1,993 matches
-
într adevăr nu a fost un fiasco, dar succesul de care s-a bucurat la premiera nu s-a mai repetat. Opera va mai adună nu mai patru reprezentații înainte de a fi scoasă de pe afiș. În scrisoarea adresată de Verdi Contesei Giuseppina Appiani, imediat după premieră, acesta scria: ”Slavă Cerului, s-a comis. Alzira a fost pusă în scenă. Tare mai sunt cumpliți acești napolitani, dar în final au aplaudat. Bishop adunase un grup care cu orice preț ar fi dorit
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ducelui de Mantua (bariton); Gilda, fiica lui (soprana); Ducele de Mantua, un mare vânător de fuste (tenor); Sparafucile, un asasin la ordin (baș); Maddalena, sora acestuia (mezzo soprana); Contele Monterone, (bariton); Giovanna, doica Gildei (mezzo-soprana); Marullo, (bariton); Contele Ceprano, (baș); Contesă Ceprano, (soprana); Matteo Borsa, (tenor); Un paj, (mezzo-soprana); curteni, halebardieri, cavaleri Actul 1 Tabloul 1. Marea sala de bal a castelului ducelui de Mantua. După un preludiu de o mare forță dramatică, cortina se ridică introducăndu-ne în marea sală a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a reușit să descopere unde locuiește, dar nu a putut afla numele ei. În același timp nici față nu-i cunoaște numele. Borsa îi atrage atenția Ducelui asupra unui grup de femei care traversează cameră alăturată. Printre ele se află Contesă Ceprano pe care Ducele o admiră foarte tare, desi cu un aer neserios și vesel, isi proclama principiile lui ușuratice în materie de femei (Questa o quella per me pari sono). În timp ce dansatorii sunt angrenați într-un menuet, femeile avansează
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
foarte tare, desi cu un aer neserios și vesel, isi proclama principiile lui ușuratice în materie de femei (Questa o quella per me pari sono). În timp ce dansatorii sunt angrenați într-un menuet, femeile avansează și Ducele se îndreaptă direct spre Contesă și își exprimă regretul că aceasta părăsește bălul. Ducele îi oferă brațul pentru a o conduce spre ieșire.Contele de Ceprano, care a urmărit de departe scenă, este abordat de bufonul curții, Rigoletto, un cocoșat diform, care își bate joc
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a descoperit că Rigoletto are o amantă. Toți îl urăsc pe Rigoletto, dar înainte de a apuca să comenteze această noutate șocantă, Ducele revine urmat de Rigoletto. Atunci cand Ducele, iritat de prezență Contelui Ceprano, care îl incomodează în flirtul sau cu Contesă, își manifestă nemulțumirea, Rigoletto îi sugerează să o răpească pe Contesă sau să-l ucidă pe Conte. Propunerile bufonului nu sunt pe placul Ducelui care îl sfătuiește pe acesta să fie mai puțin agresiv. În corul care urmeaza Borsa împreună cu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Rigoletto, dar înainte de a apuca să comenteze această noutate șocantă, Ducele revine urmat de Rigoletto. Atunci cand Ducele, iritat de prezență Contelui Ceprano, care îl incomodează în flirtul sau cu Contesă, își manifestă nemulțumirea, Rigoletto îi sugerează să o răpească pe Contesă sau să-l ucidă pe Conte. Propunerile bufonului nu sunt pe placul Ducelui care îl sfătuiește pe acesta să fie mai puțin agresiv. În corul care urmeaza Borsa împreună cu Ceprano și ceilalți curteni promit să se răzbune pe bufon. Rigoletto
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Ceprano. Conspiratorii celebrează deja răzbunarea iminentă. Puțin timp după ce trec zidul se aude vocea Gildei strigând după ajutor, dar Rigoletto, pe care bandă aplicată îl face nu numai orb ci și surd, crede în continuare că participa la răpirea Contesei Ceprano. Când își va duce mâinile la ochi, va realiza că el fusese legat la ochi. Smulgăndu-și mască își va da seama că se află în curtea propriei sale case și găsește doar o eșarfă căzută din mâinile Gildei în timpul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
al fiicei sale, Rigoletto realizează, zdrobit de durere, ca teribilul blestem a lui Monterone s-a împlinit. Principalele arii din opera Rigoletto Aria Questa o quella - din actul I, scena I Rezumat : După ce mărturisește că dorește să o cucerească pe Contesă Ceprano, Ducele declară că pentru el toate femeile sunt la fel și că este dezgustat de soții geloși. Aria Pari siamo - din actul I, scena 2 Rezumat : După ce l-a întâlnit pe Sparafucile, un asasin plătit, Rigoletto face o paralelă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Don Carlo ; Rodrigo, (bariton), Marchiz de Posa, prietenul lui Don Carlo; Eboli, (mezzo-soprana), prințesa; Marele Inchizitor (baș); Contele de Lerma, (tenor), ambasadorul Spaniei; Deputați din Flandra, (bași); O voce din Ceruri, (soprana); Stafia Împăratului Carol al V-lea (baș); Contesă de Aremberg (rol mut); Curteni și doamne de la Curtea Regelui Franței și cea a Regelui Spaniei; tăietori de lemne (numai în versiunea în 5 acte); gărzi, paji, călugări, ofițeri ai Inchiziției, soldați. Actul I Pădurea de la Fontainebleau, anul 1559. În