716 matches
-
pictură, sculptură, grafică, tapiserie, Iași. *** Anuală 1980 - Expoziție de artă plastică. Geogeta Podoleanu - Expoziția - Imaginea omului în creația artiștilor ieșeni contemporani - pictură, sculptură, grafică, Muzeul de Artă, Iași, 1981. *** Expoziția de pictură, sculptură, grafică, arte decorative, Iași, 1985. *** Artă ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie. București, 1985. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 131 129 *** Artă ieșeana contemporană, Chișinău 1990. *** Salonul de toamnă 1994 - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, Iași. *** Artă ieșeana contemporană - grafică
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Muzeul de Artă, Iași, 1981. *** Expoziția de pictură, sculptură, grafică, arte decorative, Iași, 1985. *** Artă ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie. București, 1985. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 131 129 *** Artă ieșeana contemporană, Chișinău 1990. *** Salonul de toamnă 1994 - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, Iași. *** Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură, Iași, mai 1995. Valentin Ciucă, Un secol de arte frumoase la Iași, Editura Art XXI Iași, 2004. Olga Rusu, Constantin Rusu, Violeta Lăcătușu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie. București, 1985. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 131 129 *** Artă ieșeana contemporană, Chișinău 1990. *** Salonul de toamnă 1994 - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, Iași. *** Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură, Iași, mai 1995. Valentin Ciucă, Un secol de arte frumoase la Iași, Editura Art XXI Iași, 2004. Olga Rusu, Constantin Rusu, Violeta Lăcătușu, Codrin Lăcătușu, Iași - Chipuri în bronz și piatră, Vasiliana, Iași, 2004. *** Salonul ART’IS, 2006
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
suprafață, în ultimul capitol, unde urâtul se manifestă pendulând între esență și aparență, prin ordinar, meschin, slăbiciune, josnic, obișnuit (mediocru), întâmplător, inevoluat, dezgustător, grosolan, ceea ce este mort și gol, hidos, absurd, scârbos, rău, fărădelege, fantomatic, diabolic și caricatură. În societatea contemporană oamenii se îndreaptă, mai cu seamă, către nonvalori și le ridică pe acestea la rang de artă. Negativismul din interiorul sufletului îl face pe om să-și creeze un mod de viață urât, să-l accepte ca pe o realitatate
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ionela Alexandra Răstoacă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_950]
-
Teatrul Național Expoziție Copilul și floarea Expune Portret de copil negru - ghips patinat Iași, Teatrul Național Expoziție de artă plastică Prezintă portretul actriței Aglae Pruteanu bronz 1984 Iași, Palatul Culturii Expoziție de artă plastică 1985 București, Sala Dalles Artă ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie A expus sculpturile: Muntele - ghips patinat, Ecoul și Imn - teracota, Sărbătoare - bronz Iași, Sala Victoria Expoziție de pictură, sculptură, grafică, arta decorativă Expune două lucrări: Dans și Qvadriga Victoriei ghips patinat 1990 Chișinău Expoziția - Artă ieșeana
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
pictură, sculptură, grafică, tapiserie A expus sculpturile: Muntele - ghips patinat, Ecoul și Imn - teracota, Sărbătoare - bronz Iași, Sala Victoria Expoziție de pictură, sculptură, grafică, arta decorativă Expune două lucrări: Dans și Qvadriga Victoriei ghips patinat 1990 Chișinău Expoziția - Artă ieșeana contemporană LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 21 19 1994 Iași, Muzeul de Artă Salonul de toamnă - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă 1995 Palatul Culturii, Muzeul de Artă Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură Expune
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Expoziția - Artă ieșeana contemporană LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 21 19 1994 Iași, Muzeul de Artă Salonul de toamnă - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă 1995 Palatul Culturii, Muzeul de Artă Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură Expune lucrări în teracota: Germinație, Dans, Ecoul, Primăvara, Opaiț, Scoică 1998 Iași, Muzeul de Artă Salonul ART ’IS 1999 Participa la Concursul Național de pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, N.N.Tonitza la Bârlad, unde i s-a acordat
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
pictură, sculptură, grafică, tapiserie, Iași. *** Anuală 1980 - Expoziție de artă plastică. Geogeta Podoleanu - Expoziția - Imaginea omului în creația artiștilor ieșeni contemporani - pictură, sculptură, grafică, Muzeul de Artă, Iași, 1981. *** Expoziția de pictură, sculptură, grafică, arte decorative, Iași, 1985. *** Artă ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie. București, 1985. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 131 129 *** Artă ieșeana contemporană, Chișinău 1990. *** Salonul de toamnă 1994 - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, Iași. *** Artă ieșeana contemporană - grafică
