9,770 matches
-
oricum n‑ar mai fi avut mare nevoie de ea. Eu nu mă simțeam făcând parte din categoria amenințată, pentru că mă Îndrăgostisem de o femeie tânără și mă Însurasem cu ea. Așa Încât nu eram tocmai pregătit să mă integrez În contingentul gata de decolare. Treceam prin unul din acele curioase momente de iluminare În care simțeam că nu se poate să mă pierd. Rakhmiel era foarte Învățat, dar la ce bun? Fiecare colțișor din apartamentul lui era ticsit de cărți. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
XXI-lea, în Statele Unite ale Americii, grupări izolate se războiesc ca în evul mediu. Ziarele nu pomenesc nimic despre evenimentele din Whipie, ceea ce e cu totul suspect, fiindcă acolo se moare pe capete. Nici un whipiean nu-și amintește ca vreun contingent de trupe guvernamentale să fi descins în oraș. Se pare ori că autoritățile întrețin cu bună știință conflictul, ori - improbabil -, că nu au aflat de el. În ambele situații, lucrurile ies din sfera normalului. Ceea ce se întâmplă aici e, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
la realitate și adevăr, timpul mitic se deosebește atât de timpul zeilor, cât si de timpul profan. El este un timp calitativ diferit. În mitul lui Indra, timpul zeilor și timpul oamenilor sunt amândouă niște timpuri profane, fixate la nivelul contingentului. Diferența dintre ele este doar din punctul de vedere al duratei. Timpul zeilor este un timp mult mai lung decât cel al oamenilor. Mai trebuie subliniat faptul că este necesar să se faca distincția între timpul mitic și timpul zeilor
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
suntem suma modelelor pe care le-am urmat, sau nu. A experiențelor personale - fericite sau nu. Am avut în liceu și în facultate profesori sclipitor de inteligenți - și mi-a plăcut să descopăr în elevii mei inteligență, originalitate, ieșire din contingent, din clișee, din linia dreaptă. Am predat literatură, având convingerea că, în artă, (libertatea e artă!) 2 și cu 2 nu fac niciodată 4. Altfel, ești un artist banal, un imitator și asta am încercat să-i învăț pe elevii
Doar un trecător prin destine.... In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Apostol Lucian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_585]
-
orice conștiință este legată în mod esențial de „sfera absolutului” și filosoful german pare să accepte că intenționalitatea este locul experienței divine. Caracteristicile care disting actul religios de orice act al conștiinței sunt acestea: un act religios transcende toate ființele contingente; un act religios implică faptul ca realizarea sa să fie cauzată de către o ființă divină. Orice realizare a actului religios este posibilă numai dacă divinul se pleacă spre persoana care operează actul religios. Experiența este posibilă pentru că Dumnezeu este o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
le avem despre noi înșine pentru ca, astfel, să putem accepta realitatea noastră - atât din punct de vedere personal, cât și instituțional - evitând apariția unor separări inutile și a unor alternative gnosticizante între carismă și instituție, între libertatea Duhului și constrângerile contingente. Un alt cuvânt al papei Francisc poate și trebuie să ne mângâie și să ne călăuzească pe calea unei convertiri ce, într-un prim moment, trebuie acceptată și definită. Astfel se exprimă papa Francisc - destul de aprig, dacă e să judecăm
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cercetat( (i (ntr-o alt( manier(? Poate c( azi acest "caracter slab al gîndirii" are (i o calitate "tare". "Cercet(torul (ție c( locul din care vorbe(te este cel al finitudinii sale, c( situa(ia devine esen(ial temporal( (i contingent("21. Sociologic vorbind, trebuie s( spunem c( nu putem avea preten(ia de(inerii cheii, a adev(rului absolut (n leg(tur( cu o problem( sau alta, indiferent care ar fi metodele uzitate. Chiar (i atunci cînd folosim observa(ia
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
topi pentru a favoriza accesul regiunilor celor mai profunde. Și mă întreb dacă adevăratul sentiment metafizic al existenței este posibil fără această eliminare a straturilor superficiale și a formelor individuale. Căci numai printr-o purificare a existenței de elementele ei contingente și întîmplătoare se poate atinge o zonă esențială. Sentimentul metafizic al existenței este de natură extatică și orice metafizică își are rădăcina într-o formă particulară de extaz. În mod greșit se admite numai forma extatică religioasă. Există o multiplicitate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
plus să sufăr. Numai în iubire poți vedea ce decăzut ești. Căci acela care a privit moartea în față mai poate iubi? Și-ar putea muri el din cauza iubirii? Precum în extaz se realizează purificarea de toate elementele individuale și contingente, rămânând numai lumina și întunericul, ca elemente capitale și esențiale, tot asemenea, în nopțile cu insomnii, din tot ce are lumea aceasta multiplu și divers, nu mai rămâne decât un motiv obsedant sau un element intim, când nu este prezența
