828 matches
-
Hidrotehnice). Autorii Capitolul I BETONAREA BARAJELOR CU MACARALE FUNICULAR 1.1. PREZENTARE GENERALĂ Avându-se în vedere situația geo-topografică și caracteristicile dorite pentru acumulările de apă prin baraje, barajele pot fi: de greutate, în arc, în dublu arc și cu contraforți. Din punct de vedere economic, cele mai mici prețuri sunt pentru barajele în arc, acolo unde terenurile au putut prelua efortu din arc (terenul este foarte rezistent și poate prelua eforturile produse de barajul în arc) sau mai puțin rezistent
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
economic, cele mai mici prețuri sunt pentru barajele în arc, acolo unde terenurile au putut prelua efortu din arc (terenul este foarte rezistent și poate prelua eforturile produse de barajul în arc) sau mai puțin rezistent în situația barajelor cu contraforți sau de greutate. Tehnologia de betonare la barajele în arc fiind cea mai spectaculoasă, vom prezenta în continuare Betonarea barajelor cu macarale funicular. 1.1.1. Generalități Barajele în arc se construiesc acolo unde configurația terenului și condițiile geologice permit
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
Stat din Republică Moldova, cu Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova; conf.univ.dr. Sergiu Mișcoiu, Universitatea "Babeș- Bolyai" Cluj-Napoca, cu Construcția identitara a Moldovei post-sovietice. O abordare din perspectiva teoriei discursului; Vitalie Ciobanu, scriitor, redactor-șef al revistei Contrafort, președinte PEN Club Moldova, cu Ce pot face intelectualii pentru europenizarea Moldovei?; Octavian Ticu, istoric la Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte a Moldovei, fost Ministru al Tineretului și Sportului din Republicii Moldova în 2013, cu Republică Moldova între politică
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
panoramă a vieții literare de dincolo de Prut în perioada postsovietică, unde vorbesc de rolul jucat de scriitori pentru conștientizarea maselor, precum și de principalele curente literare de acolo, cum ar fi conservatismul celor de la “Literatura și arta”, modernismul și europenismul cercului “Contrafort” - care merită, după părerea mea, toată lauda. - Între timp, v-ați preocupat intens de o ramură a literaturii comparate, de imagologie, și ați dat aici o lucrare extrem de importantă pentru noi, Imaginea românilor în spațiul lingvistic german 1775-1918. - E o
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
la toate, zicem la rîndul nostru, citînd știți pe cine. l A propos de slogane: un concert al lui Tudor Gheorghe e anunțat drept Evenimentul muzical al anului. Oare Festivalul „George Enescu” în ce an s-o fi ținut? l Contrafortul tinerilor basarabeni este, în numărul pe septembrie, mai politic decît oricînd. Asta arată ceva despre situația din Basarabia, unde, după limba română, a fost pusă sub obroc istoria României, ca să nu mai vorbim de faptul că dlui Voronin România îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
fost pusă sub obroc istoria României, ca să nu mai vorbim de faptul că dlui Voronin România îi este cel mai înveterat dușman personal. N-am vrea să fim în pielea scriitorilor de la Chișinău. Cea mai bună revistă a lor rămîne Contrafort. Citiți-o! l Și Tomis de la Constanța o dă (în nr. 10) pe lîngă literatură, cu multe, multe pagini pe teme istorice, politice, filosofice, culturale (în sens larg). O fi o modă. Recenzenții tineri ai revistei noastre scriu despre cărți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
lui Ștefan cel Mare, biserica era mai mică, nu avea pridvor și nu era acoperită cu frescele ce i-au adus faima. Ca stil, este o sinteză între elementele bizantine și gotice. Bizantine prin arcurile semicirculare și pictură, gotice prin contraforturi, prin ferestrele alungite și șirul de ocnițe mici, de sub cornișe, un joc de arcade oarbe care conferă varietate ritmică pereților, sistem constructiv repetat și la turla impunătoare ce domină împrejurimile. Întreaga biserică este acoperită cu fresce. Cea mai sugestivă și
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
de tînărul savant la adresa fostei Securități, în textele din acest volum nu sînt, cîtuși de puțin, reverențioase. În aceste articole politice, abordarea stilistică și conceptuală este, pe alocuri, asemănătoare celei folosite de Mircea Mihăieș în unele articole din rubrica sa, Contrafort, din pagina a doua a României literare. Nu știu care era expertiza lui Ioan Petru Culianu în domeniul metodelor utilizate de serviciile secrete românești după 1990, dar, cu siguranță, părerile sale nu aveau menirea să-i bucure pe angajații acestora. Întrebat de