cadrul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Oricum, Elisabeta îl tratează cu o indiferență rece, ceea ce îl aduce pe Carlo la disperare. El pleacă în grabă. Tocmai sosește Filip care este furios că o găsește pe Elisabeta singură, fără doamnele sale de companie. El o acuza pe Contesă de Aremberg de a-si fi neglijat îndatoririle și o expediază în Franța. Elisabeta, înainte de a părăsi scenă împreună cu întrega Curte, încearcă să o consoleze pe exilata ( Non pianger, mia compagna,). Rodrigo, care era de obicei rar văzut în mijlocul curtenilor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mă chère compagne (Non pianger, mia compagna) - din actul ÎI, scena 2 Rol : Elisabeta de Valois, Regina Spaniei Voce : soprana Fach : spinto Loc de desfășurare : La porțile mănăstirii Sân Giusto, Madrid, Spania, 1559. Rezumat : După ce Filip a expulzat-o pe Contesă de Arembereg pentru motivul că a lăsat-o pe Regina neasistata, Elizabeta îi spune acesteia că, în ciuda faptului că părăsește Spania, Contesa nu va dispare niciodată din inimă ei. Regina îi cere să transmită salutul ei țării sale natale, Franța
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Loc de desfășurare : La porțile mănăstirii Sân Giusto, Madrid, Spania, 1559. Rezumat : După ce Filip a expulzat-o pe Contesă de Arembereg pentru motivul că a lăsat-o pe Regina neasistata, Elizabeta îi spune acesteia că, în ciuda faptului că părăsește Spania, Contesa nu va dispare niciodată din inimă ei. Regina îi cere să transmită salutul ei țării sale natale, Franța, după care îi dăruiește la despărțire un inel. Non pianger, mia compagna, Non pianger, mia compagna, non pianger, no lenisci îl tuo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
al speciei lor. Aflată la Paris, În salonul prințesei de Volkonski, Lady Morgan rememorează un episod picant: apariția unui dandy londonez care provoacă uluirea tuturor. „De parcă fi fost vorba despre un ornithorynchus paradoxus!” Contrariată de stilul insolent al englezului, o contesă Îi cere lămuriri autoarei: „«Dar ce Înseamnă toată povestea asta?» La care eu i-am răspuns: «E un dandy!». «Un dandy, repetă ea. Un dandy! Deci un fel de gen pentru voi, englezii». «Nu, i-am Întors eu vorba. Mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În puteri, să-i definesc un dandy, Întrebând-o dacă nu cumva el Își găsește ceva asemănător În societatea franceză. La care ea mi-a răspuns: Firește că da, mon dieu. Tinerele noastre ducese sunt aproape niște dandy»”1. Marea contesă pare a nu Înțelege prea bine despre ce este vorba, deoarece va mai curge multă cerneală până când cercetătorii să poată hotărî dacă există un dandysm feminin sau nu. Important e Însă că atunci, la 1817, cuvântul dandy intră, poate pentru
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nou „membru al tribului”. Secvența se desfășoară la câteva zile distanță, În sălile unui somptuos hotel, proprietate a baronului Denon, cunoscut amator de exotisme. Unul dintre invitați, tânăr diplomat (tot englez), sfidează cu vestimentația și prin Întreaga sa atitudine prinți, contese, ducese, dar mai ales prețioasele piese din colecția de rarități orientale a gazdei. Trece afectat și sfidător, afișând „o indiferență nonșalantă”, care-l face În final pe baron să exclame, oarecum flatat că a avut un invitat atât de exotic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În același veac al XVII-lea, bizarul François Timoléon, abate de Choisy, prins În scandaloase afaceri de amor și Într-atât de efeminat, Încât travestiurile sale ajung să nu mai surprindă pe nimeni. Deși uneori dorește să i se spună „contesa de Barres”, Memoriile Îi sunt semnate bărbătește, François Timoléon de Choisy. Deloc Întâmplător, cele mai gustate pasaje Îi sunt Închinate lui Lauzun, „omulețul insolent” și seducător: „Niciodată un om nu a știut să se plieze atât de bine la toate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Înțeleasă, Încât o aristocrată se Îmbrăca În fața servitorilor ei, ca și cum aceștia ar fi fost niște animale și nu se dezonora șterpelind banii burghezilor (a se vedea În acest sens conversația ducesei de Tallard din ultima lucrare a dlui Barrière); sau contesa d’Egmont, care nu socotea că săvârșește o infidelitate iubind un om de rând; sau doamna de Chaulnes, care susținea că o ducesă nu avea vârstă pentru un plebeu, În timp ce pentru dl Joly de Fleury cele douăzeci de milioane de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
general documente și material inedit privitor la români, descoperit în arhive din Roma, precum: Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII-XVIII (G. Călinescu), I Paesi Romeni in una serie di „Avvisi” della fin del Cinquecento (N. Buta), La contesa tra Gabrielle Báthori e Radu Șerban vista dalla Corte di Vienna (Ion Moga), Una relazione manoscritta italiana sulla rivoluzione di Tudor Vladimirescu (D. Găzdaru) etc. Mai colaborează Virginia Vasiliu, Claudio Isopesco, Constantin Radu, Anton Mesrobeanu, M. Berza, Aurel Decei, G.