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
imaginațiune rămăsese de când plecase oștirea rusească. Damele erau frumoase, îmbrăcate după moda cea mai nouă (din Paris, se-nțelege ) și, ce e mai mult, cleveteau cu mult spirit. Din acest soi de oameni s-a recrutat apoi în urmă acel contingent de așa - numiți oameni mari ai României a căror cel mai mic defect era acela că nu știau carte. Aceștia apoi au încurcat lumea amar de vreme, vrând ca să-și recâștige valoarea unei viețe pierdute-n cărți. Nu creadă cineva
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dreptul respectiv"10. În opinia noastră, drepturile omului își au fundamentul într-o zonă meta-juridică, fiind generate în afara dreptului, însă nu în afara societății, ci doar în alte zone ale socialului (morală etc.). Această concepție a cuplării dreptului cu alte zone, contingente ale ansamblului social, pune accentul pe efectele dinamicii structurii internaționale și a unor straturi ale suprastructurii, determinate de aceasta, asupra normativității internaționale. Considerăm, de asemenea, că valorile reprezintă un vector "privilegiat" între social (înțeles în sens larg) și normativ și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tezelor sale alternative. În scurta introducere a volumului, autorul își face explicită poziția teologică pe care, de-a lungul întregii analize a „teoriei sociale” moderne, o va apăra cu intransigență: logos-ul teologiei nu aparține științelor umane, al căror caracter contingent nu-i poate oferi nici fundament, nici justificare. Oricât de insulară ar părea această decizie în concertul teologiilor contemporane - eretice sau ortodoxe -, pentru autor se impune refuzul amestecului - fie prin alianță strategică, fie printr-o umilitoare vasalitate - între categoriile antepredicative
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
John Milbank recunoaște importanța teologiei dionisiene, care menține o metafizică a participației sub forma unei „liturghii cosmice” guvernate tearhic. În același timp însă, Milbank arată că interpretarea diferenței ontologice dintre Ființă și ființare ca raport de violență (în care ființările contingente tind să oblitereze revelația Ființei) este arbitrară 3. Noțiunile de transcendență, participație și analogie nu sunt neapărat obiectivante, atunci când „existența” nu este acceptată ca predicat univoc pentru Ființa divină și ființare 4. Tema heideggeriană a „Ființei ca diferență” reprezintă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
1949, își exprimase opoziția față de o armată germană națională, de teama unei resurgențe a militarismului și a încorporării "mercenarilor germani", în unități multinaționale. El nu accepta participarea la apărarea comună a Europei occidentale, decât cu drepturi egale, sub forma unui "contingent german, în cadrul unei armate a unei federații europene". La rândul său, Winston Churchill, liderul opoziției conservatoare britanice, a reluat ideea reînarmării Germaniei în cadrul unei armate europene, la 16 martie 1950, în Camera Comunelor, și apoi, la 11 august, în fața Adunării
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
pe 24 octombrie 1950, René Pleven propunea "crearea, pentru apărarea comună, a unei armate europene, atașată instituțiilor politice ale unei Europe unite, plasată sub responsabilitatea unui ministru european al apărării, sub controlul unei Adunări europene, cu un buget militar comun. Contingentele date de către țările participante trebuiau să fie încorporate într-o armată europeană, la nivelul de unitate cea mai mică posibilă." După două zile de dezbateri, Adunarea Națională a aprobat declarația, cu o largă majoritate (343 voturi contra 225), care exprima
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Moch, ostil proiectului, și-a exprimat rezervele responsabililor militari francezi. Memorandumul francez, prezentat la deschiderea conferinței, era foarte restrictiv. Era vorba despre o mică armată europeană de coaliție care încorpora, sub control, unități germane, în timp ce alte state membre, contribuiau cu contingente la armata europeană, odată cu menținerea armatelor lor naționale. Deci nu exista egalitate de drepturi în această problemă, discriminările constituind subiect de discuții. Conferința s-a reluat în vara anului 1951, atunci când Monnet a condus cu succes negocierea Tratatului C.E.C.O.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
care întârziase să apară datorită constituirii instituțiilor prealabile ale structurilor politice, începând cu C.E.C.O. Reînarmarea Germaniei era o chestiune explicită a Guvernului S.U.A. și a încercat să câștige timp prin negocierea cu Bonn-ul a unui proiect de participare a contingentelor militare germane în cadrul N.A.T.O., la 9 ianuarie 1951, controlate de către aliați, dar fără ca fosta Germanie federală să aibă o armată națională, și nici un stat-major. Atunci, Adenauer nu a acceptat această discriminare și a cerut drepturi egale în această privință