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Muzeul de Artă, Iași, 1981. *** Expoziția de pictură, sculptură, grafică, arte decorative, Iași, 1985. *** Artă ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie. București, 1985. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 131 129 *** Artă ieșeana contemporană, Chișinău 1990. *** Salonul de toamnă 1994 - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, Iași. *** Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură, Iași, mai 1995. Valentin Ciucă, Un secol de arte frumoase la Iași, Editura Art XXI Iași, 2004. Olga Rusu, Constantin Rusu, Violeta Lăcătușu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie. București, 1985. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 131 129 *** Artă ieșeana contemporană, Chișinău 1990. *** Salonul de toamnă 1994 - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, Iași. *** Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură, Iași, mai 1995. Valentin Ciucă, Un secol de arte frumoase la Iași, Editura Art XXI Iași, 2004. Olga Rusu, Constantin Rusu, Violeta Lăcătușu, Codrin Lăcătușu, Iași - Chipuri în bronz și piatră, Vasiliana, Iași, 2004. *** Salonul ART’IS, 2006
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
finală a țarului”. Așadar, dacă ar fi să definim actul de la Luțk, am înclina să-l denumim diploma de protecție care garanta Moldovei integritatea teritorială și deplina autonomie. În felul acesta au calificat actul lui Dimitrie Cantemir și surse străine contemporane neutrale, ca cea din 16 iunie 1711 din lagărul de la Urlați al lui Brâncoveanu: „Princeps Moldaviae protectionen Czari acceptavit”. Privită din alt punct de vedere, diploma poate fi socotită și o adevărată lovitură de stat, prin instituirea domniei ereditare și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se conformează, riscă închisoarea sau moartea. Este deci important, pentru acei care trăiesc și mor într-o societate media și de consum, să învețe să-i înțeleagă, să-i interpreteze și să-i critice sensurile și mesajele. În cultura media contemporană, mijloacele dominante de informare și deconectare sînt o sursă profundă și adesea prost percepută de pedagogie culturală: ele contribuie la educarea noastră, arătîndu-ne cum să ne comportăm și ce să credem, să simțim, să gîndim, ce să ne sperie și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai comprehensive care să teoretizeze efectele contradictorii ale culturii media. Teoriile culturii și ale mass-mediei pot fi cel mai bine analizate, cred, prin studii specifice ale fenomenelor concrete contextualizate în sfera vicisitudinilor societății și istoriei contemporane. Astfel, analizarea culturii media contemporane indică realizarea unor studii despre cum sînt produse artefacte specifice de către industriile culturii, artefacte care reproduc discursuri sociale întipărite în conflictele și mișcările-cheie ale momentului. Aceasta implică analizarea modului în care texte populare, filme precum Rocky și Rambo, muzica rap
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au fost concepute în cursul unui moment istoric specific, acela al triumfului conservatorismului în SUA și în majoritatea democrațiilor capitaliste din Vest. În consecință, după stabilirea viziunii mele asupra tipului de studiu cultural și teorie socială necesare înțelegerii culturii media contemporane, într-un capitol introductiv asupra războaielor teoretice și culturale din ultimii ani, în capitolul 2, examinez strategiile și ideologia filmului hollywoodian în era Reagan și demonstrez că filmele populare reproduceau discursurile hegemonice conservatoare ale perioadei. Acest studiu aplică și amplifică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturale într-o teorie critică revizuită a culturii și a mass-mediei. O asemenea reconstruire a proiectului clasic al Școlii de la Frankfurt ar moderniza teoria critică a societății și eforturile sale în domeniul criticii culturale, prin includerea unor linii de dezvoltare contemporane ale teoriei sociale și culturale în această tentativă de teorie critică. În plus, dihotomia propusă de Școala de la Frankfurt între cultura "înaltă" și cultura "comună" este problematică și ar trebui înlocuită cu un model care descrie cultura ca spectru și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de cod "Sundown" semnifică lipsa luminii, echivalentă culorii negre, valorizată negativ în iconografia rasistă. Fără îndoială, Top Gun prezintă în principal o elită albă, lipsită de identitate etnică, caracteristică filmelor de război clasice de la Hollywood și multor filme de război contemporane (de exemplu, Băieții din Compania C, Platoon, Heartbreak Ridge). Se poate spune, deci, că prin imagine și construcție narativă doctrina Reagan din anii '80 este ideologic infuzată de zîmbetul cuceritor al lui Tom Cruise și eroismul militar este prezentat ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
istoria pentru a interpreta textele, dar și textele pentru a interpreta istoria. O asemenea abordare duală permite o înțelegere profundă a relațiilor multiple dintre text și context, dintre cultura media și istorie. Critica pe care o aplic asupra culturii media contemporane va încerca să sugereze că hegemonia ideologică în societatea americană contemporană este complexă, constantă, în permanență pusă sub semnul întrebării. Hegemonia este negociată și renegociată și este vulnerabilă la atac și subversiune. În anii din urmă, hegemonia politică a Noii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
