699 matches
-
În mâini?, În timp ce repeta mașinal: poftim... poftim... de parcă eu aș fi fost cauza enervării ei și nu se putea abține să nu-mi reproșeze această vină inventată. M-am uitat și nu mi-am putut reprima o exclamație de uimire contrariată. În locul șirului de cifre pe care mă așteptam să le văd, pentru că, nu-i așa, ce altceva este un cont bancar decât o Înșiruire bezmetică de cifre și litere, pe hârtiile care o Înnebuneau pe Eveline erau așternute doar șiruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să știe vreodată motivul, dar era limpede că, În clipa În care intrase În peșteră pentru a-l dezlega, Iguana se trezise că se uita la el cu ochii larg deschiși și aproape ieșiți din orbite. Îl privise cîteva clipe, contrariat, și optă pentru a-l lăsa unde se afla, acoperind din nou cu stînci mormîntul improvizat, supărat numai pentru faptul că nu mai avea cu cine să se consulte cînd avea Îndoieli legate de semnificația cîte unui cuvînt sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de convertire, dar, și mărturisirea unei bătrâne, într-un plan foarte îndepărtat, fantastică, halucinantă, numai aparent nefăcând parte din tradiția ortodoxă, făcută nu înaintea preotului duhovnic, ci la această soție credincioasă, mărturisire pe care aceasta o ascultă ca în transă, contrariată, îngrozită, aproape peste voința ei („Tanti Alexandra spunea că nu vroia să o asculte, vroia să plece, dar parcă o putere nu o lăsa și o ținea pe loc. Când terminase bătrâna mărturisirea păcatelor, atunci își veni și ea în
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
înăuntru coșulețul cu fursecuri și un pumn de migdale și i-l întinse. ― N-o să vă fie prea greu, domnule maior, nu-i așa? Vreau să știe că m-am gândit la el. Își frânse degetele încurcată. Am fost extrem de contrariată zilele trecute... L-am întîlnit în câteva rânduri chiar aici pe stradă. Alaltăieri, nu înțeleg cum s-a întîmplat, m-am întors brusc și l-am văzut. Am avut sentimentul că mă evită... O impresie, acum îmi dau seama. Bătrânețea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
desluși nici un cuvânt din șoaptele celor trei. Inginerul și Scarlat trecură în bucătărie. Dascălu îi asigură că a înțeles, clătinând din cap, și trase piedica revolverului. Rămas singur se plictisi repede. ― Care din voi știe o poezie? Bătrânii se priviră contrariați. Cârnul ridică arma plimbînd-o de la unul la celălalt. ― Mai repede! Cel mai mult îmi plac poeziile cu fluturași. Număr până la trei... ― Poate ne spui dumneata una, îndrăzni profesorul Dragu. ― Țțț! La urmă! Se apropie cu arma de șofer: Hai, începe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se va mai referi domnul Scarlat? Hai, Mirciulică, ai fost și tu de față! Cotoiul o privea concentrat, nemișcat ca un sfinx. Făcu pe neașteptate un salt acrobatic peste marginea fotoliului și traversă încăperea îndreptîndu-se spre ușă. Bătrâna îl măsură contrariată apoi se ridică să-i deschidă. ― Nu înțeleg cum poate să-ți ardă de plimbare tocmai acum. Aceasta nu-i o dovadă de sensibilitate, ci doar o manieră de a protesta pentru că nu ți-am adus jeleuri. Să știi că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Doina Popovici își trecu degetele prin părul cărunt. Figura plină se întunecă de parcă și-ar fi adus aminte dintr-o dată de ceva neplăcut. ― De altfel? ― Nimic... ― Ce înseamnă "nimic"? Femeia aprinse încă o țigară. Părea nervoasă, neliniștită. Cristescu o examină contrariat: "O indispoziție bruscă și inexplicabilă. Ca și cum ar fi primit un semnal, ceva recepționat numai de ea, care o avertizează că s-a întîmplat sau e pe cale să se întîmple un lucru îngrozitor..." Întrebă încet: ― E mai bine să plec? Doina
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
l a propulsat la putere pe vajnicul Napoleon, și-a dedicat întreaga avere și credință psihanalizei și amorului trupesc (Monologues devant la vie et la mort, 1951) - și asta cu o energie demonică. Freud însuși a fost izbit, ba chiar contrariat, de un asemenea fenomen. La 30 septembrie 1925, Marie coboară din Orient Express în gara din Viena, a doua zi sună la nr. 9 din Berggasse Strasse. „Întâlnirea cu Freud se dovedește a fi o dragoste platonică la prima vedere
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
