885 matches
-
vezi infra). În fine, în etapa a șaptea - monitorizarea și evaluarea soluției implementate - sunt înregistrate toate efectele (de natură economică, psihologică sau psihosocială) apărute ca urmare a traducerii în fapt a unei anumite soluții. Reducerea sau, dimpotrivă, creșterea costurilor, apariția consonanței sau disonanței cognitive și afectiv-motivaționale, corespondența sau necorespondența dintre ceea ce s-a așteptat și ceea ce s-a obținut etc. sunt tot atâtea efecte care ar putea apărea ca urmare a executării unei decizii. Aceasta este etapa în care în fața organizației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
devin interesele oamenilor, scopurile pe care aceștia și le formulează, modalitățile de realizare a lor - toate însă numai în cadre interacționale bine determinate. Amplasarea problematicii conflictelor pe terenul acțiunii și interacțiunii aduce noi perspective de abordare, noi soluții teoretice, cu consonanțe și în plan metodologic. Conflictul este văzut ca expresia confruntării forțelor, intereselor și energiilor umane în procesul realizării scopurilor. Pentru psihosociologul francez Hubert Touzard, cuvântul „conflict” descrie două situații: una în care actori interdependenți vizează scopuri opuse au incompatibile, aderă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
perspectiva sistemică de interpretare a conflictului este extrem de productivă, ea fiind într-un total acord cu teoriile moderne asupra organizațiilor, acestea din urmă fiind concepute ca sisteme. 1.3 Tensiune, violență, incompatibilitate și conflict Noțiunea de conflict intră adeseori în consonanță cu alte noțiuni, cum ar fi cele de tensiune, violență, incompatibilitate, de care ar trebui totuși diferențiată. Tensiunea vine de la tensio, tensionas, care are atât o conotație fiziologică (contractarea și încordarea mușchilor), cât și una psihologică (efort susținut, ceartă, opoziție
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu se potrivesc. Stările de disonanță, ca stări de dezechilibru psihic, produc un „disconfort psihic” care îngreunează desfășurarea normală a activității psihice. Tocmai de aceea, existența disonanței conduce la creșterea presiunilor de reducere a ei, motivează persoana de a realiza consonanța și deci, de a ieși din situația conflictuală pe care o trăiește. Cu cât disonanța este mai mare, cu atât presiunile de reducere a ei sunt mai puternice. Modalitatea de reducere a disonanței va depinde, pe de o parte, de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conchide, arătând că acestea nu sunt singurele scopuri ale comunicării, dar pe acestea le consideră cele mai importante. 2. Tipuri de comunicare Actul comunicării se realizează prin intermediul imaginilor, noțiunilor, ideilor, având un conținut informațional facilitează manifestarea conduitelor umane afective, producând consonanță sau disonanță psihică, efecte de acceptare sau refuz, concordanță sau neconcordanță a trăirilor noastre. Cu ajutorul comunicării se pot transmite trebuințe, aspirații, imbolduri spre acțiune, fapt care ne arată existența unui conținut motivațional. Ca acțiune generic umană, comunicarea inițiază, declanșează sau
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
inversiunea, imitația, enalega), figuri de construcție prin exces (apoziția, pleonasmul), figuri de construcție prin subînțeles (elipsa, sinteza, zeugma, anacolutul) și incidență; (5) figuri de elocuție: prin extensiune (epitetul, pronominația), prin deducție (repetiția, metabola, gradația), prin relație (adjuncția, conjuncția, disjuncția), prin consonanță (aliterația, paronomaza, antanaclaza, asonanța, derivația); (6) figuri de stil: prin emfază (perifraza, conglobația, suspensia, corecția), prin întorsura frazei (interogația, exclamația, apostrofa, întreruperea, subiecția, dialogismul), prin apropiere (comparația, antiteza, retroversiunea, entimema, paranteza, epifonemul), prin imitație (hipotipoza, armonismul), parafraza și epifraza; (7
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
moderne. (d) p. 130. Un caz''oarecum diferit îl prezintă în literatura română Camil Petrescu. în eseurile sale (mai ales "Noua structură" și opera lui Marcel Proust din volumul Teze și antiteze, București, 1936, pp. 21-64) el pledează pentru o consonanță între descoperirile psihologiei moderne, datorate lui William James, Bergson, Freud etc., și tehnica analizei psihologice în roman, în același timp, propriile lui romane (mai ales Patul lui Procust, 1933) utilizează noua concepție asupra personajului și tehnicii narațiunii. Observația se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
va infirma, rând pe rând, transformându-se, cu fiecare schimb de replici, într-un festin al armonizării contrariilor. De fapt, e ușor de bănuit că genul acesta de inițiativă dă cele mai spectaculoase rezultate. Nu acordurile prestabilite, susținerile tacite și consonanțele, ci contestările binevoitor-argumentate, abilitatea de a recunoaște golurile și limitele propriilor încredințări, convingerea că dreptatea poate fi și a celuilalt în aceeași măsură în care știi că-ți aparține și, nu în ultimul rând, umorul, deschiderea și bunăvoința sunt ingredientele