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de Nord și realizarea integrării forțelor de apărare ale statelor membre (...)". Orice agresiune condusă împotriva unui stat membru trebuia să fie considerată ca un atac condus împotriva tuturor statelor membre. Forțele armate ale Comunității Europene trebuiau să fie compuse din contingente puse la dispoziția C.E.A. de către statele membre. Nici un stat membru nu putea recruta sau întreține forțe armate naționale proprii, doar cu următoarele excepții: forțe armate naționale destinate să fie desfășurate pe teritoriu non-european la care statul respectiv își asuma
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Securitate al O.N.U. cu consimțământul părților interesate, în scopul de a ajuta la restaurarea sau menținerea păcii într-o zonă de conflict. Această operație s-a realizat ca urmare a încetării focului și a folosirii forței, constituită de contingente naționale sub drapel O.N.U. (căști albastre). Ostilitățile fiind încetate, s-a trecut la misiuni de menținere a păcii, cum ar fi: supravegherea zonei de conflict, punerea în aplicare de zone "tampon" între beligeranți, dezarmarea forțelor etc. Majoritatea operațiilor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
modifică funcția sa tradițională de luptător. Militarii desfășurați în operații de management al crizei sau operații de pace sunt puși la dispoziție în mod temporar de către statele participante la operație. Niciuna din organizațiile implicate în managementul crizei nu dispune de contingente care ar putea, independent de statele membre, să fie desfășurate într-o asemenea operație. Calitatea statutară de a nu fi parte la un conflict, trăsătură fundamentală în gestiunea crizei, conduce la distincția între managementul crizei și intervenția militară, asimilabilă unei
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
firme asemănătoare (ACFE, 2011, p. 1.320ă. Eă Raportarea financiară netransparentă presupune ca managerii să nu includă În situațiile financiare, la nivel de note explicative, toate informațiile necesare unei bune informări a stakeholder-ilor, prin omiterea prezentării unor informații privind datoriile contingente, evenimentele ulterioare datei Închiderii bilanțului contabil, tranzacțiile cu părțile afiliate sau modificările politicilor contabile (ACFE, 2011, p. 1.320ă. Principalii indicatori financiari și nefinanciari care pot semnala absența unei raportări financiare transparente sunt: dominarea executivului firmei de o singură persoană
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de acela al prozei ficționale). În acest sens, Gh. Crăciun formulează un punct de vedere just: Poezia e un limbaj care interferează continuu cu alte limbaje: aforismul, proza, eseul, limba vorbită etc. Ceea ce simboliștii au alungat pe ușă (anecdotica, elocvența, contingentul, retorismul, didacticismul, epica) a revenit în poezia urmașilor prin fereastra larg deschisă a contaminării genurilor 223. Totuși, în privința binomului tranzitiv/reflexiv se pot formula, cum am arătat deja, anumite rezerve. În primul rând, trebuie precizat că, deși specialiștii au separat
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a acreditat, printre altele, teza conform căreia creația lirică ar reprezenta genul literar cel mai nobil, un gen în tot cazul mai elevat decât proza, întrucât, spre deosebire de aceasta din urmă, poezia ar fi autonomă, autosuficientă și neaservită timpului sau realului contingent (a curs multă cerneală pe tema esenței atemporale a limbajului poetic!). Așa cum, pe bună dreptate, observa Antonio Russi 230, sub numele de discursiv sau de proză modernii au exclus de fapt dimensiunea comunicativă a expresiei, altfel spus transparența sau tranzitivitatea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poeți ca Eliot, Stevens ș.a.m.d., că nucleele epice - apărând adesea într-o formă relativ închisă și egocentrică, așa cu se întâmplă în Tărâmul pustiu al lui Eliot, de pildă - nu reușesc să favorizeze accesul către ceea ce este vag, contingent, neformat, incomplet în limbaj sau în experiență. Către ceea ce este, cu alte cuvinte, foarte uman. Mai mult chiar, aceste nuclee narative - rotindu-se în jurul unor imagini disparate - trădează, în cele mai multe cazuri, o nostalgie mai abil sau mai stângaci disimulată, a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
limbaj. (...) Ei nu refuză contingențele precare ale vieții, dar continuă să creadă într-o estetică înaltă a poeziei 298. Rămâne însă tot atât de evident că nu poate fi vorba, în acest caz, nici de orientarea conștientă, programatică în direcția valorilor biografice, contingente, prozaice ale vieții și limbajului cotidian, după cum nu este vorba nici de o veritabilă criză a reprezenării. Și totuși, prin volumul Flori de mucigai (1931) al lui Arghezi și prin numeroase poeme din ultimele volume ale lui Bacovia (Cu voi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]