1,040 matches
-
obținut colaborarea a numeroși importanți artiști ai avangardei europene, Ion Vinea anunța că: „Vom primi cronici, articole critice și literare, desene, clișee, gravuri inedite (...) de la grupul scriitorilor unguri refugiați la Viena, strînși în jurul revistei Mà”. Numărul 46 (mai 1924) al Contimporanului — deschis cu „Manifestul activist către tinerime“ — dedică o pagină întreagă (12) „noii poezii maghiare”. Două poeme moderne cu tentă depresivă (traduse de Vinea), ambele avînd în loc de titlu numele autorilor — Kassák Lajos, respectiv Támas Aladár —, sînt ilustrate cu un desen „simultaneist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
maghiare. Poezie de idei susținute de un puternic sentiment al vieții integrale”. O altă notiță consemnează expunerea la Galeria Sturm din Berlin a „operilor constructiviste ale pictorului și poetului maghiar Lajos Kassák”. La aceeași rubrică, dar în numărul 47 al Contimporanului (pe a cărui copertă apare un Linoleum de L. Kassák), o nouă informație despre Ma indică un contraserviciu maghiar: „versuri de I. Vinea, traduse de Tomas (sic) Aladar și gravuri de Marcel Iancu”. Alături — o consemnare a revistei lui Herwarth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
primitivismul” nud: „La urmă, «colindele românești» al căror titlu îl înțelegem mai mult ca pretext. Ele înseamnă evoluția marelui compozitor de la mecanica amplă, lipsită de anecdotă și melodie a modernilor de pînă mai eri la primitivismul lipsit de ascunzișuri al contimporanilor celor mai recenți. Constructivismul distilat pînă la cristale. Ne-au amintit Petrușka a lui Stravinski, Poèmes de cairelle ale lui Milhaud etc.”. În numărul 50-51 al Contimporanului, „Catalogul expoziției Contimporanul” menționează participarea ungară pe a doua poziție (după Polonia). „Unicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
melodie a modernilor de pînă mai eri la primitivismul lipsit de ascunzișuri al contimporanilor celor mai recenți. Constructivismul distilat pînă la cristale. Ne-au amintit Petrușka a lui Stravinski, Poèmes de cairelle ale lui Milhaud etc.”. În numărul 50-51 al Contimporanului, „Catalogul expoziției Contimporanul” menționează participarea ungară pe a doua poziție (după Polonia). „Unicul reprezentant este Ludovico (sic!) Kassák, prezent cu 5) aq. Construcție diagonală, 6) aq. Construcție spațială, 7) aq. Tablou arhitectonic”, cifrele indicînd numărul de catalog al lucrărilor. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de pînă mai eri la primitivismul lipsit de ascunzișuri al contimporanilor celor mai recenți. Constructivismul distilat pînă la cristale. Ne-au amintit Petrușka a lui Stravinski, Poèmes de cairelle ale lui Milhaud etc.”. În numărul 50-51 al Contimporanului, „Catalogul expoziției Contimporanul” menționează participarea ungară pe a doua poziție (după Polonia). „Unicul reprezentant este Ludovico (sic!) Kassák, prezent cu 5) aq. Construcție diagonală, 6) aq. Construcție spațială, 7) aq. Tablou arhitectonic”, cifrele indicînd numărul de catalog al lucrărilor. La rubrica de „note
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unei publicități uimitoare, întreprinderile (bancă și industrie) și bogătașii unguri de acolo știu cum se susține o mișcare culturală. De aceea, pe teritoriul nostru, activitatea artistică a minoritarilor e incomparabil superioară activității românești”. Notița arată, pe de o parte, admirația Contimporanului față de mecenatul „bogătașilor unguri”, cîtă vreme acesta e pus în slujba susținerii „artei noui”. Faptul indică, o dată în plus, atitudinea estetică și constructivă — nu doar constructivistă — a revistei lui Vinea și Iancu, departe de dogmatismul „antiburghez” atribuit avangardelor. Finalul notiței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