lumii. Și asta e atât de adevărat, încât, după o dură bătălie dialectică între prim-ministrul și ministrul apărării, în care argumentele de o parte și de alta țâșneau ca niște tiruri încrucișate de trasoare, ministrul sfârși prin a capitula. Contrariat, da, foarte prost dispus, da, dar a cedat. Firește, cititorul va dori să știe ce argument decisiv, din acelea fără replică, a folosit prim-ministrul ca să-l aducă la ascultare pe recalcitrantul interlocutor. A fost simplu și a fost direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ați fost primii mei elevi. Promoție de elită despre care îmi amintesc cu emoție și plăcere. Bidaru reținu expresia: "cu emoție și plăcere", ce-l unse la suflet ca un balsam, în timp ce tatăl, care era atent la discuție, interveni puțin contrariat. Nu am știut că ai elevi așa de mari! ca imediat să se adreseze tânărului în mod direct, în momentul în care, mama profesoarei scoase o pastilă mică din geantă, o înghiți repede, bău puțină apă dintr-un capac de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
somn. Părerea mea e să amâni căsătoria până termină și ea liceul! În momentul când a pronunțat cuvântul ea, o privise în ochi. Se făcuse roșie de mânie. Același sfat i l-am dat și eu! interveni mama lui puțin contrariată însă entuziasmată! Să aibă timp să se cunoască mai bine! În primul moment, Mișu a privit refuzul ca pe o glumă. Când se convinse că nimeni nu glumește, se schimbase la față, se făcu livid, ca și cum ar fi fost turnat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
încercare ca să i se descopere talentul cu care era înzestrat. Taică-su a încercat cu spoitul lingurilor, cu fierăria, cu stoleria, cu șmangleala și alte meserii, dar degeaba, Norocel se dovedea tămîie în toate. Chiar și cu șmangleala? pot întreba contrariați unii. Răspunsul era clar, nu mergea nici cu furtul, familia sa muncea cinstit. Spoitul lingurilor și ceaunelor aducea un venit bunicel. Într-o zi, Norocel a ascultat o vioară și imediat a fost atins de microb iremediabil. Vreau o vioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-l supravegheze. Profesorii vorbesc despre teză, despre probleme ale universităților, despre cercetare și multe altele. Marcel nu poate susține o conversație tematică, dar prinde din zbor "problemele universităților". Ministrul ăsta este un bou, un dobitoc. Cei prezenți la masă rămîn contrariați și amuțesc. Vă spun eu, că sînt un om politic care cunoaște și conținutul mațelor lor. Lasă, dragule, aici nu facem politică, ci punctăm doar anumite dificultăți. Adică eu sînt prostu' care nu știe despre ce-i vorba?! Nu, Doamne ferește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se gîndea febril cum să-l șmecherească cumva pe boul său de vecin. Cînd a venit vorba să etanșeze fosa, Dascălu a spus: Să lăsați 1 m2 neetanș, spre Zamfir. De ce? întreabă nedumeriți cei doi muncitori. Așa, de-al dracului! Contrariați, muncitorii au mai vorbit și la alții și, cînd fosa a fost gata, cu canalizarea racordată, Dascălu primește o citație. Ce naiba-i asta? se întreabă revoltat. Vecinul, te-a reclamat, spune avocatul. Pentru ce? Nu este o fosă etanșă. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vă fac neplăceri, dacă vă văd vecinii!“ Am respirat ușurată. Nici mie nu-mi convenea să mă vadă doamna Oprișan, mai ales că Nino era la spital, Însoțită la ora aceea de un tinerel atît de chipeș, dar eram puțin contrariată. Cum, după ce s-a ținut după mine ca un cățeluș vreme de trei ore, nu-mi cere nici o Întîlnire, nici un număr de telefon? I-am Întins mîna, i-am mulțumit și am urcat În lift. Îl găseam timid și romantic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care pîndesc dacă oprește vreun camion cu carne În fața alimentarei, Îl văd cum stă puțin Înclinat Într-o parte În șa, cum Își pierde direcția, cum se oprește din douăzeci În douăzeci de metri și probabil că În mintea lor contrariată scapără ca din senin un cuvînt: biciclistul! Iată că după Îndelungi așteptări Nino și-a obținut semnul distinctiv, porecla, reclama. PÎnă acum noi doi nu eram pentru colocatarii noștri decît părinții celui mai mare balerin de la televizor, dar calificativul maxim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
