KorAP: Find »[drukola/base=construcție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...8684 >

217,096 matches

Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013

fără margini. - Bine, dar și eu am trecut prin așa ceva ! zise ea precipitat. Mă privi adânc în ochii mei verzi-albaștri, după care continuă: - Acum doi ani, pe când mă întorceam de la serviciu (Maria era contabilă-șefă la o firmă privată de construcții din Bușteni), pe trecerea de pietoni din fața firmei am fost lovită de o mașină. Am fost aruncată la circa patru-cinci metri lateral dreapta de pe capota automobilului și m-am izbit cu capul de asfalt. Bănuiam ce va urma. De aceea

VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1456525023.html [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532

asemănătoare la Rogojelu etc.24, moara de la Seliștea Izverinii din Plaiul Cloșani proprietatea moșnenilor Roșuleți.25 Cu toate că în părțile de nord ale Mehedințiului existau multe proprietăți ale moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
și șase la Izimșa , Costache Oteteleșanu patru locuri la Gârla Mare, Catinca Gărdăneasca două la Obârșia etc.31 În județul Gorj, situația era asemănătoare în toate privințele: împărțirea instalațiilor pe categorii și zone, pe tipuri de proprietate și modalități de construcție și exploatare 32, astfel încît se constituie ca o unitate în cadrul general al evoluției acestui sector economic în Oltenia și întreaga Țară Românească. Importanța sectorului morăritului pentru economia părții de vest a Oltenie, rezidă nu numai din numărul mare de

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
și descrise de istorici și etnografi ca o dovadă a valorii și continuității civilizației populare în partea de vest a Olteniei 39. Spre sfârșitul secolului XIX, ca urmare a dezvoltării orașului modern Tr Severin (fondat în1833)se creează condiții pentru construcția și funcționarea rentabilă a unor mori sistematice, cu aburi, după model austriac. Mutarea stabilimentelor austriece de transport pe Dunăre (DDSG) de la Schela Cladovei și Cerneți la Tr Severin , în 1852, dezvoltarea portului, șentierului naval și a cartierului nemțesc, în Tr

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
dispozitivul de dirijare a debitului apei, asemănătoare cu o ciutură-cu aripi,ciutură încastrată într-o mâtcă- ansamblu tehnic descris încă din 1866 de către Ion Ionescu de la Brad46și confirmat în amintirile lui Vasile Dobromirescu din Băsești care reconstituia în 1975 construcția morii din Lunca Gârdanului de la Băsești-Mehedinți înfăptuită de tatăl său în 191447 precum și de Ion Burcu din Cireșu care descrie, la rândul său, între altele și o moară a Bobârscanilor, din hotarul Cireșu, construită în jurul anilor 1875 de către cinci frați

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
Băbeanu(Plopi), frații Spulber(Broșteni), Corneliu Rădulescu(Ploștina) ș a. (Tudor Rățoi, Camera de Industrie și Agricultură Mehedinți, Editura Prier, Drobeta Tr Severin, 2000, p.75.) 46. Ion Ionescu, op., cit.p.43-44. 47. O prezentare amplă a modului de construcție și de funcționare a morilor cu făcaie sau ciutură, întemeiată pe descrierile a doi moșneni, buni cunoscători ai tradiției, Vasile Dobromirescu din Băsești și Ion Burcu din Cireșu avem de la Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani , vol. II, Drobeta Tr Severin, 1977

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
pe descrierile a doi moșneni, buni cunoscători ai tradiției, Vasile Dobromirescu din Băsești și Ion Burcu din Cireșu avem de la Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani , vol. II, Drobeta Tr Severin, 1977, p.33-40. Această relatare de martor ocular, comparată cu desrierea construcției morii popii Constantin Bălteanu de la Cireșu din 1818(Arh.Naț. Mehedinți, Colecția de documente , XVIII/ 13)- conduce la concluzia că în principal, tehnica și materialele de construcție, procedeele și practicile de instalare, funcționare, stăpânire și exploatare ale morilor și făcăilor au

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
Drobeta Tr Severin, 1977, p.33-40. Această relatare de martor ocular, comparată cu desrierea construcției morii popii Constantin Bălteanu de la Cireșu din 1818(Arh.Naț. Mehedinți, Colecția de documente , XVIII/ 13)- conduce la concluzia că în principal, tehnica și materialele de construcție, procedeele și practicile de instalare, funcționare, stăpânire și exploatare ale morilor și făcăilor au rămas aceleași de la începutul sec. al XIX-lea și până în prima jumătate a sec. XX. Astfel, morile și făcăile existente în teren (nordul Mehedințiului și Gorjului