avangardă la Budapesta, după exilul din 1919: „365, director Támas Aladár, Budapest. Arta nouă fusese interzisă și exilată de guvernele amiralului Horthy. Salutăm prima revistă de avangardă la Budapesta”. Preocupările pentru arta nouă maghiară se amplifică în numărul 59 al Contimporanului (28 mai 1925), care găzduiește cel mai consistent grupaj dedicat acesteia. Pe prima pagină — un articol sintetic despre „Arta nouă în Ungaria“, semnat de Lajos Kassák, un poem intitulat „49“ al aceluiași și un poem fără titlu de Aladár Támas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
loc tot ca urmare a expatrierii lor în „centre” de vizibilitate publică și de influență artistică europeană, în special la Paris și Berlin (v. cazurile unor Tzara, Iancu, Matiss-Teutsch, Brâncuși, Fondane, Voronca, mai tîrziu Ionesco). Ca și colegii lor de la Contimporanul, avangardiștii maghiari își asumă un credo integrator, nerestrictiv: „Noi nu aparținem unui crez limitat sau unei școli. Arta nouă nu înseamnă pentru noi o asociație de cuvinte clasificatoare, ci o nouă formă de exprimare a unui nou tip omenesc”. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Le mouchoir de nuages a lui Tzara, despre separarea dintre revoluția artistică și cea politică, dublată însă de dorința înființării unui partid al artiștilor și, în fine, despre dorința novatorilor unguri de a iniția în Transilvania acțiuni avangardiste cu sprijinul Contimporanului: „De un an am organizat la Budapesta o grupare de artă nouă, zisă Uj Fold (Pămîntul nou), cu care am întreprins o acțiune artistică întinsă. Cu serate literare am cucerit adevărate succese. La poesie de 5 continents a fost una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai sînt vreo cîțiva scriitori, arhitecți și poeți cari formăm un singur gînd, o singură voință. — Dorim să facem în Transilvania care a fost creerul Ungariei, o serie de manifestări de artă nouă la cari sperăm ca și cei de la Contimporanul să ne dea un semn de frăție artistică”. Noi informații despre relațiile cu grupările artistice radicale maghiare sînt consemnate în numărul 75 (aprilie 1927), cu referire specială la revista budapestană ÚJ Föld: „Új Föld din Budapesta. Materialul bogat și interesant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nr. 76). Ecouri poloneze Dacă ecourile avangardei maghiare în România privesc în special poezia (și, în mai mică măsură, artele plastice), lucrurile stau altfel în ce privește avangarda poloneză. Revistele românești de avangardă din anii ’20 (și, de această dată, în special Contimporanul) consemnează apariții de reviste și manifestări artistice poloneze, ponderea avînd-o, aici, artele plastice, sculptura și, în special, arhitectura, mult mai puțin poezia. Numărul 45 semnalează revista Blok din Varșovia cu o mențiune „constructivistă” (Blok Henry Stazewski. ul. Wspolna 20 m.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
arhitectura, mult mai puțin poezia. Numărul 45 semnalează revista Blok din Varșovia cu o mențiune „constructivistă” (Blok Henry Stazewski. ul. Wspolna 20 m. 39 Warșovia. L’art l’oeuvre d’un effort colectif, volontaire, conscient). Numărul 48 (octombrie 1924) al Contimporanului — imediat următor celui dedicat avangardei maghiare — reproduce, pe o întreagă pagină, un articol semnat de artistul plastic M. Szczuka, „Mișcarea artistică în Polonia“. Tradus defectuos, textul (datat „Warșovia, 1924”) este un portret fizionomic și o istorie comprimată a artei moderne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Teutsch et une traduction litterale d’un poème de Vinea. Ideea „internaționalei intelectuale avangardiste” se face, încă o dată, auzită. Tot aici este semnalată sumar — pentru prima oară — revista Zuvtotnika (corect: Zwrotnika) a lui Tadeusz Peiper. În catalogul expoziției internaționale a Contimporanului, lucrările prezentate de artiștii polonezi țin „capul de afiș” (Szczuka — Contrast, Fakturkontrast, Tereza Zarnowerowna — Construcție, Faktur contrast). Succintul comentariu redacțional în limba franceză conține o „remarcă” privind apropierea de „purismul” rus: La Pologne par Zarnoverowna et Szczuca démontre l’influence
