2,124 matches
-
ieșise și lor cînd calculaseră clipa aia miraculoasă, iar Estera, povestea Mancuse, era mai fericită ca niciodată pentru că - și își luase un ton grav, misterios - deși medicii îi garantaseră că nevastă-sa nu mai putea face copii, și ei se consolaseră, că ce ar fi putut face împotriva naturii nemiloase, se întîmplase totuși miracolul și eu mi-am amintit ce mi-a zis Thomas cu multă vreme în urmă, înainte de începerea ploilor prezise tot de el, cînd mă asigurase că de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
și tu blugii aia mai sus, Doamne iarta-mă! Că numai de blugi nu îmi ardea mie. Portarul ne aștepta. În fața la birt, unde ne-am înțeles prin telefon. Iar Anca, a fumat tot drumul, a fumat și m-a consolat pe mine: -Lasă tu, că facem cumva. Nu e sfârșitul lumii. Este un nesimțit ! Uită-l! Mai dă-mi o țigară ! Ca să fiu sinceră, nu mai știu la ce ma gandeam atunci. Cred că mergeam în gol. Simțeam că îmi
MĂ AŞTEAPTĂ PORTARUL de MIHAELA FARCA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356853_a_358182]
-
Estera spăla rufe de cîteva zile, pentru că Mancuse umbla cu recensămîntul, îl luaseră și pe el în comisie, doar avea studii superioare, și ea ce era să facă toată ziua?! De cînd aflase că nu putea să rămînă gravidă, se consolase și își zicea că, pînă la urmă, proverbul ăla care zice că cine are să și-i crească și cine nu să nu-și dorească n-o fi el lipsit de vreun adevăr căruia nu reușea să-i înțeleagă subtilitatea, în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
moneda, Cezar?! Atunci mi-am dat eu seama că e groasă rău și m-am dus cu mama acasă la bolînd și, ce să vezi, a ieșit cu toporu la noi, să ne căsăpească, nu alta ... și mama s-a consolat, nu avea ea firea aia să se omoare cu proștii, și și-a zis că așa o fi fost vrerea cu aurul ăla blestemat, ochiul necuratului, ptiu!, și m-a luat acasă și de atunci nici n-am mai vorbit
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
de grădiniță ce nu au fost cuminți și au făcut prostioare, vocea lui era blîndă, asistentele se mișcau vioaie pe lîngă el, uneori Adelina îl vizita pentru că pur și simplu i se făcea dor de el, avea puterea s-o consoleze, să-i redea încrederea în ea însăși dar, din păcate, cînd avea ea sufletul înnourat, la ușa lui era o coadă de cîte două-trei ore, numai prin programare putea să răzbească la el, așa că pe Afrodita o programase și plătise
PZRFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 53-54 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356745_a_358074]
-
Ei, vezi, a intervenit Licurișca; asta este definiția lui Dumnezeu. Adică, Dumnezeu este infinitul? Crezi că n-o să-ți ajungă timpul, ca să ajungi la el? a ricanat Thomas. Mă amăgisem în sinea mea că vor fi sinceri. Îngeri! m-am consolat eu; ce le poți cere?! Ești prost, a țipat Thomas. Tocmai ți-am explicat. Crezi că nu-ți va ajunge timpul? Referință Bibliografica: PARFUMUL PĂPUȘILOR DE PORȚELAN - CAP 5 / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I
CAP 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355186_a_356515]
-
pe loc. Nu obișnuia să facă cunoștință pe străzi, dar atunci totul părea altfel, simțea nevoia comunicării. Părea un tip cumsecade, prietenos și înțelegător după ce i-a relatat în mare, suferința ei. Îi punea întrebări binevoitoare, aștepta răspunsurile răbdător, o consola exact cum dorea ea. La miezul nopții o îndemna: -Hai să mergem la mine, stau prin apropiere, în chirie, te poți odihni la mine, am pat și în bucătărie, și în cameră, și-ți promit că voi fi gazdă bună
FUGA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355205_a_356534]
-
într-un fel platonician știusem încă de atunci că o iubeam necondiționat, ea însa s-a mințit singură. A obținut totul, material vorbind, mai puțin pe mine. Compromisurile stinghereau, mă răneau ca și spinii ciulinilor peste care calc acum, mă consolam spunând că sunt mici cedări făcute ei Emiliei rămasă într-o lume numai de ea înțeleasă. Deși destul de tânăr pe atunci, știam deja ce vreau de la viață. Era timpul să trec la altceva iar aici determinarea își spunea cuvântul. În ciuda
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
cu un sfârșit pe care nu l-aș fi putut bănui niciodată. Poate viața noastră de până atunci fusese doar câteva clipe? Înainte de a pleca m-ai întrebat: „Cum ai să te descurci în lumea asta plină de rechini?” Și consolându-te și încurajându-mă ai adăugat: „Ești un amestec de rațiune și pasiune, sper să păstrezi acest echilibru!” Era o recunoaștere, o prețuire a momentelor cruciale ale vieții în care am fost alături de tine, luând decizii corecte ... Ultimele clipe, chinuitoare