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
Șerban Foarță nu s-a lăsat sedus de pictură, de materia cromatică și de visul demiurgic al construcției tangibile din nimic, numai datorită faptului că prin cuvinte vibrau de multe ori tonuri și că literele se organizau subtil în coloane, contraforți și arhitrave, ci pentru că ordinea lui mentală și natura sensibilității sale sînt disponibile în aceeași măsură pentru limbaje diferite. Dacă univesul plastic, reperele vizualului, ar fi fost în poezie o simplă recuzită expresivă, un material de lucru și atît, încercarea
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
Cronicar Tzara mea Apare, cu dificultăți, dacă ne luăm după faptul că numerele sînt din ce în ce mai des triple, revista tinerilor scriitori basarabeni Contrafort. Din numărul, firește!, triplu de pe martie-iunie, reținem, mai întîi, o anchetă: Cultură și civilizație în România sfîrșitului de secol XX. Întrebările nu sînt deloc simple. Una se referă la caracterul educativ pentru românii însiși al culturii naționale. A doua: poartă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
sub vremile întunecate? Cronicarul se desparte, încă o dată, de astfel de pusee sceptice, de un pesimism care n-are deplină justificare, și își amintește de vorba cronicarului din care își făcuse Maiorescu deviză: birui-va gîndul. În același număr din Contrafort, dl Vitalie Ciobanu scrie o lungă recenzie la o carte pe care Cronicarul n-o cunoaște, dar care i se pare demnă de a fi citită. E vorba de Tzara mea de Tamara Carauș, "ceva între jurnal literar și eseu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
scriitor experimentat, clar și elegant. Vitalie Ciobanu nu s-a format la Paris sau la Londra, ci la Chișinău, urmând Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat și lucrând apoi la Editura Hyperion, ca redactor, și, în continuare, la revista Contrafort, ca redactor-șef. Gândirea sa însă nu are nimic provincial. Ne-am obișnuit cu ideea că intelectualul din Basarabia este sentimental (ca Grigore Vieru) sau exaltat (ca Leonida Lari). Ne-am mai obișnuit (de altfel, într-un mod destul de dureros
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
24 Citatul referitor la cultul lui Eminescu este luat din-tr-un articol cu un titlu sugestiv: Poetul "împăiat". După 1989, Vitalie Ciobanu a scris și a publicat sute de articole, în România literară, 22, Dilema, Interval, Apostrof, Convorbiri literare și, bineînțeles, Contrafort. De doi ani este prezent, cu o tabletă săptămânală, și în România liberă. Toate publicațiile selecte îi găzduiesc cu încredere textele, remarcabile nu numai prin ținuta lor intelectuală, ci și printr-un patetism auster. Tânărul om de cultură urmărește atent
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
Drogo pe zidurile fortăreței Bastiani, intrată de mult în eroziune - așteptarea, nu fortăreața). Am scos câteva cărți de eseuri și cronici literare, precum și un volum de texte politice și un jurnal de călătorie (ultimul în colaborare cu Vasile Gârneț). Revista "Contrafort" îmi ia mult timp, de fapt mi-l absoarbe ca un aspersor insațiabil. Nu am cum să abandonez această revistă - este "opera" noastră colectivă, a mea și a lui Vasile -, am pus multă trudă și speranță la temelia ei și
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
mult timp, de fapt mi-l absoarbe ca un aspersor insațiabil. Nu am cum să abandonez această revistă - este "opera" noastră colectivă, a mea și a lui Vasile -, am pus multă trudă și speranță la temelia ei și, în pofida dificultăților, "Contrafort" a continuat să apară: vom face în octombrie anul acesta 15 ani de la momentul lansării, și asta într-un loc sterp ca Basarabia - sterp în "mijloace de producție", în salahori, nu în "materie primă" - un loc în care totul parcă
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
nouă Cetate, se întreabă Bujor Nedelcovici. Unde se ascunde taina ce face ca temeliile să nu rămînă pe teren durabil? Ce viciu de construcție sau nuanță născătoare de discordie macină în secret - ca un mucegai sau o igrasie - arcadele și contraforturile noii Catedrale?" O sumă de legende sau mituri cosmogonice statuează sacrificiul necesar unui act fondator, care să marcheze incipit vita nova: uciderea Șarpelui din Rig Veda, a Monstrului marin din legenda zeului Marduk, a lui Purusha din mitologia indiană etc.