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poloneze: „Block No. 8-9 bogat număr de artă constructivistă poloneză reproduceri frumoase după Szczuka, Stazewski, Lypschitz, Malevitsch etc.”. Referințe despre arhitectura nouă din Polonia găsim în articolul „Constructivism și arhitectură“ de Marcel Iancu (adevăratul „promotor” autohton), din numărul 53-54 al Contimporanului, consacrat arhitecturii moderne. De reținut apropierea pe care autorul o face între constructivismul polonez și suprematismul rus: „Constructivismul ale cărui origini se găsesc în începuturile artei abstracte (...) s’a dezvoltat mai ales în Rusia și Polonia (Malevitch, Lisizky, Tatlin, Punin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de arhitecți tineri polonezi (...). Colaborează într’acest bogat număr Malevitsch, Rafalowitch, Zahorska, Witkovsky, B. Elkouken, Sijkurska (sic!), Starcov, Lahert, Malinovsky, I.P. Ond, Marconssis“. Un schimb de ștafetă, căci prezentarea numărului 5 al revistei Dzwignia în numărul 77 (martie 1928) al Contimporanului are, în bună măsură, caracterul unui necrolog dedicat lui M. Szczuka: „Dzwignia 5 este în întregime închinată lui M. Szczuka, decedat în august 1927, un vajnic luptător al modernismului pe tărîmul arhitecturii și al afișului, organizator și colaborator asiduu, alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
expoziția artelor decorative de la Paris și expoziția de arhitectură de la Stuttgart — „expoziția de proiecte și modele de arhitectură nouă din Varșovia, unde a precumpănit conducerea ideei puriste rusești cu acel gust de uzină proletară în orice casă sau palat urban”. Contimporanul va reveni asupra culturii poloneze, însă nu pe coordonatele avangardei, ci — dimpotrivă — pe cele „conservatoare” ale promovării artei naționale în străinătate. La rubrica „N.c.r.” a numărului 79 apare, sub semnătura R.D. (Romulus Dianu), un comentariu destul de amplu, intitulat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rubrica „N.c.r.” a numărului 79 apare, sub semnătura R.D. (Romulus Dianu), un comentariu destul de amplu, intitulat „Marya Kasterska și Polonia“, în care noul coredactor face elogiul patriotismului scriitoarei poloneze în termeni care par să explice întru cîtva simpatia Contimporanului — evidentă mai ales în a treia sa perioadă de apariție — pentru principesa Martha Bibescu („ambasadoare” culturală neoficială la Paris) și pentru Elena Văcărescu. Ecouri cehoslovace Relativ numeroase sînt, în Contimporanul, și semnalările de reviste din Cehoslovacia, interesul privind — și aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poloneze în termeni care par să explice întru cîtva simpatia Contimporanului — evidentă mai ales în a treia sa perioadă de apariție — pentru principesa Martha Bibescu („ambasadoare” culturală neoficială la Paris) și pentru Elena Văcărescu. Ecouri cehoslovace Relativ numeroase sînt, în Contimporanul, și semnalările de reviste din Cehoslovacia, interesul privind — și aici — artele plastice și, mai ales, arhitectura. Revistele conduse de artistul plastic și animatorul praghez Karel Teige — ex. Stauba (Edificiul, publicație de artă și arhitectură) sau Disk — sînt menționate cu regularitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Praga, căreia în numerele viitoare îi vor fi rezervate și reclame. Nr. 49 conține prima semnalare a publicației Veraikon „75 Stefanikowa Irida cis Praga”, iar în numărul 50-51 este reprodus un Peisaj al lui Teige, participant la expoziția internațională a Contimporanului. Catalogul expoziției indică prezența a trei peisaje ale artistului cehoslovac. Numărul 52 semnalează revista „Pasmo cinema-teatru-dans-muzică cea mai vie revistă a modernismului ceh” și caracterizează lapidar participarea cehoslovacă la amintita expoziție internațională: La CEHOSLAVIQUE par Mr. Charles Teige expose des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
