1,467 matches
-
mai frumos edificiu religios al Iașului și al țării. Din orice loc.. ar fi privită, apare înălțânduse în toată gloria sa, în toată măreția sa... dominând totul în jur. Pentru câteva clipe, toți am rămas într-o stare de profundă contemplație. Ctitorie a Mitropolitului Veniamin Costache ! rupse un coleg tăcerea. Da, așa e..! am murmurat toți într-un glas. Dar, de la prima piatră de temelie, pusă aici de Slăvitul Mitropolit, în 1883, i-a trebuit peste o jumătate de secol ca să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vie, a fost foarte impresionat, și de muzică, și de poezie... Eu eram subțirică, m-am dus repede până în beci să iau niște vin, ce știu eu, a fost fulgurat de gleznele mele albe și a scris o superbă poezie, "Contemplație. Domnișoarei Cortez": Era o podgorie, poate un han, Era și o hrubă acolo cu vin. Scobită-n adânc, cu trepte-n declin Era o podgorie, poate un han. și poate visam, dar cred că priveam Două glezne-n adânc, două
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ține seama de contextul ei zămislitor. Doar receptorii informați dinainte au posibilitatea de a „reface” (desigur, parțial) contextul apariției și intrării În lume a unei lucrări de artă. Iar această predispoziție se formează printr-un exercițiu serios de educație și contemplație. În al doilea rând, la nivelul unui muzeu apar noi relații de proximitate Între obiectele estetice, altele decât cele de origine, știut fiind faptul că, de multe ori, acestea figurau inițial de unele singure, Într-un teritoriu oarecum neutru (locuința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
utilizare și de uzufructare (nu și dreptul de posesiune sau de dispoziție). Au fost „prietenii spirituale” sau „nunți” prin intermediul cărora persoane binevoitoare au facilitat îndeplinirea unor importante obiective pentru Biserică cât și pentru societate. Ordinul franciscanilor minori se caracterizează prin contemplație unită cu activitatea practică și misionară, după exemplul Sfântului Francisc, care a dorit, de la început să aibă „lângă el un frate”, care să îi facă Oficiul. Oficiul se face cu Psaltirea și cu Breviarul. Dar accentul nu trebuie pus pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ei au depășit și au învins multe obstacole ivite în misiunile lor. Regula reprezintă scheletul Evangheliei, și ea trebuie trăită, exprimată: „Nu dorim nimic altceva decât pe Creatorul nostru, pe Răscumpărătorul și Mântuitorul nostru, singurul Dumnezeu adevărat”. În rugăciune și contemplație Francisc s-a dovedit a fi marele maestru: la rugăciunea domnească „Tatăl nostru” el a adăugat „Preasfânt”, iar după terminarea ei, a adăugat rugăciuni din Apocalipsa Sfântului Ioan. Pe frați el i-a învățat să se roage prin vechea metodă a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-l smulgă din tot ceea ce este sub cer, pentru ca eu să mor din iubire pentru iubirea Ta, așa cum Tu ai murit din iubire pentru iubirea mea”. Toată creația, însuflețită sau nu, devine însemn și mărturie a Domnului Cerului și Pământului. Contemplația mistică, „față către față”, a fost îndreptată către o punte de comunicare - fragil firișor - cu Marele Creator, Mângâietor, Răscumpărător și Salvator. Sărăcuțul știa să asculte, să prindă și să lege frânturi de gânduri, imagini, intuiții cu versete din Sfânta Carte
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
are pentru el un înțeles și o frumusețe...” (J. Renan) Spiritul lui Francisc luminează, pătrunzând adânc în conștiințe, prin marea lui simplitate și smerenie; el ne introduce direct în Școala cea adevărată a lui Cristos și a Sfântului Spirit, în contemplație, sărăcie și caritate. Iubirea de Cristos și iubirea de oameni, cer inimi eliberate de obsesia carierismului, a banilor și a concurenței. Doar așa ajungem la acea pace interioară, care ne poate face iarăși „copii ai lui Dumnezeu” aflați în armonie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
franciscană vibrează tonalitățile înalte ale rugăciunii afective din duioșia inimii rănite de suferințele Mântuitorului, dar și din bucuria luminoasă a Învierii Lui. „Cântecul fratelui Soare și al tuturor creaturilor”, „Simplă rugăciune”, „Laudă pentru toate orele” exprimă suav și sincer căldura contemplației mistice. Dar întâlnim și accente și nuanțe grave, cu adevărat geniale în această seninătate poetică, prin care întrezărim temeiuri adânci ale teologiei și misticii, îmbrăcate în cântece și imnuri. Împreună cu Fratele Pacific, venit din lumea trubadurilor de curte, „Poverello” a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de alăută, oriunde și oricând au răspândit cu multă dăruire și talent lumina lui Cristos. Cu certitudine știm că acolo unde există franciscani, există și marea poezie. Spiritualitatea franciscană și-a pus amprenta și asupra celorlalte arte. Dante, înseninat de contemplațiile teologice ale Sf. Bonaventura, vede în Paradis cum iubirea divină „mișcă Soarele și stelele”. Câtă frumusețe și ce poezie înaltă exprimă relația „înflăcărată” cu Clara, o altă Beatrice, dar ambele încercând să o urmeze pe Sfânta Fecioară Maria, „în care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