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
pentru valorizarea negativului, pentru naționalismul luminat - respirând europenitate, nu americanism -, pentru decență, respect pentru tradiția locului, disponibilitate dialogală, ecumenism și voință constructivă. Sunt, deci, PENTRU multe, și nu neapărat ÎMPOTRIVA altora, așa cum se spune. Restul - e destin." l În revista CONTRAFORT (nr. 5-6/ mai-iunie 2003), Vitalie Ciobanu este prezent cu o impresionantă pledoarie pentru radicalism: "Evoluția Basarabiei, smulgerea ei din mocirla trivialității politice și a retardării culturale nu poate fi decât rodul unei atitudini radicale. Avem nevoie de un proiect îndrăzneț
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
Medusa privindu-i chipul, nu în față, ci reflectat în scutul de aur. Pe coperta cărții Scutul lui Perseu. Nicolae Manolescu între oglinzi paralele și-au dat întîlnire primele două pagini ale „României literare”. Directorul revistei (personajul) și titularul rubricii Contrafort (autorul), magistrul și mai tînărul său discipol, doi prieteni care în ultimul deceniu au purtat împreună (mai) toate bătăliile literare și nu numai. Cît de credibil este Mircea Mihăieș atunci cînd scrie despre Nicolae Manolescu, iar eu cînd scriu despre
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
contur din cauza unor aspecte atât culturale cât și socio-politice pe care le cunoaștem cu toții prea bine. Cu toate acestea, cei familiarizați cu poezia tinerilor poeți basarabeni prezenți în aproape toate revistele culturale de la noi sau cei care obișnuiesc să citească Contrafortul știu foarte bine că în Basarabia se scrie acum altfel și că această generație are toate șansele să schimbe, în sensul bun, fața unei literaturi prea mult timp tributară folclorismului și substratului naționalist explicabil, de altfel, și de înțeles în
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
periferică, nu putem ieși din "complexul provinciei" (numit chiar "al lui Golescu" de Adrian Marino și Mircea Iorgulescu) etc. Elena Loghinovschi abordează cu o ironie subțire, foarte tăioasă, însă, toată această glazură și aduce argumente serioase în sprijinul reîntoarcerii între contraforții cercetării temeinice, cei ai științei de carte și - de ce nu? - ai bunului simț. Pornind de la o afirmație a lui Goethe - "Orice s-ar spune despre imperfecțiunile inerente traducerii, ea rămîne una dintre preocupările cele mai importante și mai meritorii din
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
vor mai fi independenți nici măcar de formă. De aceea mă încăpățînez să cred că încă nu este foarte tîrziu, se mai poate face ceva, unirea adevărată începe cu "unirea-n cuget și simțiri". Avem cîteva publicații în Basarabia printre care Contrafort, cea mai bună revistă a tinerilor din întregul spațiu românesc. Limba română, Sud-Est, Destin românesc, Clipa siderală, Semn. Facem niște eforturi incredibile pentru a le putea ține în viață, pentru a coedita cu edituri basarabene lucrări esențiale, iar în comisiile
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
treabă PRIME România, asociația studenților de la Comunicare și Relații Publice) reușită, în stare să schimbe orice întrebare (vezi titlul) într-o exclamație de (plăcută) surpriză. Top 2005 Un recent număr 2-3 din februarie-martie 2006, și în alte privințe interesant, din Contrafort de la Chișinău face o anchetă privind cărțile anului trecut la care răspund șapte scriitori din țară și cinci din Republica Moldova. Fiecare a pus în ordine, de la 1 la 10, volumele pe care le-a considerat reprezentative, indiferent de genul literar
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
pentru a face anticameră... la Dumnezeu. E bine să mori pe la mijlocul unei cărți, ca un personaj oarecare... M.V.: Și dacă am ajuns aici, cum ar vrea să moară personajul Emilian Galaicu-Păun? E.G.P.: Frumos sau deloc! Vezi și F.(...)M. din Contrafort, numărul din oct.'98. M.V.: Sînteți considerat unul dintre 80-iștii de bază, deși, se știe, generația '80 s-a format în grup. E.G.P.: În absența unui grup la Chișinău, cei cîțiva 80-iști de seamă din Basarabia au fost
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
Cronicar După trei luni După trei luni de absență, revista tinerilor scriitori din Republica Moldova, CONTRAFORT, revine pe piața publicațiilor culturale românești cu nr. 6-9 (68-71), datat iunie-septembrie 2000. În editorialul Scenarii și păpușari, Vitalie Ciobanu explică de ce n-au putut respecta graficul de apariție lunară: "În Republica Moldova trebuie să intri neapărat într-o combinație, adesea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
o retorică ce păcătuiește nu atît prin aceea că e sofistică, cît prin amănuntul stînjenitor că e incompetentă. Ne sutor supra crepidam. Viața la țară O idee bună de anchetă - ar putea-o prelua și revistele noastre - a realizat lunarul Contrafort din Moldova, în ultimul număr, 10, sosit la redacția noastră. Tema anchetei este Cultura la țară. În editorial, Vitalie Ciobanu își povestește în detaliu o recentă experiență din Floreștiul natal: ,Sfâșietoarea senzație că Ťviața e în altă parteť. Unde au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]