timp. Totul a Încremenit În fericirea de atunci. Cu cît privesc mai mult imaginea, contururile Încep să se Însuflețească, apar culorile care se insinuează În omogenitatea materiei și creează separații, surprize, curiozități. Fiecare obiect contrariază și este la rîndul lui contrariat de ceea ce descoperă În preajma sa - de aici Începe fascinația. Ficțiunea Își arborează seducția ca un Început de iubire. Între 2 Mai și Vama Veche se Întinde pe o distanță de vreo trei kilometri o plajă Îngustă cu nisipul zgrunțuros, presărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
putut spune, de pildă, că toată povestea asta n-are nici o importanță, și el ar fi crezut-o. Trebuia Însă mai Întîi s-o convingă. Dar ea Își Întoarse fața spre un personaj nevăzut, căruia Îi spuse pe un ton contrariat: „Nu uita să ștergi praful de pe pian!“ „Mamă, ascultă-mă, te rog!“ repetă el, dar Își dădu seama că, fiind copil, nu va putea s-o convingă. Doar nu Împlinise nici opt ani! Vedea În vis fereastra zăbrelită a camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Omul care-i vorbise făcea parte din lumea acestor locuri, numai că de un om nu poți fugi așa cum fugi de o prăvălie. — Ultima oară nu purtai barbă. Ești Arthur, nu-i așa? — Da. Arthur Rowe. Omul părea perplex, chiar contrariat. — A fost frumos din partea ta c-ai venit să mă vezi atunci, rosti el. — Nu-mi amintesc. — Ai uitat? În ziua Înmormîntării, zise omul posomorîndu-se. Îmi pare rău, dar mi-am pierdut memoria În urma unui accident. Abia de curînd a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
eu. Aducând eu În discuție sexul, trăgând o concluzie de mamă-soacră: - Lasă, Cristina, nu-s nu știu ce probleme. Cred că vă e destul de ușor să vă Împăcați când vine noaptea. Ea nu mi-a răspuns. M-a privit câteva clipe, poate contrariată, parcă pe sub sprâncene. Apoi mi-a zâmbit. Apoi a ridicat mâna, a ținut-o o vreme În aer, aproape de obrazul plâns, a lăsat-o ușor să cadă. Dacă aș inventa scena, aș zice că a lăsat-o să cadă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pe lângă zid. Rămaseră toți trei În picioare cât timp cei doi ascultară Întrebarea Încâlcită a lui Popescu. Când el pronunță cuvintele „Grințoiu sau Grințescu, un om ceva mai În vârstă“, cel mai tânăr, adică cel care fuma, păru surprins sau contrariat și-l privi scurt pe celălalt care tocmai se așeza la loc pe bancă. Da’ ce-ai cu el? - Întrebă tânărul. Și În timp ce Popescu Încerca să bâlbâie un răspuns cât se poate de neutru, tipul adăugă zâmbind: — Eu sunt Grințescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
toate sub biciul de foc al unei pasiuni ce se proiectează dincolo de bine și de rău, în lumea formelor pure, fie că se manifestă sub forma dorinței senzuale a Biancăi, a uraganului pasiunii fatale a Alisiei sau a fluxului dragostei contrariate a Manuelei. Dacă s-ar fi mărginit numai la panlirism literatura scriitoarei n-ar fi câștigat decât în intensitate, fără a se diferenția de celelalte opere lirice. Originalitatea ei constă în fuziunea lirismului cu spiritul analitic. Contemplarea se finalizează cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pierd timpul. Și mă îndoiesc tot mai mult că oboseala mea e generată doar de boală. Poate că infarctul n-a fost decât un detonator. Parcă s-au scurs din mine energiile vitale. N-au mai rămas decât o tristețe contrariată și sentimentul că nu sunt în stare să părăsesc indiferent această lume. Încă iubesc această ticăloasă viață care are consistența fumului. N-am avut norocul să pot crede că moartea e o poartă spre altceva și nu mă pot obișnui
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
studia curios și lacom prin oglindă. Afară lapovița cădea fără milă iar vântul șuiera sinistru prin crăpăturile cerului, întunericul pătrundea din toate părțile. Bucuroasă văzu că bărbatul porni iarăși mașina... acum mergea atent la șosea însă opri după scurt timp contrariat și își spuse cu voce tare, - E imposibil de mers mai departe! Și simți cum toată atenția străinului se mută ca un sfredel asupra ei! Spaima ancestrală iarăși se întorsese; era beznă în plină zi. Se ruga să nu pățească
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
a luminat, iar mâinile i s-au împreunat a rugă... Eu zic că îi mai bine că s-a gândit să se facă doctor și nu popă - a apreciat Toaibă, cu zâmbetul pe buze. De ce spui tu asta? - a întrebat contrariată Maranda. Păi doctorul te mai scoate din ghearele morții, dar popa, când te-o dus, ești bun dus! Aleluia! Și chiar așa ai gândit, dragul mamei? Da, mamă, și nu mă voi lăsa până nu voi ajunge doctor! Maranda a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]