referă și la futurism: „Pasmo 10 director Cernik Brno-Julianov colaborează R. Myzet, Krejkar, Halas. Remarcăm un articol despre futurism de K. Teige și studiul lui Ozenfant despre standardizarea formei”. Mai substanțială și oarecum „panoramică”, semnalarea numărului 13-14 din Pasmo (în Contimporanul, nr. 60, septembrie 1925) conține prima referire la Roman Iacobson — membru marcant al școlii lingvistice de la Praga — prezentarea incluzînd, în final, și o observație comparatistă privind înrudirea avangardei cehe cu cea germană: „Text de Roman Iacobson, Otto Nebel, Sarvilar Seifert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ies, cumva, din zona arhitecturală către poezia unor importanți reprezentanți ai avangardei cehe: „Pasmo 1-2 revista modernă cehă, publică articole de Cerik, Ribemont d’Essaignes, urbanism de Malespine, clișee după teatrul lui Altman (Rusia), Cerny, Sima, Koch, Picasso etc. etc.” (Contimporanul, nr. 63). „Pasmo, Cehoslovacia, director Cernic, K. Teige. Articol despre cabaret și circ de Moholy Nagy, articol de Oscar Schlemmer, poezii de Halas și J. Seifert” (Contimporanul, nr. 64). „Pasmo 8 dir. A. Cernik, Praga. Poezii de Seifert, articole de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Malespine, clișee după teatrul lui Altman (Rusia), Cerny, Sima, Koch, Picasso etc. etc.” (Contimporanul, nr. 63). „Pasmo, Cehoslovacia, director Cernic, K. Teige. Articol despre cabaret și circ de Moholy Nagy, articol de Oscar Schlemmer, poezii de Halas și J. Seifert” (Contimporanul, nr. 64). „Pasmo 8 dir. A. Cernik, Praga. Poezii de Seifert, articole de Nezval, Frejka, Honzi, Barian” (Contimporanul, nr. 67, 1 iunie 1926). După această ultimă prezentare a revistei Pasmo, singura publicație cehă de avangardă aflată în atenția „contimporanilor” va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
director Cernic, K. Teige. Articol despre cabaret și circ de Moholy Nagy, articol de Oscar Schlemmer, poezii de Halas și J. Seifert” (Contimporanul, nr. 64). „Pasmo 8 dir. A. Cernik, Praga. Poezii de Seifert, articole de Nezval, Frejka, Honzi, Barian” (Contimporanul, nr. 67, 1 iunie 1926). După această ultimă prezentare a revistei Pasmo, singura publicație cehă de avangardă aflată în atenția „contimporanilor” va fi Horizont. Prezentarea (entuziastă a) primului număr în Contimporanul, 73, februarie 1927, ține să arate - pedagogic - că „Printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Seifert” (Contimporanul, nr. 64). „Pasmo 8 dir. A. Cernik, Praga. Poezii de Seifert, articole de Nezval, Frejka, Honzi, Barian” (Contimporanul, nr. 67, 1 iunie 1926). După această ultimă prezentare a revistei Pasmo, singura publicație cehă de avangardă aflată în atenția „contimporanilor” va fi Horizont. Prezentarea (entuziastă a) primului număr în Contimporanul, 73, februarie 1927, ține să arate - pedagogic - că „Printre micile popoare din răsăritul Europei, Cehoslovacii s’au făcut cunoscuți încă dinainte de independența lor ca popor ce a primit cu voioșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Poezii de Seifert, articole de Nezval, Frejka, Honzi, Barian” (Contimporanul, nr. 67, 1 iunie 1926). După această ultimă prezentare a revistei Pasmo, singura publicație cehă de avangardă aflată în atenția „contimporanilor” va fi Horizont. Prezentarea (entuziastă a) primului număr în Contimporanul, 73, februarie 1927, ține să arate - pedagogic - că „Printre micile popoare din răsăritul Europei, Cehoslovacii s’au făcut cunoscuți încă dinainte de independența lor ca popor ce a primit cu voioșie botezul modernismului. Acolo ai impresia că acest spirit nou este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]