publicată de Hal Foster, intitulată Antiestetica (1983), iar cartea lui Mark Berman asupra modernității și culturii moderne, intitulată All that is Solid Melts in to Air (1982), se vede undeva pe o masă. Cele două cărți menționate formulează atitudini estetice contemporane opuse (modernism vs postmodernism). Consider că Linklater își propune să combine strategii estetice moderne și postmoderne și că filmul se plasează, așadar, între cele două curente 20. În plus, viziunea din Slacker a unei vieți cu multiple alternative, în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a televizorului folosit drept calmant, doică și tutore de o generație de părinți pentru care cultura media reprezenta un mediu firesc și un element constitutiv al vieții cotidiene. Filmul prezintă dezintegrarea subiectului rațional și, probabil, sfîrșitul "iluminismului" în cultura media contemporană. Beavis și Butt-Head reacționează în mod visceral la video-clipuri, rînjind la vederea diferitelor imagini, apreciind scenele de sex și violența drept "cool", în vreme ce orice complexitate ce presupune un act de interpretare este catalogată ca "nasoală" (sucks). Lipsiți de orice formă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
construire a imaginii pentru a-și vinde produsele. Robert Goldman descrie o campanie Reebok care a eșuat (în 1992), iar în 1993, firma Levi's a dus o campanie care prezenta fragmente de imagini și cuvinte fără legătură, aparținînd scenei contemporane, simbolul produsului fiind în subtext ca un fragment în plus, obligîndu-l pe spectator să-și dea seama ce marcă anume era promovată; acesta este, presupun, un mod eficace de a aduce numele mărcii în mintea privitorului, ceea ce este în fapt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teoretică de avangardă a momentului. Pentru mulți entuziaști, lucrările lui William Gibson, Bruce Sterling, Rudy Rucker, John Shirley, Greg Bear, Lewis Shiner și alții au oferit imagini extrem de interesante, precum și o nouă formă de explorare a culturii media și tehnologice contemporane. În special volumul lui William Gibson, Neuromancer (1984), a fost receptat ca unul dintre cele mai importante romane din ultimii ani, un text-cheie al mișcării cyberpunk. Într-adevăr, Neuromancer a fost un debut literar strălucit și a cîștigat cîteva premii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sînt ubicue. Structura de putere tradițională, instituțiile tradiționale au pierdut controlul în acest ritm al schimbării." (Sterling, 1986: XII) Literatura cyberpunk oferă un răspuns la această stare de lucruri, o încercare de a jalona realitățile tehnologice, sociale, politice și culturale contemporane, surprinzînd schimbările spectaculoase, intensitatea și dinamismul, dar și noile posibilități și noile amenințări la adresa ființei umane. Ca atare, ca și teoria și cultura postmodernă, proza cyberpunk reprezintă o reacție la proliferarea explozivă a tehnologiei și a culturii de masă, pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nu au o atitudine critică față de aceste mijloace de comunicare și nu sînt "alfabetizate" din punct de vedere media. Ca urmare, dezvoltarea acestei calități legate de cultura media impune dezvoltarea unor strategii explicite de pedagogie culturală, iar școlile de teorie contemporane dominante precum Școala de la Frankfurt, studiile culturale și majoritatea teoriei postmoderniste nu au reușit să dezvolte o pedagogie critică media 1 . În cercurile care se ocupă de educație este în curs dezbaterea axată pe problema identificării domeniului pedagogiei media, existînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
retoricii care explorează, în termeni teoretici și practici, implicațiile unei teorii care divorțează de constrângerile concepției platoniciene"646. Din punct de vedere teoretic, retorica critică "examinează dimensiunile dominării și ale libertății"647, așa cum acestea se manifestă în "lumea relativizată"648 contemporană. Din acest motiv, explică McKerrow, prima parte a analizei sale reprezintă o analiză strict teoretică a celor două concepte: "critica dominării" și "critica libertății"649. Critica dominării, argumentează criticul, are (în vedere) un țel emancipativ, pe care, desigur, își propune
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
unei singurătăți eminesciene, însoțită de ideea curgerii timpului: "în nopti clinchetitoare să stau și să contemplu/ Singurătatea lunii și plânsul ei enorm/ Reverberat în nouri, ca-n murii unui templu/ Pe când viața-mi trece și turmele îmi dorm". Fiind o contemporană desăvârșită, creațiile Anei Blandiana se caracterizează, prin sinceritate și rafinament, construindu-și propria reacție, în fața lumii: una esențialmente culturală, livrescă, a citatului intertextual și a parafrazei, încorporând, în propriul text, fragmente de text și experiențe ale altora, și ale sieși
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]