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
să se aplece cu credință și pietate spre Sfânta Scriptură și să o citească, s-o studieze și să mediteze asupra învățăturilor ce se desprind din ea. Căci prin înaltele sale învățături ne instruim, ne înălțăm sufletele către Dumnezeu, ne consolăm în necazuri și în dureri, găsim soluționare la toate dilemele și problemele noastre. Este cea mai autentică și mai sigură călăuză, pentru viața noastră personală și comunitară și cel mai bun îndreptar spre desăvârșirea și mântuirea noastră!... Stelian Gomboș Referință
DESPRE SFÂNTA SCRIPTURĂ ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355573_a_356902]
-
o sinteză care o singularizează în contextul contemporaneității...” De altfel, referindu-se la creația sa, scriitoarea însăși afirmă că poezia îi este un prieten nedespartit! „Împreuna cu ea”, spune Vavila Popovici, „m-am bucurat, alteori am plâns, ea m-a consolat. A fost și rămâne refugiul meu sufletesc! Nu este super egoul, ci alter egoul meu.” Vavila Popovici a știut să își clădească din poezia pe care a creat-o un adevărat adăpost în vremuri când nedreptatea era ridicată la rang
„ÎN MINE, UNIVERSUL REFLECTAT” – SCRIITOAREA VAVILA POPOVICI (RALEIGH, CAROLINA DE NORD) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355653_a_356982]
-
bătrânețea, vară dreaptă cu moartea, vă repet ceea ce am mai spus: nu cred că mizeriile bătrâneților devin cu atât mai greu de răbdat cu cât ne putem aduce aminte de timpuri fericite de altădată. Dante a greșit. Fericirea trecută poate consola și întări. Pentru mine așa stau lucrurile. Bolile, trădările, dezamăgirile, slăbiciunea nu izbutesc să-mi alunge dragostea de viață și accesele copilărești de fericire”, spune părintele Nicolae de la Rohia la întrebarea: „Cu ce sentimente priviți dv. Verbul a muri? - pusă
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
afla; bateți și vi se va deschide” Matei cap.7; 7); să știm cum și ce cerem, să înțelegem că poate exista o limită a noastră, („Nu toți putem de toate”, spus-a marele poet latin - Vergilius). Și să ne consolăm în acele clipe cu cuvintele: „Nu putem direcționa vântul, dar putem ajusta pânzele”. Astfel putem avea mult din ceea ce voim, trebuie doar să știm clar ce voim, pe lângă voință să avem pasiune, perseverență, credință, aceasta însemnând putere. Cât timp răul
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
sever, dar drept. Dorința de a împărtăși colegilor de clasă - căci dușmani de clasă nu aveam - aventurile avute de Sărbători și de a ne arăta unii altora cadourile primite prin poștă de la rudele și prietenii din Germania ne dădea ghes, consolându-ne oarecum pentru scurtimea vacanței. Dacă vedeam ceva mai acătării, exclamam cu evlavie ”Alles Gute kommt von Oben” și îndreptam degetul arătător spre tavan. Era proverbul german cel mai răspândit, care tradus cuvânt cu cuvânt înseamnă ” Tot ce e bun
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]
-
trebuie să mă consum. Cred că în pușcărie o s-o duc chiar bine. Am făcut cu ele perversiuni, cât pentru zece vieți ! Dacă o să împărtășesc practicile mele incredibile, cu ceilalți colegi de celulă și suferință, așa ca tine, mă voi consola și voi rezista! De când eram brancardier, înainte de revoluție, eram preocupat de așa ceva. Dar regimul mă oprima și nu puteam să-mi pun în aplicare fanteziile. Am încercat, dar mi-am înfrânat pornirile. Aș fi fost imediat pedepsit... povesti Scursură. - Într-
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
fie adevărat ce-i promisese profesorul. Nu credeam că avea vreo alternativă mai bună.Se părea că aceea era cea mai bună, în acele momente prin care trecea. I-am promis că îi voi păstra secretul și că o voi consola pe Tina cum voi putea mai bine, la rugămintea ei. Mă durea sufletul pentru prietena mea. I-am dat adresa mea de acasă ca să-mi scrie când dorește, astfel să nu pierdem contactul de tot și văzând-o pe ea
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
casă de aici și afară sunt minus 15 grade. I-ai spus despre copilul nostru? -Dumnezeule! Nu am vrut să fac rău nimănui. De ce suferă toți din cauza mea? -Vlad, nu te învinovăți singur, va fi bine. -Va fi bine? Mă consolezi? Pe mine? Cel care ți-a făcut atâta rău? -Suferința ne face mai înțelepți. -Vorbe, Edith. În realitate, eu sunt cel mai mare ticălos. Nu merit iertarea! Și nu mai am de ce să trăiesc. -Ce spui, Vlad? Trebuie să trăiești