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Întrebuințată, cel mai adesea prost interpretată, ca o formă simplă și directă de ateism - Nietzsche, care În repetate rânduri s-a apărat de Învinuirea de a fi ca atare! Și, prin această frază, ca și prin altele care sunt În consonanță, În profundă armonie muzicală și ideatică cu ea, Nietzsche nu ne Împacă oare cu această hidră, cu acest monstru antic, cum apare el uneori și multora, monstru hibrid ce ne așteaptă la intrarea În cetatea Tebei, adică a vieții lucide
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de taine e iubirea, dar mai plină de taine e lipsa ei"; "A-ți părăsi patria pentru un culcuș mai cald e treaba trupului, nu a spiritului"; Fiecare om are o muzică a lui, interioară, tot ce nu intră în consonanță cu ea rămâne de-a pururi străin și pierdut"; Cine se teme de naționaliști înseamnă că are ceva de ascuns împotriva națiunilor"; "E ușor pentru omul postmodern să fie rațional de vreme ce nu mai are sentimente. Dar vezi bine, sentimentele fiindu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Caragiale, fără a exploata, din păcate, această interesantă idee. E greu să-l urmărim căci "ritmul" are o serie întreagă de accepțiuni, și nu credem că el s-a gândit la scandarea propriu-zisă, ci poate la un ritm interior în consonanță cu ritmul cosmic. Caragiale se referă și la "capetele sucite ale decadenților", dar precizează Theodor Codreanu, el demolează avant la lettre schelăria kitsch-ului postmodernist, care în realitate este rezultatul unui evident miticism literar (combate bine Theodor Codreanu!). Reținem în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ființa mamei piatra filosofală, aurul sufletului" (p. 267); mama nu este Narcis ci Echo, eroul primordial al durerii; inevitabil criticul ajunge la mama originară, mama exponențială, maica primordială, la care ne raportăm cu toții prin forța modelatoare a inconștientului colectiv. În consonanță tematică, autorul inventariază cu scrupulozitate reperele-cheie ale imaginarului poetic al lui Grigore Vieru: casa, cronotop central al lumii sale, femeia, care nu este altceva decât "o repetiție cu diferență a mamei primordiale" (p. 274); ființa vegetală ("Sângele vegetal vine de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a gestualității, cătă vreme se aplică eon-ului românesc, modului național de a fi în lume și în istorie. Dacă urmărim evoluția creației sale, vom descoperi o întârziere a debutului și o încetineală a afirmării de altfel, cu totul în consonanță chiar cu spiritul operei profund și temeinic rezolutive. Încrederea în temeinicia demersului său marchează și încrederea în destinul personal, care nu poate fi rupt de istoria și valorile neamului său pe care simte îndemnul să le preamărească. Au fost destule
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
comunicațională a orchestrei (nu întâmplător tehnica aceasta a contrapunctului este împrumutată din compoziția muzicală), presupunând suprapuneri discursive într-un tot organic, nedisonant, pe teme barbiene derivând din sau consonante cu temele majore ale culturii române. Și pentru a crea această consonanță, deschiderea însăși, în prima parte, intitulată Înfruntând critica, se realizează printr-un capitol numit Punct de purcedere, pentru ca cea de-a doua, Ermetismul canonic, să se încheie cu un capitol 19, reluând titlul părții și completându-l cu sintagma Final
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fi trebuit să poarte mai multe titluri: Dubla sacrificare a lui Eminescu, De ce a fost sacrificat Eminescu, Mitul Eminescu, Eminescu martor al adevărului, Eminescu și mistica nebuniei. La toate acestea, lecturând paginile opului de față, vom găsi răspunsuri pertinente în consonanță cu valențele scriitorului de fin și ingenios interpret al literaturii și istoriei ei. În fine, este un truism să mai aducem la cunoștința publicului că, așa cum menționează Theodor Codreanu, volumul "se vrea, deci, sinteza finală a unei dezbateri publice de peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
varegi, în orice caz încadrate din punct de vedere politic și dominate economic o bună bucată de timp de aceștia. Pe lîngă argumentele documentare (conținute în Cronica lui Nestor), în acest sens pledează și dovezile onomastice, cum ar fi, bunăoară, consonanța evident germanică a numelor primilor cnezi ai Novgorodului și Kievului (Oleg, de la Helgi, Igor de la Ingvar, Olga de la Helga etc., fără a mai vorbi de Rurik, miticul fondator al Novgorodului) și denumirea însăși, de mai tîrziu, a poporului și țării
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
