devenită mesaj public, numai oamenii-oameni îl
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
i răspunsul lui către alți și alți cititori ai cărții Domniei Sale. Entuziasmul și mulțumirea nonagenarului care după 22 de ani de așteptare își vede opera publicată, devenită mesaj public, numai oamenii-oameni îl pot înțelege și judeca, meditând chiar. Cărții oferite consătenilor săi din inima sa, normal ar fi să i să răspundă cu aceeași măsură dată tot d in inimi. De aceea, înțelegându i subtilitatea spuselor de mai sus „Iubește, iartă și rabdă!”, îmi permit a le traduce, dând ecou liber
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
război, rea lizat la Iași, în 1942 se afla încă în librării, și avea în pregătire o trilogie - cu „Sânge”, „Suflet” și „Pământ” despre „Plugari” roman d espr e cei de care se simțea atît de mult legat, ca și consăteanul său doctorul Neculai Lupu, „Doctorul Stupu” în „Târgul trăsniților”, care nu i atât umoristic cât mai ales o oglindă reală a vieții târgului Huși. Despre Tacu - Zeletin Alexandru (p.405) se scrie că a absolvit liceul în anul 1948, când
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
au dat fiecare câte 10-15 lei. Au „închinat” și ei la cumetria organizată de parohie, spunea cu modestie părintele Dumitru Carp, preotul paroh de la biserica din Bucium - Iași. Preotul în cauză, am aflat, este și el tutovean, un fel de consătean, din întâmplare, al familiei Ciobanu din Sălceni - Tutova. Pe lângă suma adunată la botez, s-au mai adăugat alte 30 milioane lei vechi, oferiți de firma Iulius Mall. Vor fi folosiți de mama copilului care a suportat, între timp, cu succes
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
urmează și iată ce a ieșit: Le mulțumesc! Prietenul meu, publicistul Ion Oprea, mi a făcut surpriza cunoștinței cu un „C-L TOR...PRIN VÂLTOAREA VIEȚII”) deci cu opera cu acest titlu a unui vrednic nonagenar de prin părțile Bârladului, consătean al său: Alexand ru Mânăstireanu. Primul lucru pe care l-am făcut după citirea capitolului Copilăria, Școala din Priponești și Școala Normală din Bârlad , a fost să caut în Atlasul rutier unde este Priponești, identificându-l între Tecuci și Bârlad
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pentru sobă din care adesea se vedea ieșind leneș fumul. Nu am auzit pe nimeni să afirme vreodată că a fost în bordeiul său și de aceea noi copiii satului presupuneam câte și mai câte. Am amintit aici de acest consătean al meu din străvechiul Cursești pentru că voiam să demonstrez unora că și în anii ’50 exista muncă „la negru” precum existau și salariați în sat care câștigau chiar și 150 de lei pe lună precum vecina de peste drum a lui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ori. Noi căutam strada Tutunari și am fost trimiși în Cartierul Tunari sau așa ceva... Și ați găsit-o? Da, am găsit-o, dar târziu de tot. Era mai bine, dacă nu o găseam. Am fost la un avocat, un fost consătean de-al nostru. S-a ajuns acum. I-am spus păsul meu, că după ce mi-a murit bărbatul, mi-au luat și casa. Au făcut dispensar veterinar în ea. Acum stau cu copiii într-o bucătărie de vară și un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]