se împletesc mereu două mari iubiri: iubirea mistică față de Cristos și iubirea mistică față de oameni. Iubirile acestea predominante sunt garanția unui umanism autentic și de aceea spiritul franciscan este numit serafic. Totodată, acest spirit este adânc ancorat în realitate, îmbinând contemplația și autoperfecționarea cu acțiunea practică eficientă. Acest spirit are simplitate, firesc, umilință, caritate, bucurie și optimism în fața vieții. Pace și Bine. Pentru că franciscanii împart cu frații cei mai înstrăinați de societate (exemplul tipic este fratele - Lepros) și durerea, sărăcia sau
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bisericii, ca în perioadele trecute, se impune o organizare mai eficientă a acțiunilor și o colaborare constructivă. „Știința înseamnă putere”, spunea un filosof. Se impune să ne întoarcem din nou la izvoarele franciscane, și apoi să acționăm. Întâi se realizează contemplația și apoi activitatea practică. Operele Sfântului Francisc, a Sf. Bonaventura sau Gilberto de Tournai, Ugo Panziera de Prato, Roger Bacon, Duns Scot, Occam, pot fi citite și pe Internet. Suntem chemați să milităm pentru dreptate și adevăr într-o societate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să nu se certe nici între ei, nici cu alții”. Sfântul Francisc nu a spus nimic în plus față de cele afirmate de Cristos: totul se reduce la excluderea urii și la dorința de pace. Angajamentul franciscan, în afară de activitatea, bazată pe contemplație, se bazează pe promovarea noului. Acest imperativ presupune atragerea și formarea tineretului, pentru a putea fi pregătit pentru preluarea ștafetei. Cea mai mare lacună a fraternităților locale din teritoriul românesc este, cu siguranță, absența tineretului. Capitolul V - În umbra îngerilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dispuneau de un capital care astăzi lipsește: timpul. Se citea meditativ, se scria sistematic, cu voluptatea lucrului temeinic alcătuit. Merită să reflectăm la acest privilegiu psihologic pe care l-am pierdut pentru că, pe lângă donație pentru muzeu, în sine, întrevedem și contemplația filozofică, observația și meditația în condiții de calm (de "tihnă", cuvânt care este muribund). Muzeul, care a devenit onorabila instituție actuală, a animat acest stil creator de lucru. Este un prilej de a ne exprima la 160 de ani, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bine legată, cu trăsături puternice tăiate în planuri mari și aspre, dincolo de care sălășluia însă - intr-un plăcut și surprinzător contrast - un om timid și modest, cu o sensibilitate genuină, cu o fire domoală de moldovean autentic, dedat întru totul contemplației și visării, dar nelipsit de voința și perseverența necesare obiectivării în actul complex și dificil al creației artistice. La data înscrierii sale, Școala de arte din Iași se mai afla încă sub influența academismului pe care Gheorghe Popovici, profesor de
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
ele coboară „dintr-o zonă extrarațională pe care o putem sau nu numi «inconștient» (căci se Înțeleg foarte multe prin acest cuvânt)” (/161). Adâncind și luminând simbolul central al unei opere de artă, facilităm „Înțelegerea”, realizăm condițiile optime unei desăvârșite contemplații estetice. CAPITOLUL al IIIlea FORMELE SACRULUI ÎN HERMENEUTICĂ ȘI CREAłIA ARTISTICĂ A LUI M. ELIADE M. Eliade este cel dintâi care introduce În literatura română o problematică de tip existențialist, ceea ce vrea să spună, Înainte de orice, o intuiție globală a
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
natura sa metafizică. De aceea ea este și scump plătită. Revenit de unde a plecat, în peșteră, pentru a-i conduce și pe ceilalți în afara peșterii, unde se află el însuși, filosoful își pierde calitatea sa de filosof, om exclusiv al contemplației pure - theoria - pentru a deveni un om politic, angajat ca și conducător în procesul practic al acțiunii de eliberare a tuturor. Misiunea politică a filosofului și a filosofiei, așa cum le fixează Platon la vremea și pentru vremea sa, este una
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
desfășurarea dialogurilor: „discursurile-martor” din Banchetul sunt corelate în Phaidros cu discursul lui Lysias și critica socratică a acestui discurs. Brès vorbește în acest loc de „soluția platoniciană la problema iubirii” și o vede în trecerea de la iubire la Logos, de la contemplația iubirii (Banchetul) la logica iubirii (Phaidros). Mai întârzii aici asupra unui ultim aspect, unul tehnic și pe care îl văd născut în alegoria atelajului. Socrate trece de la nemurirea sufletului la felul lui de a fi, și pentru că o asemenea descriere