DIPLOMATARIUM ITALICUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286792_a_288121]
-
Plăieșul logofăt mare, Iași, 1876; ed. (Amore e giustizia), tr. Cornelia Codrescu, Napoli, 1878. Traduceri: Chr. von Schmid, Istoria tânărului Enric de Aizenfels sau Modul cum învață un copil răpit din leagăn de către tâlhari a cunoaște pe Dumnezeu, Iași, 1838; Contesa Dash, Mihail Cantemir, moldovanul, Iași, 1851; [Autor neidentificat], Zamfira. Solitarul, Iași, 1852; Harriet Beecher Stowe, Coliba lui Moșu Toma sau Viața negrilor în sudul Statelor Unite din America, I-II, pref. M. Kogălniceanu, Iași, 1853; [E. Scribe, H. Berthand, A. des
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
Return and Revolution, New York, 1991; Belligerence, Minneapolis, 1993; Road Scholar. Coast to Coast în the Century, New York, 1993; The Muse Is Always Half-Dressed în New Orleans and Other Essays, New York, 1995; Zombification, New York, 1995; The Blood Countess, New York, 1995; ed. (Contesă sângeroasă), tr. Cornelia Bucur, București, 1997; The Dog with the Chip în his Neck, New York, 1996; Alien Candor. Selected Poems. 1970-1985, Santa Roșa, 1996; ed. bilingva (Alien Candor - Candoare străină. Poeme alese 1970-1996), îngr. și tr. Ioana Ieronim, București, 1997
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
preluată de către un scriitor recunoscut și republicata, două secole mai tarziu. După moartea prematură a prințului Henric, preferatul regelui a primit funcția de Secretar de încredere al regelui. Pentru a complica și mai mult situația, Carr s-a îndrăgostit de Contesă de Essex, cu care s-a și căsătorit, cheltuielile de nuntă fiind suportate de rege. Infidelitatea contelui nu s-a rezumat numai la noua soție și la rege. Cea mai notabilă relație amoroasă a avut-o cu scriitorul Thomas Overbury
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
n-am auzit o voace mai clară, care striga ca o amerințare în fundul sufletului meu." Fugi! Aleargă! " striga voacea din mine și eu zburam mai mult decât mergeam. - E Iulia încă deșteaptă? întrebai pe-un servitori ce-mi ieși înainte. - Contesa? întrebă el. - Da, da, contesa!... - Contesa e desigur încă deșteaptă, căci a trămis de-abia de cinci minute nu știu unde pe camerieră. {EminescuOpVIII 572} Eu alergai în camera soției mele. Iulia sta într-un jeț înaintea toaletei sale, ca și când n-ar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai clară, care striga ca o amerințare în fundul sufletului meu." Fugi! Aleargă! " striga voacea din mine și eu zburam mai mult decât mergeam. - E Iulia încă deșteaptă? întrebai pe-un servitori ce-mi ieși înainte. - Contesa? întrebă el. - Da, da, contesa!... - Contesa e desigur încă deșteaptă, căci a trămis de-abia de cinci minute nu știu unde pe camerieră. {EminescuOpVIII 572} Eu alergai în camera soției mele. Iulia sta într-un jeț înaintea toaletei sale, ca și când n-ar fi auzit venirea mea. - Mulțămescu-ți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
clară, care striga ca o amerințare în fundul sufletului meu." Fugi! Aleargă! " striga voacea din mine și eu zburam mai mult decât mergeam. - E Iulia încă deșteaptă? întrebai pe-un servitori ce-mi ieși înainte. - Contesa? întrebă el. - Da, da, contesa!... - Contesa e desigur încă deșteaptă, căci a trămis de-abia de cinci minute nu știu unde pe camerieră. {EminescuOpVIII 572} Eu alergai în camera soției mele. Iulia sta într-un jeț înaintea toaletei sale, ca și când n-ar fi auzit venirea mea. - Mulțămescu-ți, Doamne
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
car de fân cu miros tare”. Tonul incendiar al lui Aron Cotruș e anticipat în fraze sacadate: „Cerul e roșu.../ Arde. Arde ori renaște lumea moartă...” (Viitorul). Un ciclu de poeme cu mai multă culoare relevă o tendință imagistică modernă. Contesa cu ochi albaștri stă „pe-un scaun de argint” (Din versurile triste: Annie), în jurul mesei de aur cântă țigani negri din lăute roșii, în parcul verde luminează crini albi. Impresiile în decor alpestru din Baladă ardeleană sunt întrerupte de ecouri
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]