2,278 matches
-
fost confirmată, studiile care au încercat să demonstreze acest lucru prezentând slăbiciuni de măsurare (rezultate din aplicarea scalelor grafice de tipul fețelor "zâmbitoare" și a celor "încruntate", dar și din dificultatea de etichetarea și/sau ierarhizare a experiențelor emoționale); b) constructul de satisfacție "totală" (overall) utilizat pentru testarea teoriei este inexistent în modelul lui Herzberg; măsurarea satisfacției și a insatisfacției prin intermediul scalelor (și nu a metodei incidentelor critice) este o măsurare unidimensională; c) absența predicției perfecte nu este sinonimă cu absența
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
știință, dacă nu chiar mai multă artă. Nimeni nu pune la îndoială rezultatele lui Miner, dar foarte puțină lume s-a încumetat să folosească scala sa proiectivă sau să facă replicări ale rezultatelor sale, în mare parte datorită validității de construct a MSCS și a absenței fidelității în măsurarea scorurilor acestuia. (Latham, 2007, p. 197) Principala critică adusă teoriei rolurilor vizează validitatea de construct și fidelitatea scalei MSCS și se întemeiază pe absența corelațiilor dintre rezultatele obținute de Miner și cele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
folosească scala sa proiectivă sau să facă replicări ale rezultatelor sale, în mare parte datorită validității de construct a MSCS și a absenței fidelității în măsurarea scorurilor acestuia. (Latham, 2007, p. 197) Principala critică adusă teoriei rolurilor vizează validitatea de construct și fidelitatea scalei MSCS și se întemeiază pe absența corelațiilor dintre rezultatele obținute de Miner și cele obținute prin aplicarea unor instrumente similare: Self-Description Inventory, respectiv Personal Values Questionnaire. De asemenea, efectul motivator al training-ului pe tema motivației în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nu preferință, pentru sub-recompensare", în timp ce profitorii sunt cei "orientați mai mult spre primirea recompenselor decât spre contribuție, fiind astfel mult mai toleranți la supra-recompensare". Greenberg (1990) pune sub semnul întrebării conceptul de sensibilitate la echitate, prin trei argumente: incertitudinea stabilității constructului, numărul redus al studiilor care să ateste validitatea acestuia și pericolul confundării reacției la factorii situaționali cu absența mecanismelor echității. Deși King și Hinson (1994) combat argumentele lui Greenberg prin rezultatele propriilor studii și prin invocarea literaturii de specialitate, ideea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
unsprezece teorii ale motivației, prezentate în prima parte a lucrării, au generat o serie de controverse și critici. Un element comun acestor evaluări, indiferent de perioada publicării modelului teoretic sau a complexității lui, este slaba validitate a măsurării (internă, de construct și externă). Metodologia prin care s-a testat teoria ori s-au inferat propozițiile de bază este pusă sub semnul întrebării. Confirmarea empirică pentru teoriile clasice este una foarte slabă, dar acest lucru nu a condus la scoaterea lor din
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
groups: content theories and process theories. The eleven motivation theories exposed have led to a series of controversies and critics. A common element of these evaluations, regardless the period of publication or its complexity, is the weak measurement validity (internal, construct and external). The methodology used for testing the theory or for inferring basic statements is also questioned. Empirical confirmation for the classical theories is very weak, but this has not led to their removal from the textbooks or to the
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Equity Sensitivity on Relationship Preferences, Assessment of Opponent, and Outcomes in a negotiation Experiment. Journal of Management, 20, 3, 605-624. King, Wesley, Jr. C., Miles, Edward W. și Day, David D. (1993). A test and refinement of the equity sensitivity construct. Journal of Organizational Behavior, 14, 301-317. Konovsky, Mary A. (2000). Understanding Procedural Justice and Its Impact on Business Organizations. Journal of Management, 26, 3, 489-511. Latham, Gary P. și Pinder, Craig C. (2005). Work Motivation Theory and Research at the
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
in Motivation. New York: Appleton -Century-Crofts. McClelland, David C. (1961). The Achieving Society. New Jersey: D. Van Nostrad Company. Micul dictionar academic. (2003). București: Editura Univers Enciclopedic. Miles, Edward W., Hatfield, John D. și Huseman, Richard C. (1989). The Equity Sensitivity Construct: Potential Implications for Worker Performance. Journal of Management, 15, 4, 581-588. Mills, Jon. (2004). Clarifications on Trieb: Freud's Theory of Motivation Reinstated. Psychoanalytic Psychology, 21, 4, 673-677. Miner, John B. (1993). Roles Motivation Theories. Londra: Routledge. Miner, John, B.