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ce privește tulburat, dar și cu intermitentă distanțare, reminiscențe ale copilăriei (Vedenii). Cărțile ulterioare, Orașele dezamăgite (1914), Neliniști (1927), Renunțările luminoase (1939), părăsesc într-o măsură recuzita simbolistă, poemele proiectând un peisaj sufletesc conturat de neliniști și aduceri-aminte, tristeți și contemplație. Într-un registru nedramatic, imaginația substituie banalului cotidian o lume de dincolo de realitate. Un volum antologic, Poeme (1967), cuprinde și câteva inedite. În istoriografia literară R. rămâne în primul rând prin studiul Eminescu și cultura franceză, din care publicase fragmente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
după cum spune Marian Popa, contemplarea e "un act solitar". După Bernardin de Saint-Pierre (care distinge "vederea de pasăre" din vârful munților și "vederi ale omului" pe cele din fundul văilor) criticul notează: "O perspectivă strivește și alta eliberează, printr-o contemplație echivalentă în dispersiunea până la atomizare sau cu ruga, care e concentrare absolută".25 În contemplarea eminesciană a "surelor văi de chaos" e o privire suverană 26 pe care doar lumina o poate da. Tablourile înfățișate de poet sunt jocuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cercului corespunzător eterului-simbolizat în alchimie prin cerc (...). Dialectica pătratului și cercului simbolizează dialectica pământului și cerului, al materialului și spiritualului"5. Această perspectivă asupra spațiului explică la M. Eminescu adâncimea viziunilor sale cosmice ("categoria departelui"E. Papu), dar și răceala contemplației de sfinx. Căci poetul a notat mai departe: "sfinxul e o-ntrebare și piramida un răspuns"6. Piramida-răspuns este fapta umană ridicată rebel spre cer, dar și un semn, din ev în ev, către "populii" din istorie: "Ca s-explic
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sunet din trecutul vieții..." (Trecut-au anii). Despre inutilitatea mormintelor "pentru cei morți, dar care folosesc la cei vii" scrie și un alt poet al cimitirelor Ugo Foscolo. Cu poetul Cărții mormintelor (Carme dei Sepulcri) Eminescu mai are în comun contemplația înaltă, dincolo de religios și patimă, "deschisă vast deasupra secolelor și spațiilor."26 Efectul prin care lucrează Eminescu asupra cititorului este rembrandian: el izbutește acolo unde timpul e încremenit și cere reculegere. Prin "îngroșarea progresivă a clarurilor", prin distribuția culorii care
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
plină de sevă și bogăție?"15 4. Întreaga schelărie a panoramelor cosmice, pe alocuri greoaie și cu scări întinse în gol, ar putea părea doar un "somptuos alai funerar al corpurilor cerești"16 privit comod prin țevăria unui telescop, o contemplație rece. Dar înaintând din schelă în schelă ești prins în maëlstromul sur și absorbant al nopții universului, zguduit pas cu pas și înfiorat. Eminescu "lucrează" cinematografic: aici un plan în ralanti prin "văile de mite", aici un prim-plan pe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a dialogului și participării drept medii în contextul dematerializării proiectului într-un proces social 258, Thomas Hirschhorn nu acordă un statut egal colaboratorilor săi, care devin mai curând "executori" ai lucrării decât co-creatori, expunându-le astfel marginalizarea ca obiect al contemplației exoticității 259. Claire Bishop identifică aceste imperative post-estetice și în cartea lui Grant H. Kester, Conversation Pieces: Community and Communication in Modern Art (2004), potrivit căruia arta consultativă și "dialogică" ar presupune o schimbare a înțelegerii artei de la privilegierea experiențelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
astăzi are aproximativ 276 de milioane de credincioși în întreaga lume. În centrul religiei nu se află un Dumnezeu personalizat, ci relația dintre umanitate și Divinitate. Accentul cade pe dezvoltarea personală a individului pentru o înțelegere profundă, prin meditație și contemplație, a naturii adevărate a vieții. Lumea fizică, tranzitorie, este guvernată de suferința cauzată de dorința de reîntrupare, deasupra căreia omul se poate ridica prin gândul bun, cuvântul bun, fapta bună, viața corectă, prin starea mentală adecvată care îi permite detașarea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și exprimare a identității religioase. Puternice, coezive, active, formalizate sau doar simbolic reprezentate, comunitățile religioase reflectă imaginea despre lume și despre univers a religiei care le însuflețește, fie că este vorba de teama față de o putere superioară și necunoscută, de contemplația mistică a unei Ființe supreme sau de revelația unui Dumnezeu care se oferă pe Sine ca jertfă. Importanța lor pentru individ și pentru societate se menține la un nivel ridicat datorită valorilor pe care le adăpostesc, a implicării în rezolvarea
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]