periodizat, precum și evoluția în timp a cadrajelor temporale, are consecințe socio-politice de prim ordin: periodizarea trecutului, prin stabilirea de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă valorile, idealurile și aspirațiile regimului curent. Trecutul, secvenționat în deplină consonanță cu imperativele agendei politice contemporane, este astfel instrumentalizat pentru a consolida ordinea socială consacrată. Periodizarea este o "ficțiune regulatoare" utilizată de istorici pentru a introduce un principiu de ordine în haosul trecutului (Novick, 1988, p. 16). Trusa de scule intelectuale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care locul său în viață nu îi permite să le satisfacă" (cf. Ramirez și Boli, 1987, p. 5). În complicitate cu educatorii clericali care aveau interesul de a promova un conținut moral-religios învățământului primar, autoritățile statale au acționat în deplină consonanță cu preceptul frederician care consfințea rolul educației ca fiind acela de a inculca în sufletele subiecților statali conștiința plenară a obligațiilor de clasă incumbate de condiția lor socială. Reificând diviziunile sociale și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea intereselor personale în consonanță armonică cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să ia ființă idei precum cea a "spiritului poporului" (Volkgeist) născută de mintea lui Herder, sau noțiunea de "suflet național" exprimată de marele istoric francez Jules Michelet. (Este evidentă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care au legături clare cu anumite grupuri specifice de populație în care partidele nu intenționează să coopteze toți cetățenii, ci să mobilizeze propriile grupuri de susținere poate crește egalitatea politică, dar, în egală măsură, și conflictul". Această concluzie vine în consonanță cu o concepție asupra participării politice, orientată către influențarea alegerilor politice și a selecției liderilor, participare care, dacă este ridicată, poate avea, de multe ori, un caracter conflictual. Participare și conflict b) Al doilea grup de considerații se referă la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
vor combina cele două moduri specifice epopeii italiene, îmbinînd unitatea octavei și continuitatea terținei, prin încrucișarea rimelor și înlănțuirea strofelor. Întotdeauna primul vers al unei stanțe rimează cu ultimul al celei precedente [mai curînd cu penultimul, se pare], a cărei consonanță finală este astfel triplată ca și celelalte două”. Căci dacă, în 1854, Comte nu se simțea capabil să compună el însuși poemul Umanității, pretinzînd doar să furnizeze materia acestuia vreunui italian de geniu, unui nou Dante, doisprezece ani mai tîrziu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
organizării revenea mămicilor noastre, iar tăticii supravegheau în tăcere. Mama a organizat ceremonialul Caloianului de două ori, mesele fiind pe cinste și cu o audiență foarte mare din partea noastră a copiilor. Totul era un amestec de arome și pregătit în consonanță cu cerințele vârstei noastre: sărmăluțe foarte mici și împăturite doar în viță stropite cu iaurt ori smântână, chifteluțe și șnițele mici accesibile consumului curent al copiilor. Plăcinta rulată în suluri paralele era nelipsită, în speță cea cu brânză de vacă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și broșe, multe dintre ele regăsindu-se astăzi în caseta mea personală. Cu mine însă a fost foarte atentă și a cântărit foarte bine acele momente de debut aș spune, în a-mi oferi mici piese care să vină în consonanță cu vârsta și momentul cuvenit. Niciodată prea mult, niciodată întâmplător. Așa am primit primul meu ceas de mână „Slava”, la finele clasei a IV-a. Era un format mic, rotund, căruia mama îi atașase o brățară superbă dintr-un gablonz
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
II și III de facultate. Nu cred că am așteptat un minut în anticameră, pentru că a ieșit din birou domnul decan și mi s-a adresat direct: - Știi pentru ce ai fost chemată la decanat ? Firesc c-am răspuns în consonanță cu ceea ce gândeam: - Tovarășe decan, am solicitat zilele trecute, eliberarea provizorie a certificatului de naștere, fiindu-mi necesar pentru stabilirea succesiunii în familie. - Așa este, însă altul este motivul prezenței tale aici. Mă uitam nedumerită, ușor confuză și-mi era
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
doamna doctor pe fondul unor probleme ce mi-au răvășit existența și evident mi-au răsturnat și reformulat prioritățile. Am învățat un lucru esențial de la doamna doctor, garanția potențială a unei vindecări sau ameliorări a stării de sănătate merge în consonanță directă cu starea noastră de spirit, autocontrol și călirea voinței prin dirijarea gândurilor. O lecție de viață pe care va trebui s-o aplic cu consecvență de acum înainte. Verticalitatea doamnei doctor a reușit să-mi dinamizeze spiritul măcinat de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]