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437

poeziile sale pline de umezeală. Se luminase de ziuă. Și ceața se mai risipise. Doar umiditatea din atmosferă o simțeai cum persistă prin gările unde oprea trenul. La un moment dat prin fereastră se distingeau în depărtare parcă ruinele unor construcții megalomane de pe timpurile apuse acum mai bine de douăzeci și patru de ani. Nu știu ce puteau fi. Dacă în dreapta era gara Nicolina, înseamnă că posibil să fi fost cândva renumitele uzine „Nicolina”? În timp ce mă apropiam de punctul final, simțeam cum prin corp încep

UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
de oră. Ne îndreptam spre o altă parte a orașului, spre cartierul Tătărași. Auzisem de această denumire de cartier dar nu aveam habar unde este ca zonă sau direcție. Tramvaiul a trecut pe străzi largi, cu blocuri înalte și elegante, construcții vechi având o arhitectură impresionantă, dar și pe altele înguste, unde casele erau modeste, unele destul de degradate, ceva firesc pentru marele orașe de la noi din țară, unde se văd pregnant nu numai urmările cutremurului devastator din 1977, cât mai ales

UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706

al acestei organizații, precum și la vocația să de cooperare și înțelegere internațională. De asemenea, cluburile își afirmă identitatea de organizații nonguvernamentale având ca atare, dreptul liberei expresii. Cluburile UNESCO au misiunea de a contribui la formarea de cetățeni angajați în construcția unei lumi a dreptății, solidarității și păcii și constituie locuri de educație civică: în spiritul respectării drepturilor omului și în spiritul democrației; în sprijinul unei dezvoltării durabile a solidarității internaționale și a patrimoniului cultural. Acest tip de educație vizează construirea

ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
al acestei organizații, precum și la vocația să de cooperare și înțelegere internațională. De asemenea, cluburile își afirmă identitatea de organizații nonguvernamentale având ca atare, dreptul liberei expresii. Cluburile UNESCO au misiunea de a contribui la formarea de cetățeni angajați în construcția unei lumi a dreptății, solidarității și păcii și constituie locuri de educație civică: în spiritul respectării drepturilor omului și în spiritul democrației; în sprijinul unei dezvoltării durabile a solidarității internaționale și a patrimoniului cultural. Acest tip de educație vizează construirea

ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270

ființa ei, la un moment dat a reușit să se ridice, să facă primii ei pași noi spre o nouă viață, avea speranța că odată mutată la căsuța ei lucrurile se vor schimba. Nu s-a întâmplat astfel, odată începută construcția noii ei locuințe, lucrurile nu avansau, s-a hotarât să pună măna să o construiască singură. Dimineața pleca către acel loc unde-și pusese toate speranțele pentru un nou început. Se sufleca și începea să amestece lutul cu bălegarul străns

ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779

intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră și pe cei pe care îi cunoașteți și sunt împlicați în fenomenul exilului să răspundă la întrebările de mai jos. Lucian DUMBRAVĂ: Mă simt onorat să particip la construcția unei cărți pe care doriți să o publicați și sper ca acest proiect al dumneavoastră să se desăvârșească. Poate se va reuși, prin acest volum, estomparea unor mituri sau prejudecăți privitoare la exilații români. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic

ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879

AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ȘCOLII ROMÂNEȘTI DE CONSTRUCȚII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ajuns aproape de capătul cărții „Oglinzi umane”, închinate pe cât i-am putut cuprinde, unor oameni de valoare ai neamului, sora mea Maria Burcă, tocmai îmi

NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
unele conștiințe, ori traversează un cu totul altfel de circuit în relația cu altele! S-a așternut uitarea peste acel tragic 4 martie 1977, când s-au zdruncinat munții Vrancei și un cutremur devastator a prefăcut în ruine sure, multe construcții, strivind oamenii sub zidurile năruite. Crăpăturile de atunci, din pereții unor construcții, s-au adâncit cu timpul, și mai mult. Ele se intersectează pe pereții blocurilor, ca o urzeală, și desfac la îmbinări, perete de perete, în deschizături de profil

NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
cu altele! S-a așternut uitarea peste acel tragic 4 martie 1977, când s-au zdruncinat munții Vrancei și un cutremur devastator a prefăcut în ruine sure, multe construcții, strivind oamenii sub zidurile năruite. Crăpăturile de atunci, din pereții unor construcții, s-au adâncit cu timpul, și mai mult. Ele se intersectează pe pereții blocurilor, ca o urzeală, și desfac la îmbinări, perete de perete, în deschizături de profil, prin care cuibăresc vrăbiile și susură ploile. Bătrânele blocuri crâșcă azi a

NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
cu adevărate arsenale de mașini pentru demolare, folosite de ani buni, zgâlțâind blocurile, retezându-le în felii, nu are nicio legătură esențială cu estetica sau armonia, și cu atât mai puțin cu arhitectura sau cu structura de rezistență a unei construcții. În această stare de fapt, pur contemporană românească, inginerul inspector de specialitate la Institutul Central de Cercetare și Proiectare Construcții din București, între anii 1988-1990, cadru asociat la Facultatea de Construcții Civile și Industriale - Catedra de Statistica Construcțiilor, între 1972-1990

NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
legătură esențială cu estetica sau armonia, și cu atât mai puțin cu arhitectura sau cu structura de rezistență a unei construcții. În această stare de fapt, pur contemporană românească, inginerul inspector de specialitate la Institutul Central de Cercetare și Proiectare Construcții din București, între anii 1988-1990, cadru asociat la Facultatea de Construcții Civile și Industriale - Catedra de Statistica Construcțiilor, între 1972-1990, Ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, între 1996-2000, membru al Comitetului de Conducere al PNȚCD în perioada guvernării CDR

NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
cu arhitectura sau cu structura de rezistență a unei construcții. În această stare de fapt, pur contemporană românească, inginerul inspector de specialitate la Institutul Central de Cercetare și Proiectare Construcții din București, între anii 1988-1990, cadru asociat la Facultatea de Construcții Civile și Industriale - Catedra de Statistica Construcțiilor, între 1972-1990, Ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, între 1996-2000, membru al Comitetului de Conducere al PNȚCD în perioada guvernării CDR, membru al Adunării Naționale Bisericești și al Consiliului Național Bisericesc, Nicolae

NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
a unei construcții. În această stare de fapt, pur contemporană românească, inginerul inspector de specialitate la Institutul Central de Cercetare și Proiectare Construcții din București, între anii 1988-1990, cadru asociat la Facultatea de Construcții Civile și Industriale - Catedra de Statistica Construcțiilor, între 1972-1990, Ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, între 1996-2000, membru al Comitetului de Conducere al PNȚCD în perioada guvernării CDR, membru al Adunării Naționale Bisericești și al Consiliului Național Bisericesc, Nicolae Noica are expertiza neîndoielnică, în măsură să

NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
în măsură să prezinte soluții, pe de o parte decurgând din lucrările sale de specialitate, iar pe de altă parte din biografii, modele, monografii regăsite în operele sale. Se prezintă la modul cel mai apreciabil al simplității: „meseriaș în domeniul construcții, un om care a înțeles întotdeauna să-și facă meseria bine”. Pătrunzând, printre filele cărții pe care a scris-o, deducem argumentul subsumat unei înșiruiri de oameni și fapte din rândurile neamului său, al unei personalități întocmai așa cum se autocreionează

NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
trebui să urce în funcțiile cele de mai sus ale instituțiilor Statului cuprinde, în formularea fostului ministru Nicolae Noica, puține cuvinte: „un om liber și neșantajabil”! De aici începe și aici se oprește totul. În legătură cu mecanismul tehnic al furtului în construcții, ca premisă a unor lucrări necorespunzătoare, pe de o parte și costisitoare, pe de alta, are în opinia inginerului și deopotrivă politicianului Nicolae Noica o clară asumare a explicației: „în domeniul construcțiilor, corupția este un lucru extraordinar de prezent”. Furatul

NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
oprește totul. În legătură cu mecanismul tehnic al furtului în construcții, ca premisă a unor lucrări necorespunzătoare, pe de o parte și costisitoare, pe de alta, are în opinia inginerului și deopotrivă politicianului Nicolae Noica o clară asumare a explicației: „în domeniul construcțiilor, corupția este un lucru extraordinar de prezent”. Furatul, așadar este o practică înfloritoare în domeniul construcțiilor, potrivit opiniilor inginerului Nicolae Noica. Forma este cea a trecerii din mână în mână a licitației pentru diverse lucrări. Se prezintă niște sume pentru

NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
de o parte și costisitoare, pe de alta, are în opinia inginerului și deopotrivă politicianului Nicolae Noica o clară asumare a explicației: „în domeniul construcțiilor, corupția este un lucru extraordinar de prezent”. Furatul, așadar este o practică înfloritoare în domeniul construcțiilor, potrivit opiniilor inginerului Nicolae Noica. Forma este cea a trecerii din mână în mână a licitației pentru diverse lucrări. Se prezintă niște sume pentru diverse lucrări, iar diferențele între oferte ajung până la cincizeci, șaizeci la sută. Câștigă ofertantul sumei celei

NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_noica_condamnabila_aurel_v_zgheran_1390773146.html [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]