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
încăpeau în curte. Acum, la bătrânețe rămăsese numai cu un măgar. Și împins de sărăcie se dusese pe câmp să caute spice în urma secerătoarei. Ăsta nu e furt după nici o lege din lume. Atmosfera devine apăsătoare și nu știu cum să o consolez. - Alte neplăceri nu a mai avut. -Tata? - Da. - Au venit într-o seară doi tipi la el și l-au întrebat ce pretenții are ,,după tot ce s-a întâmplat pe câmp’’. Tata și-a zis că ce pretenții să
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
fost cel care l-a întărit, l-a făcut să reziste epocii comuniste, deși nu a putut să-și publice niciodată lucrările, datorită regimului. Ultimii ani, a trebuit să lucreze ca bibliotecar - „om al cărții” ca Lucian Blaga, cum se consola el. Scria zilnic și faptul acesta i-a menținut mintea și inima mereu tânără, până la sfârșitul vieții. Elisa, deși mult mai tânără decât el, l-a urmat imediat. După atâția ani petrecuți împreună cu soțul său, deși locuia cu fiica și
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
unde locuiește ea. Speriată, Ida se întoarse pe Facebook și tastă numele lui Mark. Contul fusese dezactivat. Cu ochii în lacrimi, Ida se ridică de la computer și se duse la bucătărie să își prepare o ciocolată caldă. Încerca să se consoleze. Deschise dulapul și primul lucru pe care îl observă a fost un borcan pe a cărui etichetă scria "Miere". Îl luă și îl trânti în coșul de gunoi. Dezamăgită, își petrecu restul zilei lâncezind pe canapea. Seara, cu un elan
DESPRE DRAGOSTE, PE FACEBOOK de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369338_a_370667]
-
păcatele și patimile noastre omenești, gândindu-ne că unele sunt mai mari sau mai grave decât altele, uitând de concluzia Sfântului Vasile cel Mare „că nu există păcate mari sau mici ci numai păcate!...” Și chiar ne resemnăm și ne consolăm cu gândul că nu avem păcate chiar atât de mari ori atât de multe, nădăjduind cu toții în marea bunătate, dragoste și milostivire a lui Dumnezeu spre iertarea păcatelor noastre, uitând faptul că El este atotbun și atotmilostiv dar și atotștiutor
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
de nord, zona Lofoten și orașul Kristiansen la Marea Nordului, Varna și General Toșevo din Bulgaria vecină, dar nu se putea compara cu ce aveam acum în față. Eram pur și simplu năucit de atâta frumusețe. Radu văzându-mi entuziasmul mă consola mereu cu: ” Lasă unchiule că vii la vară și stai mai mult, să-ți pot arăta tot orașul ca și altele din Flandra, sau din Olanda, nu departe de aici. Atunci avem timp să ne plimbăm și cu barca pe
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
mai știi decât meci. Regydan cu desenele, tu cu meciul și eu cu resturile care rămân de la voi. Ba bine că nu, clar! Lasă Mamy că ne uităm mâine la desene amândoi, am incercat și eu, total nesispirat, să o consolez. Dar cred că nu prea am avut succes, ca Mamy s-a supărat și mai rău. Da, ce să spun de fundulețul tău, ne uităm mâine la desene.... că eu sunt numai de desene pentru copii pe lumea asta. Ai
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
firavă cu două rămurele, la capăt cu câte o floaricică care a început să chelească pierzându-și o parte din micile petale. Petalele s-au ofilit, puful lor a încărunțit... conturându-se doar punguța cu semințele, dovadă că s-a consolat cu reala lege a naturii care o va adormi sub zăpadă până la primăvara viitoare când viața se va trezi din nou iar micile bobițe vor germina transformându-se în alte flori minunate. Uitându-mă cu milă la planta necăjită... observai
BANCA AMINTIRILOR (14) TOAMNA TÂRZIE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369687_a_371016]
-
meu ! Să-mi mai încălzească, să-mi mai înveselească și trupul, și inima, și viața! * Porte -bonheur=purtător de noroc( în franceză) N.B. Acest text a fost scris în ianuarie 2009, cu 6 luni înainte de moartea lui Prince. M-am consolat adesea cu gândul, că scriind despre al,poate i-am prelungit viața cu acele 6 luni. După moartea lui, i-am mai dedicat două texte. IMAGINEA " Prince în paradisul câinilor" a fost realizată de Andrei Vianu( Milano,Italia) Referință Bibliografică
PORTE-BONHEUR-UL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369723_a_371052]