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care începe construcția viitoarei strategii. Analiza inițială trebuie neapărat minuțios executată, pentru ca datele rezultate în urma pretestului să fie reale și să reflecte cît mai exact starea zero în care se găsește sistemul. Orice fals în această evaluare va determina un construct pe fals și poate avea repercusiuni catastrofale asupra efectelor care se doresc a fi atinse prin aplicarea unei anumite strategii. Analiza pe parcursul derulării: În comparație cu pretestul, care ne dă o viziune de ansamblu asupra unei stări în care se găsește sistemul
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
de derulare al acestora, în cadrul unui tot unitar. Măiestria unui consilier PR constă tocmai din realizarea acestor îmbinări de elemente, derularea de strategii, pe acea empatizare cu mediul și curgere a diferitelor faze, în cadrul aceluiași tot unitar și crearea acelui construct de ansamblu, funcționabil și fluent care, în efectul final, să aducă un plus de imagine pozitivă sistemului organizator. Pe lîngă dezvoltarea și menținerea unor legături bune, pe bază de încredere reciprocă și de lungă durată cu sistemele dependente, orice sistem
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
plină de calități, dar sub haloul afectiv să dorim comunicarea cu aceasta. Din aceste considerente, considerăm că un consilier PR trebuie să dezvolte această latură afectiv-emoțională în relațiile interpersonale cu oamenii de presă. Trebuie avut în vedere că tot acest construct funcționează doar pînă la o anumită li-mită, peste care nu este voie să se treacă, pentru a nu fi înțeleși greșit. De asemenea, există și riscul ca, consilierul PR să se implice prea mult într-o anumită legătură, ceea ce
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
de către mass-media. Sistemele mici, cu un potențial financiar mai redus, nu-și pot permite luxul publicității prin mass-media. Din această cauză, pentru a se face cunoscute, sistemele mici trebuie să recurgă la alte metode și instrumente. Primul pas în acest construct este reprezentat de metoda observației. Consilierul PR al unui sistem mic va trebui să urmărească, constant și cu mare atenție, modul cum își mențin și își întăresc sistemele puternice imaginea. Consilierul PR va trebui să observe și cel mai mic
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
același rafinament și acuitate ambele tipuri de armonie a contrariilor, pură și impură. Armonia contrariilor impură este de regăsit în crearea Sufletului Universal și a Corpului Universal, unde recurge la termeni medii sau medietăți pentru a dobândi eternitate și inextricabilitate constructelor. Armonia pură este implicată în teoretizarea muzicii, la baza căreia se află sunetele ascuțit și grav, fără termeni medii, distanțându-se astfel de Platon, în uniones inconfusae dintre Corpul Universal și Sufletul Universal și sufletul uman-trup și în esența monadei
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
traumă, diagnosticul sindromului de stres posttraumatic nu reușește să descrie complexitatea felului în care oamenii reacționeaza în fața evenimentelor copleșitoare." Evenimentele traumatogene pun sub semnul întrebarii relațiile umane de bază și pot rupe atașamentele din familie, prietenie, dragoste și comunitate. Zguduie constructul sinelui care s-a format și este susținut în relație cu ceilalți. Ele slăbesc sistemele de credințe ce oferă înțeles experienței umane. Violează credința persoanei într-o ordine divină sau naturală și izolează victima într-o stare de criză existențială
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
complexitatea felului în care oamenii reacționează la experiențe copleșitoare". Modele teoretice Modelul social: Alterarea credințelor de bază Evenimentele traumatice pun sub semnul întrebării relațiile umane de bază. Ele violează atașamentele familiale, de prietenie, de dragoste și din cadrul comunității. Ele distrug constructul de sine format și susținut în relație cu ceilalți. Ele slăbesc sistemul de credințe care conferă sens experienței umane și destabilizează încrederea victimei într-o ordine naturală sau divină, izolând-o într-o stare de criză existențială. (Herman, 1992) Unul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
integreze schimbări majore în propria schemă cognitivă pentru a obține echilibrul afectiv. Informația nou obținuta prin intermediul evenimentului este repetată în mintea conștientă de mai multe ori, generând răspunsuri emoționale negative puternice. 3.2. Traumatismul vicariant Definirea conceptului și date științifice Constructul de traumatism vicariant, identificat și descris pentru prima dată de McCann și Pearlman (1990), este definit ca transformarea experienței interioare a specialistului ca urmare a angajamentului empatic față de supraviețuitorii evenimentelor traumatice și materialul lor traumatic (Saakvitne & Pearlman, 1996). Aceste reacții
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
asupra lumii. Acestea apar și devin ca răspuns la experiențele trăite. Diferențele bazelor teoretice determină și distincții în formularea simptomatologiei. Stresul traumatic secundar se centrează asupra simptomatologiei stresului posttraumatic în timp ce traumatismul vicariant apare ca proces de schimbare auto percepută. Ambele constructe presupun modificări cognitive și schimbări ale credințelor de bază ale celor afectați, dar Figley (1995) consideră că în uzura empatică, diagnostică este instalarea rapidă a simptomelor stresului posttraumatic. McCann și Pearlman (1990) susțin prezența simptomelor stresului posttraumatic, dar pun accentul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
urmare a expunerii cumulative la traumă de-a lungul timpului. Accentul este pus pe felul în care angajarea empatică regulată cu victime a diverse traume, afectează schemele cognitive ale specialistului, identitatea sa, credințele și spiritualitatea (Pearlman & Saakvitne, 1995). Cele două constructe se suprapun, fără însă a deveni identice. Pearlman și Saakvitne (1995) susțin că unele simptome sunt comune, dar că traumatismul vicariant diferă prin centrare și context, abordând individul ca întreg în relație cu tot cadrul și înțelesurile subiective ale traumei
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai scăzută. Deși Figley menționează uneori diferențele conceptuale generate de teoria constructivistă care stă la baza procesului de traumaizare vicarianta, el nu a precizat în ce măsură este de acord cu ideile avansate de Pearlman și Saakvitne cu privire la distincția dintre cele două constructe învecinate. Traumatizarea vicariantă pornește de la o abordare constructivistă a personalității în dezvoltare care are la baza premiza că sensul și relaționarea sunt părți integrante ale oricărei experiențe umane. Există diferențe și în populația folosită pentru investigarea și dezvoltarea celor două
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
o abordare constructivistă a personalității în dezvoltare care are la baza premiza că sensul și relaționarea sunt părți integrante ale oricărei experiențe umane. Există diferențe și în populația folosită pentru investigarea și dezvoltarea celor două concepte. Figley a început conturarea constructului de epuizarea compasiunii analizând reacțiile rudelor și prietenilor persoanelor traumatizate. Mai târziu, a lărgit aria potențialelor persoane afectate incluzând profesioniști din sănătatea mentală, asistenți sociali și alte categorii de specialiști care interacționează cu victime ale traumelor. McCann, Pearlman și Saakvitne
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Cu toate acestea conceptele diferă în profunzimea și natura schimbărilor discutate. Stresul traumatic secundar se centrează asupra simptomatologiei specifice sindromului de stres posttraumatic, având o instalare bruscă și invazivă și fiind construit în baza observației empirice. Traumatismul vicariant este un construct clădit în baza unei teorii, cu o instalare graduală, care determină schimbări profunde și permanente ale schemei cognitive. 3.3. Burnout Definirea conceptului și date științifice Burnout-ul este un construct care a fost folosit să descrie starea de epuizare emoțională
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
fiind construit în baza observației empirice. Traumatismul vicariant este un construct clădit în baza unei teorii, cu o instalare graduală, care determină schimbări profunde și permanente ale schemei cognitive. 3.3. Burnout Definirea conceptului și date științifice Burnout-ul este un construct care a fost folosit să descrie starea de epuizare emoțională și depersonalizare trăită uneori de cei implicați în profesii cu solicitări interpersonale. Conform lui Pines și Aronson (1988), burnout-ul este o stare de extenuare fizică, emoțională și mentală cauzată de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
simptomele nefiind conectate cauzelor reale. Persoana afectată de burnout poate identifica mai ușor sursele stresului. Cu toate acestea Figley (1995) raportează o rată de recuperare mai buna pentru stresul traumatic secundar. Există și studii care susțin diferența dintre cele două constructe. Schauben și Frazier (1995) au studiat specificul stresului resimțit de consilierii specializați pe problematica violenței sexuale. Au constatat că subiecții care aveau un procent mai mare de supraviețuitori ai traumelor sexuale între pacienții consultați prezentau mai multe simptome ale stresului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
schimb simptomatologia intruzivă și evitantă resimțită de terapeuți în legătură cu munca lor prezenta la unii dintre participanți un nivel clinic. În ciuda împărțirii didactice și a etichetelor stabilite pentru a numi o serie de simptome, există elemente comune în cazul celor două constructe și prin urmare uneori apar confuzii și păreri contradictorii cu privire la felul în care cele două concepte coexista, interacționează sau se conțin unul pe celalalt. Astfel Wicks (2006) în cartea sa "Depășirea stresului secundar în practica medicală" propune o abordarea diferită
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Figley (2002) prezintă stresul traumatic secundar și burnout-ul ca fiind componente ale epuizării compasiunii. Același autor definea în 1995 stresul traumatic secundar ca fiind sinonim cu uzura empatică. Nu este clar în ce fel aceasta din urmă a devenit un construct mai larg, capabil să conțină stresul traumatic secundar alături de burnout. Gentry et al. (2002) propun o abordare similară definind uzura empatică prin simptomele specifice sindromului de stres posttraumatic (STS) și cele ale sindromului de burnout. În ciuda acestor controverse, majoritatea cercetătorilor
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]